Ediția 1996

Pagina 1

“politice ale natiunii majoritare române care se angajează univoc la integrarea europeană şi Program Electoral — 1996 i . ; * 5 euroatlantică, garantând prin aceasta înfăptuirea consecventă a procesului reformei, şi care au ca scop realizarea practicii democratice şi a societăţii pluraliste în România. Considerăm

PRINCIPII FUNDAMENTALE

„de o importanță majoră ca în timpul campaniet electorale să ajungă în prim-plan programele . Încrederea în om și în Societatea multiculturală „:care au ca scop rezolvarea practică a problemelor reale ale societății din România. U.D:M.R. este conştientă de faptul că un factor determinant al alegerilor democratice este limbajul vs campaniei. Suntem adepții unei campanii de stil european, i | „1.. Uniunea Democrată Mâghiară din România (U.D.M.R.) întruneşte diversele care exclude posibilitatea ca “* forlele sovine,

• - organizatii teritoriale, politice si socio-pro fesionale autonome ale maghiarimii din România Fos

extremiste, prin inducerea în eroare a opiniei publice, prin generarea unei în scopul apărării intereselor 1 comunitar i asigură reprezentarea publică a 'maghiarimii din. 51 -* imagini false de dușman, să acapareze puterea politică, folosind-o împotriva intereselor reale România la nivel local şi central?A ea intereselor isi află temei în drepturile universale ale “ale României. | oe | omuluiz respectiv în drepturile colective ale minorităților naționale? în valorile statului de drept ale economiei de piață și ale societăţii civile? Uniunea respinge orice ideglogie şi practică SIL UD.M.R. consideră că alegerile din 1996 au o importanţă hotărâtoare şi sub totalitaristă, fascistă, comunistă; antisemitismu » naționalismul, şovinismu a i aspectul că în viitor — contrar experienței negative din anii precedenţi — în administratiile oe J

locale si in Parlamentul României trebuie să prevaleze criteriile calițative. În acest scop, îşi 2. În ceea ce privește apartenenţa statală, maghiarimea din România face parte din 20 asumă răspunderea evaluării severe a candidaţilor proprii din punctul de vedere al capacităţii profesionale şi al devotamentului. Dorim să asigurăm un rol mai mare organizaţiilor societatii comunitatea cetăţenilor Românii? În acest cadru, ea se consideră o comunitate autohtonă y. 5] având rol de factor constitutiv de stat, un subiect politic independent și, ca atare, civile in procesul desemnării candidaților, astfel ca această sferă să devină o putere mai partener cu drepturi egale al națiunii române/ Pe considerentele limbii, etnicitatii, conştiinţei identității, eficientă in modelarea societății. În general, considerăm necesară implicarea mai accentuată 705| culturii şi tradiţiilor, ea este parte organică a națiunii maghiareQlegată fiind, în acelaşi timp, a opiniei publice largi în desemnarea candidaţilor. Pentru întărirea încrederii între U.D.M.R. YoSI

prin vechi fire istorice şi culturale de acele popoare, în primul rând românii si germanii, cu care şi alegătorii săi, sunt indispensabile transparenta şi analiza critică a experiențelor ultimilor + convietuieste de secole/Asumându-şi calitatea desemnată prin cetățenie, ea vrea să-şi păstreze 05 | patru uni. . : - si pe mai departe identitatea naționalăZnu vrea nici să emigreze/nici să se asimileze națiunii. 72 4 Concomitent, U.D.M.R. trebuie să găsească acele modalităţi de conciliere a româncSe consid ă minoritate națională exclusiv din punct dé vedere numeric pământul vet) intereselor interne prin care problemele controversate ajung la echilibru, se validează natal este căminul ej/se simte acasă in acest spațiu la a cărui evoluţie economică si culturală prioritățile stabilite de către uniune, se asigură functionarea instituțiilor noastre şi legăturile hd. a contribuit 2 a ; * oo 05] neperturhate cu societatea. | sO a În consecință: considerăm prioritară, in transpunerea în viaţă a principiilor de 3. La alegerile din 3 noiembrie 1996 scopul U.D.M.R. este alegerea unui preşedinte O20

bază ale Programului si concepțiilor tactico-strategice ale U.D.M.R., sporirea ponderii democrat, de ținută europeana@ facilitarea victoriei partidelor democratice românești? 00 maghiurimii din Romania in viata politică si în administratia publică din tard, participarea participarea uniunii noastre la majoritatea parlamentară nou constituită si la coalitia 0p mai uccentuată în organismele locale şi nationale care influenţează soarta țării. guvernamentală Se Suntem convinşi că declaraţia de fată nu exprimă voința unanimă doar a comunității | U.D.M.R. militează cu deosebire în favoarea drepturilor comunității maghiare din ps nationale maghiare din Rominia şi că realizarea acestor scopuri este, în acelaşi timp, in Romaniacdar propune în același timp o schimbare politică, economică si socială care să scoată 20%, interesul tuturor cetățenilor României. România din criza actualăZşi să accelereze procesul integrării ei în structurile europene si fag’ curoatlantice- Oferim un program — și nu numai maghiarimii din România, ci si celorlalte Acea Odorheiu Secuiesc, 14 iunuurie 1996 comunităţi nationale si grupuri etnice, precum şi majorității româneşti înseși — care face Ap

Consiliul Reprezentanţilor U.D.M.R, posibile atingerea bunăstării materiale şi spiritualcă;i realizarea securității sociale ‘ Credem in cetățenii acestei țări, avem încredere în capacitatea lor de a colabora, de 92, a-și exprima opțiunile şi de a decide în problemele fundamentale de care depinde însuşi destinul lor? Punerea în valoare a acestei capacități este un drept fundamental si inalienabiPia r LO’ respectarea acestui drept constituie garanția democraţiei si implică responsabilitat ea puteriiz Of __" Credem ‘si avem incredere: într-o societate civilă puternică si conştientă, care convertește libertăţile individuale în acțiune comună, respectiv, le conferă forme de bt manifestare organizată, viabilă, un cadru instituțional coerenp Astfel poate lua naştere relaţia to de parteneriat: între societatea civilă si stat...

..

=” “Credem şi avem increderé într-un stat democratic, a cărui forță derivă din respectul 302 . .

legilor, dintr-o administrare eficientă, în beneficiul omulip stat care-și asigură stabilitatea prin: separarea puterilq si-si dobandeste prestigiul prin consultarea cetățenilor în slujba cărora se LOD, afla/printr-un permanent dialog cu Societatea o 42 „Credem într-o Românie care#flincolo de strădania de a seprezenta ca un potential pp membru al coimunitatii statelor europene? va putea deveni, graţie structurii sale socio- economice multiculturale şi, respectiv armonios închegate, un exemplu demn de urmat pentru (OO țările lumii. «

Pagina 2

6 : „Uniunea Democrată Maghiară din România Program Electoral — 1996 ot 7

| _ In-pragul mileniului al treilea se ridică următoarea p în fata societăţii româneşti -: a 6. Uniunea noastră consideră că e de datoria «: să lucreze la formarea cadrului Qo} alternativă: se permanentizează divizarea, sau această divizare se transformă într-un pluralism bor ‘politic, economic, cultural, juridic si administraiiv care să garanteze nu numai egalitatea în al societăţii? Vom stirui în a cultiva moştenirea totalitarismului sau vom edifica o societate ' drepniri, ci și totala egalitate a sanselog’ Obiectivul nOStru & © socictate civilăcare să le asigure multiculturală, în cadrul căreia alteritatea e percepută ca valoare si nu ca dezavantajLeOr tuturor cetățenilor un nivel rezonabil de bundstare, siguranță, justiție socială și libertate, Preşedintelesi Guvernul României nu pot fi éxponenti ai unui singur grup sociajesi, cu atât gat precum și conviețuirea armonioasă a cetățenilor români de diferite naţionalităţi? a ae mai putin, reprezentanți ai unui asemenea grup?Telul suprem al parlamentului și guvernului Qo n consecință, U.D.M.R. consideră că, pe tărâmul dernocratizării și modernizarii nu poate fi decât slujirea intereselor legitime ale tuturor cefdtenilorC_ .: | ” "generale a societăţii din România, se impune in mod necesar realizarea următoarelor obiective: 7 Se află față în faţă milionari făcuţi peste noapte şi. mulțimea şomerilor, chiriasii — dezvoltarea continuă a statului de drept parlumentarCorpanizarea si asigurarea

20 caselor naţionalizate şi foștii lor proprietari, salariaţii şi pensionarii, republicanii şi adepţii OO funcționării sisteraului politic democratic bazat pe principiile pluralismuluifin conformitate 28 monarhiei, românii şi maghiarii, ortodocşii și iehoviştii, heterosexualii și homosexualii, iar cei cu spiritul şi cerințele normelor juridice europeng> statornicirea spiritului pluralismului, &0-/ lezati fizic si moral, bolnavii, sunt atât de ignorati de ansamblul societății, încât devin respectul opiniilor si interesclor divergentep recuiidâşterea legitiinității reprezentării lox 67 handicapati şi marginalizat? Deosebirile dintre interesele ce se manifestă pe plan social trebuie Gor asigurarea reprezentării proporționale a maghiarimii din România în administraţia publică ol În lupta acerbă dintre diferitele categorii nu pot exista învingători, ci numai tratate ca atare¢ Go. locală şi centrală”. | - d învinşiZ Tocmai de aceea insistăm asupra necesității creării acelor cadre instituționale care să 29| — modernizarea organismului economic pe baza unei reforme economice bor facă posibilă manifestarea liberă a năzuințelor legitime si întemeiate ale cetățeniloZ[rebuie ~', ~ corespunzitoaréytealizarea privatizării şi economici de piață hai ascultate argumentele şi luate în considerare punctele de vedere ale-tuturor grupurilor sociale wv ~ instituirea, în interesul protecției sociale a cetăţenilor, a unor măsuri menite să

(partide politice, sindicate, asociaţii reprezentând interesele proprietarilor, organizații ale atenueze efectele pernicioase ale somajului şi inflaţiei inerente modificărilor structurale din ON si trebuie got societăţii civile, biserici, culte, grupări promovând diverse interese specifice etc. industrie $i trecerii la metodele economiei de piată?asinurarea apărării eficiente a intereselor For 'uate decizii doar după punerea de acord a acestor interese, adeseori divergenf¢?Democratia od) diferitelor cateyorii de angajali — prin intermediul sindicatelog . nu se poate limita la impunerea brutală a intereselor majoritare? dar, fireşte, nici la promovarea (0 _ —descentralizarea instituțiilor economice, sociaie, cu iural&Zlichidarea structurilor 3ot “nor interese minore, de grup? E nevoie de crearea unor mecanisme democratice apte să do E si metodelor moştenite din perioada dictaturii comuniste. o asigure manifestarea simultană @ pluralitatii existente in societatea românească. AOR. ~ formarea si asigurarea funcţionării sistemului de autoadministrare locală, a În spiritul celor expuse, apare de neingăduit ca piuralitatea intereselor sociaie să pog socictătilor locale, a structurilor instituționale autonome ale societății civile, în spiritul Carei devină sursă de zrave conflicte social? si mai putin acceptabil e ca institutia prezidentială sau : Europene a Autonomiei Locale i _ organele statului să se coboare la niveiul unor hărțuieli politice, trecând cu vederea sau de-a 08) E — respectarea de facto, în spiritu! documentelar internationale privitoare la ele, a,2o) dreptul încurajând contruntarea dintre diverse grupuri sociale sau proiesionale E drepturilor si libertăților fiinţei umane?a libertății cuvântului şi a presey a dreprului la ao

*% demnitate umană si la pământul natak?a libertăţii cultelor si conștiințeia dreptului la liberă $ „4. Nu încape îndoială că in societatea româneușcă există valori comune, unanim 992) asocierz? a dreptului indivizilor de a-şi asuma un rol în viata publicăză dreprului alegerii libere 204 icceptate, respectiv interese comung. Realizarea societății democratice bazate pe statul de 102) i a domiciliulu?a dreptului la libertatea personală. C_ | "drept, pluripartitism, economie de piaţă, respectul proprietății private, administraţie locală

RSE

descentralizată, respectarea şi exercitarea drepturilor omului şi ale minorităţilor constituie _ 7. în scopul realizării acestor obiective, U.D.M.R. participă activ la viata politica pentru România un obiectiv fundamental/La nivelul puterii, al retoricii politice mai recente, Ode,” | Strategia noastră politică porneşte de la ideca că obiectivele noustre specifice se află în iar la nivelul societăţii go aceste valori politice fundamentale s-au văzut însă golite de conţinuk concordanță cu dernocratizarea societății româneşii? Tocmai de aceea, forțele -sociale au apărut ca niște reprezentări neconforme, greşit interpretat democratice ale societăţi: românești și partidele democratice ne apar ca nişte aliaţi naturali jar a) Din pricina formulării eronate a nevoii de ordine, democraţia a ajuns să fie 000 în domeniul apărării intereselor etnice colaborăm cu organizațiile minorităților naționale dingy] “identificată cu anarhia, în ideea că “totul e permise? Statul de drept a fost interpretat ca o Go 2] întreaga tari. ; JS societate care ar “funcţiona fără reguli//Economia de piaţă a fost degradată la nivelul LoS” „U.D.M.R. ia parte activă la elaborarea legilor țărij?Nu-şi limitează activitatea la 605 . . a uu 5 . » . wie vos a A

brigandajului/Drepturile omului au fost transformate în instrument de apărare a celor culpabili, dV promovarea intereselor minorităţii nationale maghiare, ci, fără Tle pierde din vedere, luptă cu ineficient însă când e vorba de apărarea celor nevinovați. | | _“congecvenţă pentru ca legile adoptate în parlament să contribuie cât mai eficient la 83 „democratizarea întregii societitiZsi se adapteze mai bine, în formă și conţinut, principiilor si 609 îi 5. Reforma şi restructurarea ce urmează a fi realizate pe baza valorilor autenticez ps? : - normelor curopene modemé/ După aceste principii se călăuzeşte. atât in dezbaterile „ — trebuie sa cuprindă structura şi funcţionalitatea acesteia, precum şi toate nivelurile mentalitatii, ” - parlamentare, cât si în prezentarea iniţiativelor legislative, a propunerilor si amendamentelor, Go? Si e i ale gândirii individuale. precum şi în decizia de a fi sau nu de acord cu diversele proiecte de legi supuse votulu? În S | * Concepţia conform căreia bunăstarea cetățenilor şi securitatea socială constituie yh interesul creșterii eficienţei activităţii sale parlameniare, U.D.M.R. a colaborat si va colabora Go: deopotrivă valoare şi scopărebuie să pătrundă întreaga activitate, totalitatea acțiunilor siatului și pe viitor cu alte grupuri parlamentare democratice | | | O astfel de mentalitate Hu se raportează la diversitate ca la un factor ce primejduieste U.D.M.R. consideră că administratiile locale, înfăptuind reala autonomie locală, OY stabilitatea regimului existențăci, dimpotrivă, percepe. deosebirile, diferențele ca pe.nişte Hou constituie pilonii transformărilor democratic ZU.D.M.R. ia parte activa la munca desfășurată %

premise ale echilibrului social. | N - de consiliile locale? _ E calea pe care se ajunge de la divizare la pluralitategde la dezbinare la pluralism, ~ de la principiul totalitar al omogenizării la conceptia tolerantă a socictății multiculturale C_ Got _ U.D.MLR. sprijină apariția şi funcționarea instituțiilor proprii societăţii civil asociaţiile economice, culturale capabile să se susţină singure, uniunile libere, autofinanțated uy

sonal „IE: e Ț oe fi Pia or AR Med unit a ees în 2 Ayn wien es n mea itemi aaa e a ole te a! N ctre ia nii itzi dăbi iOiti Eh a a: ¥ . DO

Pagina 3

Program Electoral — 1996 .. 9 8. Uniunea Democrată Maghiară din România Anul trecut România a pierdut teren în cursa pentru admiterea în. Uniunea (oe În scopul facilitării reconcilierii nationale, U.D.M.R. sprijină inițiativele (organizarea Go} EuropeanăZAceastă situație satisface interesele partidelor extremiste, însă răspunderea revinefă de întruniri culturale şi de altă natură, înființarea de asociaţii de prietenie romano-maghiare pute iZEste inadmisibil ca România să se afle astăzi într-o poziţie mai precară — şi în privint etc.) care pot contribui la diminuarea tensiunilor interetnic¢@i, în acelaşi timp, ia atitudine g + aderării — decât cu o jumătate de an în urmiăZ7O eventuală ratare a integrării europene ar of hotărâtă împotriva manifestărilor intolerante, xenofobe, extremiste, naționaliste Avem conduce doar Ja întărirea tendințelor politice extremiste, xenofobe, la izolarea țării pe plan (co convingerea că îndeplinirea doleantelor noastre nu e numai în interesul nostru( Majontatea internaţional . oo ‘ ; românească are și ea interesul ca aşa-numita “problemă ungurească” să dispară de pe ordinea hoe di Handicapul poate fi remontat pe parcursul tratativelor de aderare printr-o atitudine pes de zi şi să nu mai poată (i folosită în viitor ca pretext de diversiune politică. politică deschisă, sinceră, onestă, căci problema integrării nu se poate rezolva doar prin [că declaratif/acceptarea în U.E. şi in NATO presupune un preiZiar prețul acesta este tocmai ra indeplinirea complexului de conditii formulate de aceste instituțij Declaraţii au existat si până că,

| |

acum, din abundență? Credibilitatea lor este pusă însă sub semnul întrebării de faptul că jy POLITICA EXTERNĂ România a îndeplinit prea puţine cerințe cuprinse în normele europenecAr fi o eroare să trecem o povara răspunderii pe umerii străinătățiy/ Trebuie să înțelegem că problema integrării nu se va (08 O prinritate majoră: integrarea europeană si euroatlantică vointei tof decide la Bruxelles, la Strasbourg sau la Washington, ci la Bucuresti Dovada existentei crearea “Om liber poate fi socotit acela care nu are nevoie de minciună.” (Nicolae lorga) | politice nu tine atât de propagandă, cât de realitate, de rezultatele pa abilg-Ca urmare, / imaginii este, in opinia noastră, o problemă de politică interne care isi are corolarulCeain p ŞI U.D.M.R. sc străduieşte ca, reprezentând minoritatea națională maghiară, din (4 . sinceritațez- edificarea şi întreținerea unor relaţii deschise, caracterizate prin transparență şi mai bună reclamă ne-o putem face prin funcționarea eficientă a instituțiilor statului de dre] 4) féJb România, să contribuie efectiv la întărirea relațiilor de bună vecinătate cu țările din juRla ci prin dezvoltarea economici prin propria noastră bunăstar H

apropierea culturală şi politică a popoarelor Europei Centrale şi de Es(_promovând si pe | această cale integrarea general curopeană?Sprijinim stabilirea de legături între aşezările din, n Care sunt însă condiţiile de a căror îndeplinire depinde integrarea? Este vorba, în (ot primul rând, de o serie de indicatori de performanță de natură geopolitică, militară, juridică, (c& diferitele ţări, cum ar fi, de pildă, înfrăţirea satelor, oraşelor sau județeloZ De asemenea, considerăm că este important ca minoritatea naţională maghiară din România să mențină, atât py" economica.”__

prin mijloace instituționale, cât şi prin relații interpersonale, legătura cu ansamblul! © a) Conditiile geopolitice il maghiarim7. Uniunea acționează în scopul dezvoltării procesului Helsinki sustine elaborarea si pt Reglementarea relațiilor cu ţările vecine constituie una dintre cele mai importante (OX g extinde relațiile ic acceptarea cartei europene privitoare la protecţia minorit&tilolisi probleme aie integrării europen lângă tratatul de bază încheiat cu Ungariazirebuie semnate (Ql internationale este reprezentată la forurile internationale, la manifestările dedicate (07. documente de aceeaşi natură cu Ucraina, Republica Moldova, Federaţia Rusă şi BulgariaZNu glt problematicii minorităților sau care au tangente cu acestea? Întrucât U.D.M.R. nu consideră numai că relațiile cu aceste țări nu sunt reglementate, dar, de-a lungul anilor, contradicţiile par bs ; problema minorităților o problemă în exclusivitate internă, îşi rezervă dreptul de a informa mai degraba a se fi accentuatCSuntem de părere că în actuala conjunctură europeană opinia publică internatională, instituțiile internaționale despre situaţia maghiarimii din 000 îmbunătăţirea relaţiilor cu tările cu care avem frontiere comune nu tine numai de interesul ‘ România, inclusiv despre acele prejudicii pe care organele puterii de stat nu le remediază nostru, ci este o obligaţie” Nici Ungaria, nici alti vecini nu ridică pretenţii teritoriale fata de in politica externă se cer atinse trei obiective majore: accelerarea procesului de jh

integrare curoatlantică (NATO) şi curopeană (U.E., U.E.O., CEFTAY reglementarea relațiilor (E România dn calea îmbunătățirii relațiilor nu există nici un fel de obstacol realiste momentul, „e să recunoaștem deschis că relaţiile noastre nereglementate cu țările vecine sunt dăunătoare in (OR cu țările vecine; îmbunătățirea imaginii României. câceste trei obiective se prezintă în {OT primul rând pentru România? lar rezolvarea acestei probleme reclamă, de asemenea, doartal?} momentul de faţă îitr-o asemenea interconexiune, încât nici la nivelul prezentului program nu 10 vointi politică se poate efectua o separare a lor’in opinia U.D.M.R. prioritară fiind integrarea, vom examina, of n regiunea noastră geografică, frontierele statelor nu coincid cu liniile de demarcație 119| din acest punct de vedere relațiile cu țările vecine precum si imaginea României. . ale natiunilosain Europa de Est există mai multe milioane de ruşi, români, germani, maghiari, 15) - Oamenii politici responsabili ai țării nu se pot indoi de faptul că România isi are if albanezi si turci care trăiesc în afara granițelor patriei lor mamă(U.D.M.R., ca reprezentantă locul in familia europeană a țărilor dezvoltate, a dembcratiilor de tip occidental CRămânerea QR: legitimă a uneia dintre aceste comunităţi nationale, a susținut cu consecvență că problema (QQ în afara procesului.de integrare ar echivala cu obturarea perspectivei atât pe plan economic minorităţilor nationale poate fi rezolvată nu prin modificarea frontierelor ci prin asigurarea şi social, cat în domeniul politicii de apărareCPopulaţia României se pronunță în proporție de lef 9(4| permeabilitatii acestori? Rezolvarea problemei nationale contribuie la stabilitatea regională,

95% in favoarea aderării la NATO, fapt ce se constituie într-o dovadă elocventă a justetei zonală, în vreme ce ignorarea ei poate genera catastrof7 Pentru comunitatea maghiară din convingerii noastre că nu cxistă şi nici nu poate exista alternativă la integrarea europeană România integrarea europeană prezintă o însemnătate deosebită Noi rămânem consecventiin “> _ Integrarea corespunde şi intereselor comunității maghiare din România, degarece of afirmarea necesității ca toate ţările din zonă să-și asume normele europene privitoarela CĂ : ~ sistemul de condiţii care o reglementează include şi respectarea drepturilor minoritățiloc Pot g — şi să le și aplicaEste grăitor faptul că, în vreme of drepturile omului şi la protecţia minorităţilor deveni membre ale Uniunii Europene, ale Uniunii Europei Occidentale si ale NATO numai {0 ce până în 1993 Consiliul Europei s-a arătat relativ putin preocupat de problemele protecției statele care își reglementează relațiile cu țările vecine si asigură drepturile minoritatilor/Dupa Yes minorităților, în decursul ultimilor ani a adoptat cinci recomandări politice de acest ti Concomitent, sunt necesare garanții internaționale corespunzătoare în privinta respectării 4 aderare, țările membre au datoria să aplice tratatele internationale ratificate şi să-şi respecte drepruriior comunitătilor nationai¢-U.D.MLR. sustine necesitatea ca în cazul tuturor țărilor pe , A. obligaţiile asumate Comunitatea noastră va beneficia de o siguranță mai sporită într-o Ay Românie membră a Uniunii Europene şi NATO decât într-o țară rămasă în afara alianţei şi

“eriioriui zăzora trăiesc minorităţi românesti sau aromâne în tratatul de bază sd fie cuprinsă fe | expusă într-o mai mare măsură influentei tendințelor politice extremiste _

Pagina 4

Pre me ce “ye

• - aes Coots

10 a ___+ Uniunea Democrată Maghiară din Romania. Program Electoral — 1996_: i

ae Recomandarea 1201 a Consiliului-Europei, pentru: ca aceste comunități să-și poată păstra sips : priveşte capitalul pe care ar dori să şi-l valorifice în tara noastrăZ(Cât despre concentrarea de ht(o prin care îmbogăţesc ansamblul. valoric al patriei lor... dezvolta identitatea, capital, faptul că bursa de valori n-a ajuns încă să-şi îndeplinească rolul specific anulează, 04

• - posibilitatea apariţiei investitorilor straini.C_-
• - Pe lângă punerea de acord a normelor juridice interne cu Iegislatia « uropean#’ este Wy

ci e Ty Pi — et pf că if aie Lawak Steg

ee 3 b) Condiţiile militare :: 7 cl hats “=

nevoie de înlăturarea obstacolelor din calea fluxului de capitak_de o politică financiară ycy | previzibilă/de dezvoltarea bursei şi sistemului bancar şi de stimularea investițiilor străine i

E:

no

--** În deceniile trecute, ca membră a Tratatului de la Varşovia, România a întreţinut o armată “populară” cu unefectiv relativ mare, dacă ținem seama de dimensiunile geografice și Do woo. ni (6

• - posibilităţile economice ale țării are a apartenenţei la fostul bloc răsăritean, înzestrarea (0

rmatei noastre ‘se bazează in mare măsură:pevechea tehnologie :sovieticig Beflexele , . nu e încă suficient de deschisă în direcțial?i .-fotalitarismului se mai vădesc. în faptul că armata : mo E POLITICĂ ECONOMICĂ îndeplineşte societăţii, controlul civil asupra armatei se află în faza'sa de constituire? România : cele două condiţii de bază ale aderării la NATO, societatea este organizată pe principii8 A, Principii fundamentale si obicetive democratice/iar economia e orientată spre piati¢ba mai mult, unitățile româneşti participante up la programeté de menţinere a păcii (ONU-Angola şi IFOR), la cele ale parteneriatului pentru (ol Oferind o soluție economică alternativă pentru România, Uniunea Democrată pace se bucură de bune aprecieri pe plan internațional-Uu toate acestea, se cer continuate ou Maghiară din România, pornind de la analiza conjuncturilor perioadei de tranziție, ia în eforturile în direcţia edificării unei armate reduse numeric dar compuse din profesioniștiZa. t cu aceea a igh

realizării controlului civil efectiv şi a înzestrării cu tehnică de luptă compatibilă considerare resursele interne ce pot fi mobilizate si condiţiile — actuale si de perspectivă — ale kay (0% țărilor membre ale NATO/Z._ | Se ale integrării în siructurile economice internationale’Programul alinierii la economia mondial’ economic al U.D.M.R. are în vedere totalitatea factorilor existenţi în România, și anume: €) Condiţiile juridice | | o ii structurale din economie, proporția componentelor, nivelul capacităţilor de producție, al oy resurse umane, condiții naturale, situația geopolitică şi peostrategică, situația modificărilor

Legislaţia românească trebuie pusă de acord cu normele juridice general valabile în coy randamentului, sistemul de exigente al trecerii de la politica economică centralizată la Se | . . economia de piaţă concurențială, capacitatea societății de a face faţă solicitărilor, dinamica Uniunea Europeana . Aceasta presupune reforma legislaţieia desistemului Avem nevoie Gop. drept civil, penal, economic economiei alinierii profesionale și științifice.c. | Si de lewi care să creeze si să asigure funcționare institutional propriu de (jo! Considerăm că are o importanță determinantă ca in Roimânia să se constituie un ia Di păcate, rezultatele obţinute pe acest plan sunt nesatisfăcătoare — vezi deficienţele, , 5 mediu economic în care posibilitatea oricăre: discriminări sau încercări de această natură ~ boy falimentului sau ale legii privitoare la titlurile ko tendintele centralizatoare, birocratice ale legii săvârşită sau superată de către puterea politică — să he cxclusăzun cadru care să asigure o reală de valoare N cualitate a sanselor tuturor participanților la activitatea economică incluzând printre aceștia ue | Libertatea presei trebuie garantată/ Atâta vreme cat se preconizează introducerea 25] şi statul, unor reglementări de drept penal cu caracter discriminatoriu vizând limitarea libertății presci, 4 Frăsăturile principale ale programului nostru se revăsesc în abordarea deschisă a hoy

anicolul 30 al Constituției rămâne literă moartă reprezentan ților anumitor organe de presă li dG faptelor constatate si în fermitatea conceptidi?Spre deosebire de guvernele anterioare, a căror se poate interzice accesul la. instituția prezidențială? unele 20 -partide_politice pot face politică economică a tost marcată de ezitări, decizii greşite — și mai cu seamă de amânarea pentru propriile lor insuccesedinelectorali?

• - răspunzătoare presa independentăsepararea | | măsurilor economice nepopulare — noi afirmăm că unul din factorii determinanti ai triadei

i Trebuie să realizăm efectivă a puterilor statZDupă cum am mai dou “tranzitie-dezvoltare-integrare” îl constituie timpul, astfcl că evitarea acțiunii sub pretextul hol remarcat, este inadmisibil ca majoritatea reglementărilor juridice să fie impuse prin ordonanțe 202) "cheltuielilor sociale ale tranziției, respectiv simularea unor activități devin inadmisibile, guvernamentaleZŢrebuie să se asigure iridependerița reală a Curţii Constitutionale7e nevoie? QD - întrucât prețul plătit de societate e cu atât mai mare cu cât se procedează mai târziu la de garanţii legale şi de un control strict pentru a exclude posibilitatea ca judecătorii curții să 90% lichidarea fermă a cauzelor Să A . | fie “supusi- la presiuni de natură politica Trebuie asigurată. independența efectivă a 103 După aproape şapte ani, e limpede că, atâta vreme cât randamentul economiei tinde ko magistraţilor/Nu este vorba doar de inamovibilitat l ea judecătorilor, ci şi de remunerarea lor’ să scadă sau să stagneze, promisiunile de bunăstare socială rămân netondaig? tocmai de aceea , „. echitabil condiție elementară a corectitudinii actului de justiţie este ca judecătorii să nu RQ? | sunt necesare măsuri capabile să asigure viabilitatea şi cornpetitivitatea economiei pe termen 10 poată ajunge în situații înjositoare, incompatibile cu demnitatea Z_ : 40) . funcţiei pe care o dețin A: PE II Ri i aci e mediu şi lungZpunând astfel bazele bunăstării sociale şi dezvoltării, îmbunătățirii calității i „ei

“vieţii? ~- eects ‘

d) Condiţiile economice O Pe plan economic este inadmisibil ca, la mai bine de șase ani de la evenimentele di m Dincolo de colaborarea regională si microzonală, sunt necesare condiţii economice hoy decembrie, cea mai mare parte a populaţiei țării să trdiascd mai prost decât înainte de 198 Oy și schimbul de tehnologii )j ultimii patru ani a crescut numărul şomerilor si a scăzut salariul real’a crescut inflaţia și a tet interne de natură să impulsioneze investiţiile străine,Cprecum ‘ee ue modeme si al informaţiilor aferentg7in scopul îmbunătățirii aprecierilor privitoare la economia tay scazut pas de cumpărare a leuluy“a@ crescut numărul întreprinderilor care lucrează în H pierdere?a scăzut numărul investitorilor străini domici să vină în Româniși s-a redus ritmul “Ay României, U.D.M.R. susţine aderarea la CEFTAQ întrucât îndeplinirea condițiilor puse de 10% .

— i privati fliviar birocraţia înfloreşte in voie? aceasta ne va apropia de Uniunea Europeană? În absenta cumpărătorilor, în condiţiile împăntirii cupoanelor gratuite, nu există uf ' | În multe privințe, statul încă mai intervine în economieCpolitica financiară este na motivaţie economică si, ca atare, nici acționari veritabili: Fără investiție materială nu există ș, imprevizibilă? investitorii străini sunt marcați de un sentiment de nesiguranță în ceea ce hey responsabilitate, nu poate exista interes/Metoda punerii gratuite în posesie nu asigură afluxul Wy

Pagina 5

12 Uniunea Democrată Maghiară din România Program Electora — 1996 l — 13

• - de capital activ de care au nevoie intreprinderile Şi fără de care restructurarea şimodernizarea by 4 economiei mondiale, procesele şiș concepțiile de integrare europeană i central-est-europeand,

Ă sunt de neconceput _ şansele si consecinţele acestora pe termen scurt şi lung, deopotrivă”

| iz În privinta2 investitiilor străine, România se află din păcate, pe ulfimul loc dintre ţările by(bs Este cunoscut, că integrarea economică nu este o probl xclusiv economi posttotalitare ale Europei Centrale si de Es terea a fost incapabilă să priceapă că investiţia nu pierdem din vedere nici faptul că,în absenţa unei reale dezvoltări economice, omic ia dar £08 străină îţi oferă posibilitatea să cresti, să te dezvolti pe banii altuia si că nu poți trăi binc și, în Wie crearea sistemului institutional cerut de economia de piaţă, integrarea nu e posibil Relativ ia(08 acelaşi timp, să-l tratezi drept neavenit pe investitorul străinf În același timp, datoria externă 4 _aspectul economic al integrării europene, considerăm că stabilirea și dezvoltarea relațiilor Kk pa a țării este în continuă crasterg Tar guvernul, în loc să urgenteze restructurarea ramurilor, interregionale, caracterizate prin avantaje comparative dar reciproce, prezintă un interes dev industriale energofage, supradezYâltate de regimul comunist, cheltuieste banii susținând o primă mărime.

oot În opinia noastră, relaţiile dinte euroregiuniîn domeniul mărfurilor,foniadermun capitalului şi serviciilor pot contribui la desăvârșirea integrării politice: producție depăşită, necompetitivă, în interesul exclusiv al menținerii locurilor de muncă La ora actuală nu avem încă o legislație suficient de stabilă” Este inadmisibil ca 2o% guvernul ministerele si miniştrii să interpreteze și să aplice legile într-o manieră care frizează Jo Obiectivul fundamental nine og si cel mai cuprinzător al programului vizeaza crearea unor (07 abuzukInstabilitatea legislativă generează si favorizează corupția. (În 1995 au fost adoptate condiţii economice previzibil să asigure cadrul corespunzător atât pentru funcţionarea af 200 de legi și s-au emis 97 de ordonanțe guvernamenta le.) economiei reale, in spirit concurentia}/ cat şi. pentru susținerea sistemului institutional al - Trebuie, deasemenea, să vorbim îîn mod sincer şi deschis despre faptul că depășirea hoy statului de drept aflat îîn slujba cetatenilGr’si oferindu-le acestora posibilitatea autorealizării fazei de tranzitie prelungită si iniţierea fazei de dezvoltare implică noi restricții în consumul ke Restrângând orizontul la problemele de politică economică, ținând cont de faptul că, intern7si că acestea nu pot fi evitate? ci doar atenuate in efectele lor, prin reorientareahg}, prin natura sa, nu constituie cu adevărat un scop, ci “doar” un mijloc, avândînsă în vedere]

acumulărilorîn direcţia modernizării cconomico-sociale influența ei determinantă asupra ansamblului procesului de tranziție, problema realizării CA Suntem de părere că descentralizarea structurală și funcțională a economiei, tributară 30) restructurării economice figureazăîn program pe primul oc În absenţa acesteia, în cazul încă vechiului model, este determinantă si că, în cadrul acestui proces, prezintă o deosebită | tergiversării pe mai departe a restructurării, toate celelalte obiective, ba chiar si realizările din Koy importanță depolitizarea economici reducerea rolului statuhy? asigurarea transparenţei ȘI 1 domeniul macroeconomic, vor rămâne aparente si fără durabilitatcAntrucât 1receptorul se va dovedi inapt de a percepe mesajul. excluzândînsă intervenţia arbitrarăîn procesele de formare organice ale pietoe pe arcu controlului intervenţiei salgorientarea politicii economice pe baza unei cagcepții ferme — | hoy Restructurarea economică nu poate avea însă locin sine şi pentru sine, ci trebuie să cărora confruntarea, conflictele de interese sunt inevitabife7tensiunile astfel generate, însă, pot | “ajute si să slujească alte două obiective, determinante și din punctul de vedere al integrării, fi depăsite prin negocieri si prin realizarea unor acorduri cuprinzătoare”... | hot hoy - + pentru atingerea cărora mai e nevoie de un număr de ani:

Pentru a pasi din faza de tranziţie economică în aceea de dezvoltare, susţinem că este ] | — crearea si asigurarea unui echilibru economic dinamic; oy indispensabilă stimularea intreprinzătorilor mici si mijlocii ‘si crearea unui climat favorabili — obținerea şi menţinerea unei creșteri economice durabi Wow afacerilopetea ce trebuie să conducă la îmbunătățirea situaţiei concurentiale, a structurii 4, - Avândîn vedere toate acestea, U.D.MR. isi propune |urmatsarele obiective pentru proprietă erespectiv la dezintegrarea marilor monopol uri de stat, încă existente şi nerentabilg yy Concurenţă trebuie să se bazeze pe principiul egalității sansclom iar problemele ay i viitorul ciclu parlamentar: că | 1, Crearea unei economii de piaţă modern bazată pe proprietatea privată __" existentiale ale ccetătenilor, grupurilor sociale care nu izbutesc să se atirme în cadrul t 2. Reducerea treptată, la nivelul minim posibil, a rolului statului (pe plan central și | ; compctilici trebuie tratate prin aplicarea principiului indreptățiriă Ajutorul social acordându-sc hho > local? __ nf > în baza nevoii reale $i nu în virtutea unor drepturi cetățenești generale, 5 9 stabilizare :conomica care să tind cont de sensibilitatea si capacitatea de efort ho \y Spre deosebire de programele de guvernare anterioare, preocupate de problemele ale societăţii

curente ale prezentului imediat, principiul determinant al programului nostru reclamă o gândire? 4. Crearea unor condiţiiîn mod decisiv stimulative pentru întreprinzători) __ hoe Oa0 de perspectivă, pe termen lung şi într-un cadru cuprinzătoicteea ce nu exclude însă atenţia . 3. iT, formarea economiei în consens cu tendințele integratoare curopene 2 acordată pridrităţilor concrete’ Pe această bază, dorim să conferim un caracter “tranzitoriu” (internationale); fio diferitelor sectiuni ale programului, concepute pe termen scurt și, respectiv, lung, la nivel000 - 6, Reglementarea relaţiilor de proprietate în așa fel încât să poată. fi asumată oS macro- si, respectiv, microcconomic întrucât nutrim convingerea că rezultatele parţiale, fie ele 000 reprivatizareâd respectiv, după caz, despăgubirea şi/sau compensatia;/ (00 şi în mod real pozitive, sunt fragile, fimai mult, se pot afla chiarîn contraditie cu obiectivele 7. Realizarea unei politici bugetare care să pună bazele autogestionării bugetelor “pe. termen lung dacăsunt incocrente si aleatorii, dacă n-au în vedere decât supraviețuirea de ‘locale de către organele administrative ale comunităților locale; >of moment/Caracterul” cuprinzător se referăși la faptul că “sfera umanistă”, în primul rând 8. Asigurarea epalităţii elor de participare la restructurarea activității economice, învățământul si cercetarea, poate si trebuie să contribuie într-o .măsură considerabilă la „pe baza principiului competenţei; 5 — di elaborarea, realizarea şi succesul concepției privitoare la tranziția economică Schimbările Qgg DI Sprijinirea efectivă a minorităților naţionale, prin intermediul reprezentanților lorRA.. preconizate în planul mentalitaui, al cunoașterii, al gestionării informației sunt absolut necesare + iiegitimi.

atât pentru îmbunătățirea condiţiilor macroeconomic&? cât şi a cadrului, climatului 4 OEI microeconomieprecum şi în ceea ce priveşte reducerea organică, ferită de salturi, a ratei) pp _ In opinia U.D.M.R, mijloacele necesare iesirii si isnt actuală sunt următoarele:}hO{ tranzitiei.Ce 1. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii(T. ie simplificată procedura de 4, Propramul ia în considerare situația specifică a tranziţiei din România si, de“ CSO jînregistrari ebuie creată stabilitateain domeniul legislatieyfrebuie elaborat un sistem de ig asemencăOaută să aibă în vedere, su’ toate aspectele, situația formată prin globalizarea- impozitare €£ echilibrat, stimulariv/şitrebuie exclusă posibilitatea de abuzîn cursui controalelor 4 0J,

Pagina 6

TON Te me me mese . eee Lt - EB See ate ATOR Ie EI EAT iz? reat viza DB

| Propram Electoral — 1996 - | ă 15 14 Uniunea Democrată Maghiers din Romania +

fnanciat Jatreprinzitori mici si mijlocii pot oferi soluția problems some majuluigéu conditia i hf „_— în cazul micilor magazine, atelierelor, morilor, hotelurilor, locuinţelor, instituţiilor be de învățământ și așezămintelor sociale, imobilelor bisericeşti, avutului asociaţiilor ştiinţifice ca statul să nu vadăîn ei niște speculanti, ci să-i considere parteneri | Fi . 2. Încurajarea afluxul capitalului strain. 2_— aflate. ti şi culturale, fundațiilor etc. — restitu tuirea integrală a bunurilor ia unde acest lucru nu este te 3. Privatizarea si restructurarea întreprinderilor. în proprietatea statuluiC kof posibil — despăgubire îin compensare; < — restituirea integrală a averii cooperatiste în proprieiatea cooperativelor — | hos “4, Reforma sistemului administraţiei publice locaieZ Administraţiile (în primul rând 4% cele locale, dar și cele judeţene) trebuie să aibă posibilitatea legală de a-şi crea propriul buget, mt 2. Politica economică scctorială Da | -

“cu ajutorul căruia să-şi rezolve prin decizie proprie problemele administrative si economice. „$. Stabilitatea ordinii de drept. na dintre condiţiile principale ale dezvoltării 2.1, Poslitica îin domeniul industriei: - |:.. ae economice o constituie stabilitatea sistemului juridic roprictarul trebuie să fie sigur de faptul aes — în cazul întreprinderilor care lucreazăîn pierdere, procedura falimentului lirmată hol că legile sunt stabile, iar aplicarea lor este unitară. de privatizaré; 6: Lupta împotriva pieței negre lamentul trebuie să adopte legi severe de G2: — restructurarea producţiei ş$i ansamblu lui produselor destinate exportul Z_. hig interzicere a pietei negr organele competente trebuie să aplice cu mai mare stricteţe legile go:a — reînnoirea relaţiilor de colaborare şi cooperare între agenţii ceonomige ata pe plan hig adoptate. intern, cat si pe plan international | 7. Crearea treptată a unor sisteme autonome de asistență socială capabile să asigure Ly — concomitent cu orientarea cătreexporfyeresterea ponderil produselor indigene pe bob o securitate socială corespunzătoaf concomitent cu trecerea celor actualeîn regim de piață Suil piața internă; Z_. liberă 2 — sporirea investiţiilorîn tehnologic, a transferului de tehnologii (licenţe, know- by hows? epee . , t “= Sprijinirea programe! or C AY participarea la programele¢ internaționale by mu

B. Instrumente ale politicii economice — promovarea unei fiscalitati care să îîncurujez i investiţiilă dhe — îmbunătățirea posibilităților de creditare crearea unui sistem de garanţiz 10 1. În domeniul restructurării economice — stimularea participării capitalului străîn aci 7 | — realizarea unor programe regionale comune cu țărilele vecin Z_ 1. Transformarea structurii proprietăţii: + 2.2. Politica agrară: ~~ produse de calitate ŞI O structură eficientăîn exploatare nC fe.5 LI. Privatizarea: ~ încurajarea pieței, prin stimularea întregului ciclu de productie- prelucrare- 3 Urmare a programului eronat de privatizare în masiZsrructurile de proprietate ale hol comercializare cu ajutorul reglementări! orsi facilirăstil?- 403 fardmitindu-se, fiind împărțit în mai multe mii de actionan, așa încât problema reprezentării FI intreprinderilor nu satisfac cerințele economiei de piată capitalul social al întreprinderilor tw intereselor proprietarilor devine aproape irealizabilăz U.D.M.R. nu sprijină metoda tal

— relaţii suficient de stabile şi previzibile între”Preturi şii venituri D__ — înzestrarea tehnică modernă la un nivel corespunzător? | i y “împărțelii //_ Privatizarea trebuie tratată nu ca scop, Ci ca mijlo Întreprinderile aflateîn 4d Pentru realizarea acestora, este nevoie de:

proprietatea statului trebuie privatizate contra cost’ colo unde nu este posibilă vânzarea (ob — structuri productive şi organizatorice diferenţiate (în unele zone, ferme mari, ins altele, gospodării mici, respectiv familiale) Z. intreprinderiiin intregul ei, trebuie găsite soluţii de restructurare, de vânzare partial? A tata ici -— privatizarea societâţilor comerciale agricole de stat (ar îi de dont ca aceasta să aibă ;hol vreme cât nu vom privatiza întreprinderile aflateîn proprietatea statului, va fi cu neputinţă locîn lanțul “productie-prelucrare-comercializareSP. prelevarea unei sume mai mari de la bugetîn scopuri sociale. — stimularea producțieiîn comun în vederea creşterii eficienței sol) Scopul privatizării este ca statul să realizeze venituri nu în calitate de proprietar, ci hor , — asigurarea transparenţei și posibilităţii de supraveghere a subveriționării de la buget 43 sub forma de impozite (pe cat posibil, impozite indirecte? În acest sens, U. D. M. R. consideră a activităţilor din domeniul agriculturii (în conformitate cu normele GATT si UEJZ._ că Sunt necesare următoarele: hoil ~~ desființarea monopoltluiexistent în domeniul achiziţiilor Crearea unui sistem de :E — privatizarea rapidă, prin vânzare, a societăților comercialeprofitabile

.3. Sectorul terțiar (servicii): , a Re achizitii/secondat de un sistem corespunzător de garantare a pretului minin | — în cazul societăților comerciale neprofitabile: procedura falimentului urmată de te . privatizare (nu privatizarea falimentului!) Interesul pentru aceste întreprinderi trebuieîncurajat ich ~ sporirea contributici sectorului terțiar la realizarea P.].Bac i bity prin inlesniri fiscale, impozite preferentiale; — dezvoltarea infrastructurii (telecomunicaţii, reteaua de drumuni, logistica necesară | — facilitarea accesului la avutie ala ministratiilor publice locale (in momentul de boy gestionării moderne a intormatiei, stocare şi prelucrare) rollui administraţiei publice centrale hes, față ele sunt excluse din procesul de privatizare); SP şi locale — investiţii publice, În cazul investitorilor strategici, prețul nu poate constitui un criteriu exclusiY ci fa — atenție acordată punctelor de vedere ecolopicedi.tfavorizarea actiunilor de protecţie BY trebuie să fie doar o parte a unui sistem complex de aprecier& Aare include si angajamentele J]U | a mediului (programe nationale și intemationale ce salvarea unor Zone, aşezări §. a.) b investitorului în privința menținerii sau creării de locuri de muncă, a retehnologizării, a cq eradicării poluării și protecţiei viitoare a mediului, aa orientării spre export a producției 3. Sistemul instituțional al restructurării:

"12. Reprivatizarea: — restrânsă ca arie de cuprindere Z hoy ~ de clarificat cine anume reprezintă starul-proprietar (F.P.S., A.N.P., guvernul f-8* , , _ . pay

Pagina 7

Uniunea Democrat Maghiară din di România Program Electoral — 1996 oe _ | | zi At a ==„la trans formarea F.P.Psuilor in fonduri de investiţii trebuieevitat pericoluld il .

bariţiei unci situatii monopolistey/ ¥ hs istirularea economiilor prin p reducerea cheltuielilor administrative din sistemul la ~ clarificarea suborsdoniiit FP.5. (este ‘inadmisibil ¢ca= guvernul si-inene pp bancar, ceea ce duce la sporirea lichidit&tilor disponibile în vederea împrumutur ilor și / În vreme ce F.P.S. este subordonat parlamentului? 2_! reducerea nivelului dobanzilor„percepute pecredite... E

1 „= simpiificări structurale şi reduceride> petponal, creşterea c&cieniei activități? A Ha ai a cite, fou =, PERL RI

TV.În domeniulrelațiilor economice internaționale: . N a a Sete Meee eat eae ii oh: wa ama, ai a on . a.

au aa stimulaea‘afluxului de: capital externproductiv,prin asigurarea de erai Mt

eg “Eyaluarca situatici actuale (bugetul. central, bugetul isigurărilor 4sociale, bugetele

we "investitorilor strategici fațăde capitalul profitofy în România, 88% din produsul intern brut m Cititor publice locale,în cazul fondurilor special: venituri,cheltuieli,crediteo primite, se cheltuieste pentruconsum șidoar 12% pentru vol

= : datorii acumulatc, situația Financiari).Co. Prin cresterea ponderii capitalului LD

ase ° Extern, ‘proportia investiţiilor trebuie să atingă 18-20%( Trebuie

ttt .

creat. un sistem de garanții 17 2.„ Restructurarea capitolului venituri: aa

= co — sporirea veniturilor provenite de la agenţii economici în comparaţie cu1 cgje pentru investitorii ip Pots profitului (cAstiguluip : fiscale $i vamale corespunzitoare/posibilitatea transferării Vi jo ilitatea legislativă7 eficacitatea controlului financiar, excluderea provenite de la populație; Yr procedeelor sicanatoare; dreptul deplin de proprietate asupra tuturor categoriilor de imobile | » ~ un sistem de impozitare stabil (previzibil);C ~ îmbunătățirea orientării comerțului exterior și stabilitatea acestuia (creşterea y b — introducerca impozitului pe venit (fără impozitarea dobânzilor provenite din bf economii); 2 a exportului către țările ine

: — fructificarea posibilităților — creşterea ponticrii accizeelor. C_ 3. La capitalui cheituicli: | a “4 bl prin Acordul de Asociere la U.Ev perioada implicate de caracterul asincron al concesiilor reciproce fox de grație consacrată desființării taxelor vamale, (| pg sporirea competitivităţii ramurilor industriale încă parțial protejate; — reducerea Ananidrii anumitor instituţii bugetare supradimensionat - Ir - scăzută] realizarea unci administrații de ne

Cu eficiență stat Ca — nu ca alternativă la aderarea la U.E., ci ca pregătire 4 acesteia: relațiilor de colaborare central-est-europeană (aderarea la CEFTA); îmbunătăţirea psp

— separarca activitatilor care trebuie finantate şi a celor ce se pot desfăşura iin regim We — tratarea preferențială a turismului;( dezvoltarea infrastructurii (drumuri, ir Cl de antrepriza, telecomunicaţii) şi a serviciilorîn domeniul turistic. ~ descentralizarea unititiior teritoriaie aie unor instituții centrale şi trecerea lorîn ul competenta administratiilor pubiice iocai€ _ Wie ~ reducerea functiei de redistribuire a bugetului central îîn favoarea administratiilor publice locală? — a

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

— iransformarea unor tipuri de e impozite in impozite locale efective (impozitul pe venit); 5 ~ introducerea unui sistem normativ de (inanţare)i obligativitatea respectării sales Ay f Pe lângă atenţia acordată democratizării societăţii româneșț crearii statului de săi3, _ modemizării structurii economic si integrării euroatlantice a României C. D.M.R. "-~ ereglerea participării statuiui la investițiile de uteres public (infrastructură, dar şi + Wy atribuie o 94, importanță deosebită descentrâlizării “administrației publice? precum și a instituţiilor [8 învățământ şi cerestarcj 7 economice, sociale si culturale, realizării unei reale autonomii local corespunzătoare — deficitul nu trebuie Gnantat de către Banca Naţională, nici prin emisiune monetară, b {i}. principiilor expuse în Carta Europeană a Autonomiei LocaleZConform poziţiei de principiu

nici prin credite, ci redus prin stimuiarea economiilor populație? — a U.D.M.R., administratiile publice locale pot funcţiona pe baza unei autonomii — refonma mariior sisteme de distributie (pensii, asigurări sociale,e de ke : cuprinzătoare; 2 condiția realizării autonomiei organismelor reprezentative, alese dintre cele mai ~ îmbunătățirea disciplines rf scale (de ex.: creșterea ponderii impozitelor locale LI LA comunităților locale“fiind maxima descentralizare a. puterii central În conformitate ale cu acd principiul subsidiarității, trebuie asigurată participarea colectivităților locale și II. În domeniul potiticii monetare; Situaţia cursurilor monetare, fanctionares sistemuiui eh toate deciziile ale căror' consecințe îiprivesc în mod direct, le influenţează viă a cetățenilor la ~ bancar: emiocraţia, HDs

Şi autonomia locală trebuie să fie conceptele inseparabile ale acestui sfârşit de veac şi mileni Comunitățile locale ‘constituie pilonii de susţinere ai oricărui regim déemocratié espectiv i cursuri previzibile:oe fundamentul noii Europe£ pe'cale dea seunifica 7Numai comunitățile localeinvestită prin lege : ‘ — crearea pictei valutare libsSte unita şi cu’sarcini şi competenţe, precum Şi-'cu:responsabilități pot realiza |9. administraţ

— fi nantarea neinflationistt a producăiorilor cot ie publică ,

| [i

eficientă “si“ apropiată ‘de cetățeaii AD Autonomia _‘tocala- presupune ’“aplicarea” priiicipiilor descentralizăriiZexistența +unor organ€ decizionale democratice, care"dispun ‘de competente

• - modalitatea de rezolvare-a blocajului financiar: , procedura de faliment urmată de

"efective si de largă deschidere/de mijloace economice si financiare corespunzătoar “privatizate:A i . ss . În scopulrealizării 6 iectivelor de mai sus, strategia politică a U.D.M.R. porneşte — reducerea masei monetare din afara sistemului bancar prin sporirea eficienței h [Y de la ideea că obiectivele sale’ specifiice se aflăîn concordanţă cu tendinţele de democratizare Pt Sistemului bancar si punerea instituțiilor specializate ale statuluiîn slujba intreprinzătorilofC că ~~ a societății românești, se înscriu pe aceeași linie directoaraZ Tocmai de aceea, în vederea "cciucerea ex:traprofitului din sistemul bancarîn interesul creşterii profitabilitătii sporirii eficienței activităţii saleîn domeniul administraţiei publice locale, uniunea noastră iD) altor factori céonomici/ colaborează cu partidele si forțele democratice ale societății româneşti, pe care le socoteşte aliații ei naturali/ Realizarea acestor deziderate nu este numai în interesul comunității nationale

Pagina 8

ae

PO IE

‘18 me Uniunea Democrată Maghiară din România Program Electoral — — 1996 19°

• - maghiare din România, ci, în mod directsau mijlocit, este şi în interesul tuturor acelor cetățeni DOO ~ Pentru realizarea tuturor acestor cerințe, ar fi nevoieode următoarele acte normative:

Dă

. care se simt răspunzători de viitorul localității proprii si al țăriiîn întregul es, e aceea, la nively 4 _ legea privitoare la bugetele locale, la averea și patrimoniul administratiilor publice locale, la Cos parlamentar şi la nivelul administraţiei, locale, deopotrivă, U.D.M.R. sustine_necesitatea statutul juridic al functionarilor publici si dezpaitarilor aleşi, precum şi!la cooperarea dintre comunitățile si administratiile publice locale, formării şi funcţionării sistemului instituțional independent al societății civilgZ Aplicarea acestui principiu în practica vieții cotidiene constituie un pas important şi în direcția rezolvării fs! J probiemelor diferitelor categorii minoritare Uniunea — prin membrii ei desemnați sau înscrişi “to : pe listele electorale şi aleșiîn organele centrale sau locale ale puterii de stat ! de a participa la exerciţiul puteri Coisigerăm necesar n

— isi afirmă dreptul ca numirile demnitarilor maghiariîn 51 ks) | POLITICA SOCIALĂ i „organele locale şi centrale ale puterii de stat si in administraţie sd se facă luându-seîn Un nivel de trai decent — realitatea sfarşizului de miteniu considerare propunerile U.D.M.RZScopul primordial al consilierilor şi primarilor aleşi pe-p51 pă

listele U.D.M.R. il constituie rezolvarea problemelor sociale, economice şi de dezvoltare aleg, g | Unul dintre principalele obieciive ale existenţei statale organizate este asigurarea 404 Jocalităţilop/prin includerea unor resurse noi, insuficient exploatate până acum, cu sprijinul unor condiţii de viață acceptabile cetățenillor7Nivelul de trai este indicatorul calității vieții 4 { societăţii civile, al fundațiilor, al bisericii? Membrii U.D.M.R.. implicati.in activitatea Yes noastre de fiinţe umane, întrucât el determină iîn mare măsură dispoziţia și comportamentul he admninistraţiilor publice localeiau parte activă la păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale nostru sociaP Un om obsedat de grija pâinii cea de toate zilele nu poate fi un om liber.7 _ a comunităţilor maghiar? şi se străduiesc să contureze acele forme de convietuire psi Crearea și menţinerea securităţii sociale a cetățenilor depinde întotdeauna, de natura dd neconflictuală.cu națiunea română si cu celelalte minorităţi nationale care să-i dea fiecărui principiilor pe care guvernul statului respectiv își bazeuză politica socială.CPrin urmare, cetățean sentimentul că se află la el acasă în localitatea în care trăiește? U.D.M.R. consideră cat elaborarea principiilor de bază ale politicii sociale și a modalit&tilor de a le vansgune iîn7 Sy realitate constituie unul dintre cele mai imporiante capiiole ale programului U.D.M.R a intentiondim să ne aliniem la economiile sociale de piață curopene, abordarea oroblematicii i este importantă constituirea asocierilor microzonale între localități/precum si colaborarea

regională îîn zonele de frontieră? de asemenea, dezvoltarea sistemului Ocalittilor înfrăţite, care: are în vedere așezările din România și din diverse alte părți ale lumiy/ În cadrul acestor relații, „sociale devine elementul esenţial al programului politic un rol important le revine minorităților. fare pot facilita colaborarea regională ah Experienţa istorică dovedeşte că nu există țări aprioric sărace și țări aprioric bogate,000 Pe aceste considerente, U.D.M.R. se simte datoare să urgenteze crearea cadrului legal bos ci doar țări prost guvernate sau bine guvernalg? Nici România nu este condamnată la mizerie Rune) şi a mecanismelor de funcţionare adecvate. dar majoritatea locuitorilor săi trăiesc totuşi IN sărăciq? Dacă ne-am raporta doar la resursele 00 Elementele acestora sunt următoarele: ei naturale, tara noastră ar trebui să se afle pe unul dintre primele locuriîn Europa, în realitate 00 — punerea de acord a an Aceesta se refer existente cu Carta Europeană a, God însă o găsim undeva pe la coada p Jutonului (__ Autonomiei Locale, semnată de Roménig/Aceasta se referăîn primul rând la Legea 69/1991, În ultimii patruzeci şi cinci de ani, dirijismul de stat şi-a ps amprenta $i asupra4/ dar vizează si modificări privitoare la Legea Fondului Funciar, la folosirea limbii materne, boo politicii social? În acest model, sursa “bunăstării sociale” este-statulZiar politica socială seq] învățământ, sănătate si alte domenii; _ | ; identifică aproape în totalitate cu politica socială a statuluică existat, ce-i drept, şi politică 24 — descentralizarea, prin transferarea puterii de decizie şi a responsabilitatilor la nivel 304 socială la nivel mai scăzut, prin organizaţiile sociale (sindicate, Crucea Roșie etc.), prin

local; „— veniturile provenite din impozite ale administratiilor publice locale să fie | proporționale:cu contribuția comunitătilor locale la bugetul de stat ar bugetele locale să nu 7A puters? Bisericile organizațiile caritative erau cu totul excluse din sfera politicii social an întreprinderi, dar şi orientarea acesteia depindea iîn întregime de partidul conducător, aflat la

Această moştenire s-a dovedit trapică peniru România, unde schimbările din viata economică se constituie in functie de o redistribuire centrală; | şi politicăs-au petrecut cu atâta rapiditate si au atins o asemenea amploare, încât măsurile de at24 — crearea unor servicii deconcentrate sub autoritatea consiliilor locale, în mul rânday 7 politică socială ale statului vizând contracararea efectelor sociale ale acestor schimbări nau cu atribuţii de natură economică, socială, financiar-bugetară, de fiscalitate locală; apărut.decât cu o considerabilă întârziere m Oo gestiunea averilor publice şi private?clarificarea drepturilor de alt CD | Vicisitudinilor deceniilor comunismului le-au urmat la noi alti şapte ani de Las „=. - — asigurarea corespunzătoare a serviciiior comunale, coordonarea activității acestora; G05 strâmtoare, anii tranziticiZin anul ultimului congres al partidul ui comunist eram convinşi că 20/0 | — dezvoltarea urbanistică/$i amenajarea teritoriului i Ai mai rău nu se poate, că mai jos de atâta nu putem deckdegSi totuşi, şapte ani mai târziu«9210 — asigurarea bazei materiale necesare activităţilor din domeniul învățământului, AL obiectivul propus e să atingem 70% din salariul real al acelor vremuri „educaţiei, sănătăţii, cu caracter social, sportiv şi de petrecere a timpului liber; În primul trimestru al anului:1996 scăderea naturalăa populaţiei s-a cifrat la 31,ieee

• - comunitățile locale să aibă drept de veto în problema amplasării anumitor instalații: . deci diferenţa, pe trei luni, dintre natalitate şi mortalitate schivalzază cu populația unui orășel JO

pentru a nu mai vorbi despre mj de tineri cu speranțeele înșelate care aleg calea emigrării, ÎȘI O09 implicând modificări ireversibile ale mediului (ex.: hidrocentrle}i2— poluante (rampe, incineratoare de gunoi), potențial poluante (ex, centrale nucleare, att părăsesc patria, pământul natal. — proceduri simple, inteligibile, precise în administraţie, în operaţiuni financiare, de n rr In primul semestru al_anului 1996)valoarea exportului a scăzut cu 10% faţă de D006 investiţi aceeaşi perioadă a anului 1995. — formarea unui corp de funcţionari publici bine regititi din punct. de vedere 405 În decurs de un an si jumătate, din ianuarie 1995, numărul angajaţilor din industrie 000 profesional, capabili de prestații eficienteîn slujba cetățenilot s-a redus cu 442.000, — asigurarea instruirii demnitarilor aleşi si a funcţionarilor publici crearea un Ub) Guvernul a încercatsă-și ascundă neputințasub masca unor măsuri care n-au nimic DOO: administrații caracterizate prin transparențăfață de public si relații de parteneriat cu cetățenii de-a face cu democrația si cu economia de piată menţine în functiune agenţi economici de stat care lucrează în pierdere, cu scopul de a nu “deconspira” numărul r-~! al somerilor, încearcă