Ediția 1990

Pagina 11

şi implicit a echipei de conducere. În mod firesc un director care atinge si eventual depășește nivelele de profit prestabilite este menținut și premiat iar cel care duce compania „în roşu” este înlăturat, înlocuit cu altul selectat pe baza performanţelor de același tip. Metoda se va propaga bineînţeles și spre nivelele de. management inferioare constituind suportul înlocuirii birocraţiei politice cu meritocratia tehnocrată. Structuri inadecvate. Trebuie subliniat că înlăturarea restricţiilor, înseamnă, pe lîngă abrogarea sau „modificarea unor legi si reglementări și simplificarea structurii instituţionale. Aceasta presupune restrin- gerea numărului și a atribuţiilor ministerelor economice si eliminarea tuturor organismelor, birocratice parazitare ca de exemplu centralele industriale. Capital insuficient. Tinind cont de strategia de restructurare economică propusă de PNL se poate cons- tata ca un element indispensabil funcționării noilor mecanisme bazate pe proprietate privată și libera in- tiativa a cetățeanului îl constituie capitalurile disponibile pentru investire în întreprinderi industriale noi sau private. Deoarece colectivismul comunist ne-a redus lao masă de săraci, capitalurile disponibile în posesia

populaţiei sînt cu totul insuficiente. În această situaţie, trebuie să se liberalizeze accesul la credite comer- ciale si să se elimine barierele în calea capitalului străin. Prima parte a acestei cerinţe se poate soluţiona restructurind sistemul bancar prin restrîngerea si redefinirea atributelor băncii nationale și instituirea unor bănci comerciale specializate pentru industrie si respectiv agricultură. Capitalul initial al acestora va fi for- mat prin redirectionarea fondurilor utilizate pînă acum de stat pentru politica de investiţii la care se vor putea adăuga lichiditatile existente în posesia populației şi chiar mijloacele circulante excedentare ale unor unităţi economice. În ce priveşte capitalul străin accesul acestuia va fi asigurat în primul rînd prin stabilitate politică și convingerea legată de ireversibilitatea tranziţiei la economia de piață liberă. În al doi- lea rînd trebuie procedat cit mai curînd cu putinţă la asigurarea convertabilitatii monedei nationale. Dacă acţiunea de îndepărtare a restricţiilor va fi radicală şi eficientă se va putea trece la rentabilizarea întreprinderilor proprietate de stat în parale! cu sprijinirea înființării şi dezvoltării de întreprinderi private noi. Aceasta este o condiție indispensabilă atît pentru obiectivele pe termen scurt — creștere economică — dar

mai eles ‘pentru declanșarea si susținerea procesului de privatizare care nu va avea șanse dacă va avea ca obiect întreprinderi falimentare. | Rentabilizarea trebuie să pornească de la reașezarea prețurilor pe baza comparativă cu costurile gi a corelării cît mai bune cu cererea pentru produsul respectiv. Pentru aceasta vor fi necesare analiza detaliată ale structurii costurilor de producţie, pe de o parte, si a caracteristicilor pieței țintă, pe de altă parte. „În funcție de concluziile analizei, în cazul că se constată depășirea de către costurile curente a pretu- rilor practicabile, măsurile de redresare se vorîndrepta spre reducerea fie a cheltuielilor materiale fie a costu- lui manoperei. Sursele reducerilor vor fi după caz: modernizări tehnologice, ameliorări organizatorice, etc. După parcurgerea într-un timp cît mai rapid a etapelor deinlăturare a restricțiilor şi rentabilizare se vor aborda obiectivele pe termen mediu și lung: restructurare, reorientare și asigurarea competitivităţii. În ceea ce priveşte restructurarea se poate porni de la constatarea că ramurile industriale energo-Inten- sive (metalurgice, chimice, materiale de construcţii) deţin peste 45% din potenţialul de producţie indus-

trială; ele consumă mai mult de jumătate din resursele energetice alocate industriei și produc în schimb numai 18,9% din producţia industrială. | a Industria metalurgică si cea a construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor — ramuri cărora li s-a acordat o prioritate absolută în anii regimului comunist —-pierd anual, sub forma rebuturilor si deșeurilor, aproape 50%, din producția de metal. Calitatea inferioară şi tehnicitatea redusă a produselor construcţiilor de masini, concurenţa ascuţită de pe piaţa internaţională si metodele birocratice folosite în comerțul exte- rior fac să încasăm de 4 ori mai puţin decît am putea să obținem din exportul acestor produse. Dacă ar fi să le considerăm pierderi si să le evaluăm la preţuri internationale, aceste diferente s-ar ridica la nivelul de cca. 2,5 miliarde dolari anual. S-a ajuns astfel în situația in care industria grea românească să nu reușească să exporte intr-atit incit să-și procure, din import, cel putin necesarul de energie și de materii prime care nu se asigură din pro- ductia internă. În această situație, pentru a obține valuta necesară s-a mărit an de an volumul exportului

de bunuri de consum în defavoarea consumului populaţiei. Din aceleași motive, industria alimentară româ- nească a livrat comerțului tot mai puţine mărfuri destinate consumului intern. | Ca atare, stimularea industriei producătoare de bunuri de consum şi diminuarea ponderii marilor consuma- tori de resurse energetice şi minerale reprezintă prima prioritate a restructurării producției noastre industriale. Reorientarea industriei trebuie să se facă în concepţia PNL, asigurîndu-se eliminarea tendințelor autarhice și o integrare eficientă în schimburile internationale pe baza principiului complementarității. O problemă cheie a reorientării o constituie asigurarea prezenţei în industria noastră a unor sectoare apartl- nînd ramurilor cu eficiență economică ridicată în care producția netă are pondere mare în producția fizică. Este vorba de.domenii ca: biotehnologiile, materialele supraconductoare, microelectronica, telecomuni- catiile în cadrul cărora predomină produsele cu un grad mare de inteligență înglobată. În ceea ce privește asigurarea competitivităţii, sînt implicate mai multe aspecte. În primul rînd asigurarea cu cadre de conducere dotate cu aptitudini si cunoştinţele necesare aplicării unor

metode organizatorice bazate pe principii și concepte net diferite, chiar opuse celor actuale. Pentru aceasta este indispensabilă declanşarea neintîrziată a unui efort de mare amploare pentru selectarea și antrenarea unui număr cît mai mare de manageri. În context trebuie să se recunoască faptul că funcţiile de conducere presu- pun calități specifice deosebite de cele de execuţie. ia

10

Pagina 12

În al doilea rînd definirea și răspîndirea in toate întreprinderile a strategiilor de asigurare a calităţii Aceasta constituie programe complexe de măsuri organizatorice care dacă sînt bazate pe convingerea și disci- plina celor implicați duc la garantarea competitivităţii produselor. Este vorba în esenţă de o schimbare radi- cală a mentalitagli față de procesele de producție pentru a se depăși situaţia actuală în care totul este redus la jalnicul şi rudimentarul concept de control al calității urmat de măsuri punitive. În al treilea rînd tebuie recunoscut că una dintre principalele cauze ale înapoierii industriei noastre o constituie modul rudimentar în care a fost înteles rolul informaticii în asigurarea eficienţei economice. Datorită incapacității — datorată nu numai stupidităţii ci şi inculturii — conducătorilor economici, de a înțelege relaţiile complexe din interiorul proceselor economice, a factorilor cu adevărat determinanti pentru eficiența economică, informatica a fost redusă şi menţinută la un nivel foarte scăzut, fiind acceptată mai mult în zona gestiunii economice. Este neapărat necesar să se înțeleagă că fără înţelegerea și aplicarea largă, generală, a conceptelor de inginerie asistată de calculator, fabricaţie asistată de calculator, nu avem nici

o şansă ca întreprinderile noastre să se transforme în concurenți adevărați pentru cele din occident. P.N.L. consideră că aceasta este una dintre problemele cele mai urgente care trebuiesc să fie tratate cu cea mai mare responsabilitate datorită impactului deosebit asupra potenţialului economiei naționale. Pen- tru soluţionare trebuie acţionat pe mai multe planuri. Mai întîi pentru asigurare unei creșteri substanţiale a volumului și calității producţiei interne de echipamente de calcul. Aceasta presupune actualizarea urgentă a dotărilor cu echipamente și tehnologii specifice a fabricilor de profil, asigurarea importului de componente electronice și în special asigurarea unei autonomii mari a conducerilor întreprinderilor respective în raport cu organismele economice centrale. Apoi este necesar să se asigure distribuirea acestor produse la prețuri scăzute astfel că în cel mai scurt timp nivelul dotării cu echipamente de calcul al întreprinderilor româneşti să se apropie de cel existent în ţările occidentale. În fine trebuie să se asigure pe toate căile, inclusiv impor- turi centralizate, accesul la programe de calcul performante pentru domenii ca: cercetare-dezvoltare, ingi- nerle tehnologică, conducerea producției cu calculatorul, management economico-financiar integrat.

Strins legată de această problemă este aceea a realizării unor sisteme informaţionale de calitate, atît la nivel macro-cit și microeconomic, fiind bine cunoscută relația dintre calitatea deciziilor și calitatea si pre- zenta informaţiilor ce stau la baza acestora în locul și la momentul potrivit. n paralel cu punerea pe picioare a unor sisteme informaţionale eficiente trebuie să se treacă la extin- derea folosirii rețelelor de calculatoare destinate teletransmisiei și teleprelucrării datelor. Acestea sînt larg răspîndite în ţările avansate și cu toate că necesită eforturi de investiții relativ ridicate, impactul deosebit de favorabil asupra eficienţei economice duce la amortizări rapide. Succesul lor este însă condiţionat de exis- tenta unor echipamente de telecomunicaţii performante si în special de mare fiabilitate. Ca și mijloacele de prelucrare a datelor, si acestea ar putea fi în bună măsură fabricate în tara cu condiţia asigurării materialelor şi componentelor electronice de tipurile şi calitatea cerută. În al patrulea rind va trebui să se acorde o atenţie mult mai mare cercetării ştiinţifice și dezvoltării tehnologice. Investiţiile acordate acestui sector trebuie să crească substanțial dar este strict necesar să fie

reorganizat, eliminindu-se și de aci ingerintele nedorite ale statului. Acesta din urmă va trebui să finanţeze — dar nu să conducă — cercetările de natură fundamentală lăsînd ca forța motrice a sectorului cercetărilor aplicative să fie Industria care-și cunoaște mult mai bine interesele. Desigur că nici în acest domeniu nu se va putea progresa dacă nu se va da frîu liber iniţiativei particulare și nu se va recunoaște rolul determinant al capacităţii individuale. În toate ţările avansate modul în care este organizat și sprijinit sectorul cercetare- dezvoltare este de fapt principalul factor al asigurării menţinerii în competiţie a economiilor respective. De aceea | se acordă o atenţie deosebită de către factorii politici. Această orientare va constitui un element de bază al politicii economice a P.N.L. Partidul Naţional Liberal consideră ci România și românii sînt pregătiți si capabili că, o dată ce se vor convinge că sînt cu adevărat liberi şi cu adevărat beneficiari ai rezultatelor muncii lor, să desfășoare efortul cerut pentru intrarea şi menţinerea în plutonul fruntaș al industriei europene. Putem să o facem și o vom face ! Știm cum și stim cu cine, nu ne este teamă să ne angrenăm în bătălie si sîntem convinşi că o vom cîştiga !

Pagina 13

REVOLUȚIA LIBERALĂ ÎN AGRICULTURĂ

Programul Partidului National Liberal privind restructurarea agriculturii se bazează pe privatizarea în măsura maximă a pămîntuluisi a serviciilor în agricultură. În consecință, se prevede ca majoritatea actualelor cooperative agricole de producţie să se desființezeîn favoarea gospodăriilor familiale, sau să se transforme, oriunde cetățenii o doresc,în asociaţii de producţie sau societăți agricole pe acţiuni, bazate pe proprietatea privată sau de grup asupra pămîntului, Renuntarea la actualele cooperative agricole de producţie apare ca o necesitate de primă urgență pen- tru redresarea economiei nationale, avind in vedere numeroasele neajunsuri economice şi sociale ce carat: terizează asemenea structuri organizatorice in agricultură, _- Partidul National Liberal considera că privatizarea pămîntului va constitul un: act de justiţie socială prin . ,

care se va face dreptate tuturor acelora care au fost deposedaţi î| n mod abuziv: de pămînt «cu ocazia soclall- zării agriculturii. 4. uy Prin privatizare va trebui cointeresată întreaga populaţie care are legătură directă sau indirectă cw pămîn-: tul ţării, mobilizind astfel întregul potential uman şi financiar din mediul rural îîn Scopul” reactivării;şi mader- nizării agriculturii patriei noastre, Te Obiectivul principal urmărit prin privatizare constă în crearea şi. consolidarea treptată de gorpodatil agricole eficiente, cu parcele cit mai mari, pe care să se poată aplica. de fiecare gospodar în' parte; sau în asociere, cele mai moderne tehnologii de cultivare a pămîntului, folosind cu pr loritate mijtoacele meca-! nizate de mare productivitate și rentabilitate. rs ae Cees Construcţiile si alte dotări existente in actualele cooperative agricole de producție constituie proprie: tatea comună a membrilor acestor gospodării,în raport cu mărimea suprafețelor deînscriere si de muncă depusăîn C.A.P. Odată cu desființarea sau transformarea actualelor cooperative agricole'de producție; va’

trebui să se găsească o utilitate pentru aceste construcții si dotări, ca de ex. pentru înființarea de asociaţii: sau societăți pe acțiuni pentru creşterea animalelor, inflintarea’ de ateliere: de. reparații, pentru industria locală etc, ia PORCHES age TSS AUD AL G0 ak VER Se prevede mentinerea tn actuala etapa a statlunilor de mașini: agricole: (S.M, A), :cu rolul:-principal de a asigura serviciile solicitate de proprietarii de pămînt pentru executarea: mecanizată -a” principalelor lucrări agricole si de a repara diverse.utilaje agricole, inclusiv a celor proprietate particulară. .:. roi În paralel se va asigura dotarea treptată a gospodăriilor particulareși a asociațiilor de producţie agricole cu utilajul solicitat, în principal pentru mica mecanizare. Partidul Naţional Liberal va sprijini improprietărirea cadrelor de specialitate — ingineri agronomi şi de îmbunătăţiri funciare, medici veterinari, zootehnisti, tehnicieni, muncitori agricoli de stat — din agricul= tură, prin transformarea treptată a întreprinderilor agricole de stat în societăți pe’ acțiuni. Se vor constitul

astfel ferme modelîn care să se aplice cu prioritate tehnologii agricole avansate si care să constituie surse de informații pentru ceilalți producători agricoli. În ceea ce priveşte sectorul de stat, se prevede ca în actuala etapă să se menţină interprinderile agricole de stat înființate pe seama vechilor ferme de stat, precum și cele organizate pe fostele terenuri neproductive sau slab productive, puse în valoare prin lucrări de îmbunătățiri funciare. Întreprinderile create, total sau parțial, pe seama terenurilor proprietate particulară, acaparate de stat după anul 1945, se vor restructura sau se vor transformaîn societăți pe acțiuni chiarîn prima etapă. În perspectivă se prevede transformareaîn societăți pe acţiuni a tuturor întreprinderilor de stat din agricultură (S.M.A., complexe agrozootehnice și agroindustriale etc.). Partidul Naţional Liberal considera indispensabil ca atunci cînd se soluţionează problema „privatizării agriculturii” să se clarifice din punct de vedere juridic şi social următoarele: — dreptul de proprietate asupra pămîntului mebrilor C.A.P. si a moștenitorilor acestora, Inclusiv

dreptul de a se retrage din C.A.P.; — dreptul membrilor C.A.P., în cazul desființării acestora, la despăgubiri; — idem la cota parte din averea acumulată de C.A.P. pina în prezent; — dreptul la împroprietărire: priorități si surse de pamint (din disponibilităţile C.A.P. şi din cadrul |.A.S. limitrofe).

12

Pagina 14

„-.„Măsurile pentru crearea de gospodării agricole particulare pe seama actualelor gospodării agricole colective” pleacă de la raportul dintre cererea si disponibilul de pămînt existent în fiecare caz (localitate). P.N.L. consideră că rezolvarea diverselor situaţii trebuie să se facă ţinîndu-se seama de următoarele: Cetăţenii îşi menţin dreptul de proprietate asupra pămîntului și contravalorii mijloacelor cu care au fost forţaţi să se înscrie în cooperativele agricole de producţie. Același drept de proprietate îl au si cetățenii al căror pămînt a fost acaparat de sectorul de stat după anul 1945, pe „motive” de deportare, incapacitate de a lucra pămîntul cu forte proprii, colaborationism în * cel de al doilea război mondial etc. În aceeași categorie intra și terenurile acaparate de sectorul de stat de la gospodăriile agricole colective cu ocazia reactualizării cadastrului funciar (după anul 1952). . i „_ În consecinţă, toţi locuitorii satelor şi fiii acestora îşi pot revendica dreptul de proprietate asupra pămîntului şi asupra contravalorii mijloacelor de care au fost deposedati prin socializarea agriculturii. Pamin- tul astfel redobindit va constitui baza înființării noilor gospodării agricole particulare.

, La acest punct nu se încadrează foștii mari proprietari funciari (moșierii). „**” Pămîntul rămas disponibil în cadrul fiecărei cooperative agricole de producţie (rezultat de la foștii membri C.A.P. decedați și fără moștenitori, pensionarii C.A.P. care se mulțumesc cu pensia și lotul personal, moştenitorii membrilor C.A.P. angajaţi în alte sectoare de activitate care revendica numai parte din supra- fata care le-ar reveni de drept etc.) se distribuie celor interesaţi, în următoarea ordine de prioritate: a) descendenților celor care și-au pierdut viata în focul revoluţiei din decembrie 1989; b) ţăranilor din localitatea rsepectivă, dindu-se prioritare celor cu pămînt putin si greutăți familiare; ¢) specialiştilor din agricultură, ingineri agronomi şi de îmbunătăţiri funciare, medici veterinari, zooteh- nişti, tehnicieni, muncitori agricoli, etc.; | d) fiilor satelor care doresc să se refintoarcă la sate pentru a se ocupa de agricultură; | „Cererile de pămint care nu por fi satisfăcute din disponibilitatile cooperativelor agricole de producție

vor trebui rezolvate. prin retrocedarea de către sectorul de stat, în primul rînd, a terenurilor acaparate în decursul anilor pe seama locuitorilor satelor, precum și a suprafeţelor |.A.S. izolate sau care se pretează mai putin la mecanizarea lucrărilor agricole. „ Pentru instaurarea unei echităşi cît mai depline la sate menite să elimine nemulțumirile inerente gene- rate de diferențele însemnate în ceea ce priveşte valoarea pămîntului, se vor aplica coeficienţi de corecție asupra mărimii suprafeţelor repartizate fiecărui cetățean în parte (supraunitar sau subunitar faţă de valoarea medie) ţinîndu-se seama de: -— fertilitatea solului; | | | — panta terenulu și cîti se pretează la mecanizarea lucrărilor agricole; — existenţa sau nu a excesului de umiditate;

+ — existența sau nu a amenajărilor de irigație; — depărtarea parcelelor repartizate față de localitate; „ Coeficienţii cadru vor fi stabiliţi prin lege, urmînd ca pentru fiecare localitate în parte aceştia să fie concretizati şi detaliati pe tarlale si parcele pe baza hotăririlor majorității celor interesaţi. ~~ "Th cazul în care majoritatea cetățenilor interesaţi doresc să menţină actuala formă de cooperativă agrl- colă de producţie, se va proceda. în felul. următor: | | „Din suprafaţa totală a cooperativei în cauză se vor defalca, în funcţie de proveniența lor, suprafe- ele aferente: a | „= celor tare doresc să rămînă în C.A.P.; — celor care doresc să părăsească C.A.P.-ul și să-şi întemeieze gospodării agricole particulare; — precum şi cea rămasă disponibilă, provenită de la cei ce nu mai pot sau nu mai doresc să-și

exercite drepturile; ° ‘ Acolo unde există pămînt disponibil suficient, mărimea suprafeţelor atribuite unei familii nu va depăși 20 Ha în zonele de cîmpie şi 10 Ha în zonele de dealuri. Actualele cooperative agricole de producţie se vor restructura în funcţie de situația nou creată si se vor transforma în asociaţii pe bază de noi statute, Partidul Naţional Liberal consideră că transformarea actualelor cooperative agricole de producție în societăți agricole pe acțiuni poate cosntitui soluţia optimă pentru numeroase situații (îndeosebi în cazul cooperativelor agricola de producţie consolidate), întrucît astfel de societăți se bazează pe cointeresarea în măsură maximă a proprietarilor în bunul mers al agriculturii.

Societăţile agricole pe acţiuni prezintă avantaje importante şi anume: —'rezolvă în mod echitabil problema proprietăţii la sate întrucît în societate pot fi incluşi atit actualii membrii C.A.P. sau moștenitorii acestora, cit și posesorii de pămînt care nu au fost membri C.A.P. sau care vor fi împroprietăriți din pămîntul disponibil de la C.A.P. sau I.A.S.; — asigură folosirea cu mai mare eficienţă decit în trecut a forţei de muncă disponibilă la sate si garan- tează producţii agricole ridicate pe perioada de tranziţie; — permit aplicarea cu ușurință a tehnologiilor agricole moderne pe parcele mari, bazate pe mecanizarea majorităţi! lucrărilor agricole, putînd asigura astfel în viitor producţii şi rentabilități maxime; — o anumită societate agricolă pe acţiuni, în prezent cu activități limitate (ex. pentru producţia vege- tala, cu. sau.fara sector zootehnic), vafi-interesată să-și dezvolte în timp şi alte sectoare de activitate (ex. pen-

tru legumicultură, viticultură, pomicultură, apicultură, sericicultură, morărit, panificaţie, mica industrie,

13

Pagina 15

mecanizare etc.), mărind pe această cale cifra de afaceri, verizurile pe ansamblul societății și la nivelul fiecărui membru — societar și lucrător, Societăţile agricole pe acțiuni se vor constitul si vor funcționa ţinîndu-se seama de următoarele: — numărul acţiunilor pentru o societate cu sector vegetal preponderent va fi egal cu numărul hecta- relor ce reprezintă suprafaţa agricolă a acestuia; a — acţiunile se vor distribui membrilor C.A.P. sau moștenitorilor acestora, în raport cu mărimea supra- feței cu care aceștia contribuie la constituirea societăţii; — acțiunile disponibile datorate dispariţiei sau renunțării la drepturile lor a unor foști membri C.A.P., se vor putea vinde de societate în condiţii avantajoase, meimbrilor acesteia tinind seama de priorităţile expuse mai sus; valoarea unei acțiuni se va stabili pentrufiecare societate în parte ţinîndu-se seama de valoarea medie locală a pămîntului, de valoarea dotărilor existente şi de balanţa financiară la data înființării societăţii; — cooperativele agricole de producție puternice se pot transforma, dacă acţionarii doresc, în mai multe

societăți pe acțiuni, fiecare societate corespunzind unui anumit sector de activitate bine delimitat (ex. sector vegetal, zootehnic, legumicol etc.); ca societăți pe acţiuni separate se întrevăd cu prioritate actualeleîntre- prinderi cu caracter intercooperatist; "= acţionarii vor lucra efectivîn diversele sectoare ale societăţii, drepturile lor revenindu-le, pe deo parte, ca acționari (prin dividende), iar pe de altă parte, ca lucrători (cu plataîn bani sau în natură, conform înțelegerilor ce se vor stabili pentru fiecare caz în parte); — societățile agricole pe acțiuni vor funcționa pe bază de statute specifice aprobate de adunările gene- rale ale acţionarilor, respectîndu-se principiile de bază aplicateîn societăţi pe acţiuni în alte sectoare econo- mice; societăţile agricole pe acțiuni vor fi conduse si administrate prin: a) adunări generale ale acţionarilor b) consilii. de administraţie și c) administratori. O sursă importantă de venituri și un factor important pentru absorbţia de forță de muncă o pot consti- tui amenajările forestlere si pășunile din zonele de munte. Acolo se vor dezvolta activități agricole propriu-

zise, semiindustriale și de servicii turistice care se vor completași echilibra reciproc constituind un suport pentru regenerarea si repopularea așezărilor din zonă. Pentru a se putea trece în mod organizatși în totală cunoștință de cauză la aplicarea noilor măsuri în agricultură este necesar să se creeze în prealabil cadrul legislativ care să conţină: — detalierea și concrezitarea măsurilor preconizate, sprijinul acordat de stat proprietarilor, dreptu- rile si obligaţiile acestora, sarcinile organelor de stat centrale si locale, precumși a instituţiilor de specialitate. — normative privind mărimea impozitelor de pămîntși a tarifelor pentru lucrările mecanizate execu- tate pentru gospodăriile particulare de către stațiunile de mașini agricole (S.M.A.). Pentru evitarea abuzurilor și dezorganizărilor care au început să se manifesteîn numeroase coapera- tive agricole de producţie, restructurarea agriculturii va trebui să se “facă în „continuare numai în mod organizat, a “Sarcina reorganizării agriculturii revine pe plan central Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimen-

tare, lar pe plan local Directiilor pentru agricultura si industria alimentară județene. Executantli de speciali- tate vor fi organele judeţene de cadastru și organizarea teritoriului, împreună cu:cele pentru îmbunătăţiri funciare. După necesități, vor fi antrenate si institutele de specialitate centrale, Organele de execuţie vor fi ajutate de primăriile locale si de împuterniciţi ai obstilor cetățenilor. °" mt e

Restructurarea agriculturii se va organiza pe fiecare perimetru comunalîn parte, pebaza de documentatil corespunzătoareși anume: planuri topografice detaliate cu amplasarea noilor. proprietăți, acordurile tuturor factorilor implicați (inclusiv acordul expres al fiecărui proprietar asupra mărimii si amplasării pămîntului atribuit), incheleriîntre organele interesate cu privire la totalitatea problemelorpe care le implică noua struc- tură, inclusiv valorificarea dotărilor actuale ale cooperativelor agricole de producție ce se desființează sau se transformă etc, Aceste documentatii trebuie insusite la nivelul fiecărei localități și apoi aprobate de Direc- iile pentru agriculturasi industria alimentară judeţene. Numai după aprobare se va trece la aplicareîn teren a limitelor noilor proprietăți și la reactualizarea cadastrului funciar. P.N.L. consideră că principalele drepturi și obligaţii ale proprietarilor trebuie să fie: Fiecare proprietar de teren poate să cultive singur pămîntul astfel repartizat, sau poate să se asociaze, cum dorește, cu alți cultivatori, pentru efectuarea unor lucrări în comun, îndeosebi cele ce împlică „mijloace mecanizate,

Țăranii au libertate deplină în a-și valorifica produsele agricole obținute. Propietarii de pămînt au obligaţia de a-l cultiva cu respectarea regulilor tehnice recomandate de orga- nele agricole de specialitate. Statul va sprijini direct țărănimea prin: — servicii și închirieri de utilaje agricole prin S.M.A.; — vindereaîn condiţii avantajoase de utilajeşi echipamente agricole, îndeosebi pentru mica mecanizare; — vinderea de semințe selecționate şi animale de rasă;: — vinderea de îngrăşăminte chimice şi pesticide; — acordarea de asistenţă tehnică de specialitate; — acordarea de credite avantajoase. Statul va acorda fiilor satelor si altor cetățeni care doresc să-și organizeze gospodării agricole particu- lare,în afară de pămînt si credite, materiale și alte avantaje pentru construirea de locuinţe la sate.

14

Pagina 16

Statul va sprijini dezvoltarea la sate a industriei locale şi înființarea de asociații si societăți de credit aprovizionare, producţie, prelucrare, desfacere și servicii care să vină în sprijinul ţărănimii. Crearea industriei agricole de vîrf (1990—2000) — formarea corporațiilor industriaie-agricultură; — formarea corporațiilor banci-agricultura; — formarea corporațiilor turism-agricultură; — formarea corporațiilor mixte; — asigurarea cotelor-parti la proprietatea agricolă a personalului corporațiilor şi garantarea moştenirii acestula;. — desprinderea industriei agricole actuale de restul industriei și dezvoltarea în mediul rural ca agri- buisness; — dezvoltarea informaticii — sisteme expert — în mediul rural pe probleme (tehnice, economice,

comerț, cultură, educaţie etc.); — băncile de stat sau particulare vor acorda credite avantajoase de lungă durată pentru dezvoltarea industriei agricole în mediul rural și vor controla eficiența folosirii acestora; — bugetul statului va suporta efectuarea de noi lucrări și exploatarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare existente de la care nu vor fi percepute taxe timp de zece ani de la preluarea în bună stare de către proprietari; — băncile vor acorda credite avantajoase pentru cumpărarea din ţară și străinătate a echipamentelor moderne; — băncile vor acorda credite avantajoase, de lungă durată pentru crearea de întreprinderi particulare care vor construi case, ferme, drumuri etc. în mediul rural; | — băncile si bugetul statului vor sprijini formarea de întreprinderi mixte cu control român si străin care vor activa în mediul rural; | — cercetarea agricolă și silvică de virf va determina direcţiile de dezvoltare ale industriei agricole afa-

rente resurselor de sol, plantă, apă, atmosferă de poluare; | | — înfiinţarea camerelor agricole — desfiinţarea aparatului birocratic din agricultură si mediul rural; — aducerea culturii agricole românești la nivel mondial prin schimburi directe între asociaţii, grupuri şi cluburi neguvernamentale cu sprijin financiar, în principal, de la bugetul statului; — educaţia tineretului în spiritul industriei agricole rentabile va fi efectuată în școli, facultăți, institute bine dotate amplasate rațional în mdeiul rural și care vor face schimburi cu instituţii similiare din străinătate. — educaţia tineretului în spiritul industriei agricole rentabile va fi efectuată în şcoli, facul- tăi, Institute bine dotate amplasate raticnal în mediul rural si care vor face schimburi cu insti- 'tuții similare din străinătate.

15