Uniunea Democrată Maghiară din România

Ediția 1996

U.D.M.R Program electoral 1996

1996 ParlamentarePDF
Document dintr-o arhivă verificabilă Sursă verificată:

Despre această ediție

Manifesto Corpus 2026-1, document 93951_199611, scrutin 199611. Anul de referință 1996 este anul scrutinului din catalog, nu o dată confirmată de tipărire a documentului. PDF scanat al documentului cu adnotările cercetătorilor Manifesto Project, recuperat prin sesiunea autentificată. Nu este o ediție fără adnotări. Titlul catalogului este păstrat pentru identificare. Proveniență: Manifesto Project Data Collection (MARPOR). Materialele sunt supuse Terms of Use ale arhivei; accesul public nu implică o licență deschisă sau apartenența la domeniul public.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 9

20 Uniunea Democrată Maghiară din România Program Electoral — 1996 21

os Transformarea sistemului instituțiilor sociale - condiție fundamentală să asigure ajutoarele sociale din taxe percepute pentru trecerea frontierei, măsură evident, a eficienţei 1 anticonstituțională?__ E i Caracterul paradoxal al situaţiei actuale constă tocmai în aceea că, desi, "Ss." Politica socială constituie un câmp de acțiune în cadrul căruia funcționează anumite în virtutea - legislaţiei în vigoare, responsabilitatea satisfacerii cerințelor de politică “sisteme instituționale istoriceşte constituite, specializate pentru satisfacers diverselor nevoi: socială. revine SY : deocamdată exclusiv sistemului instituțional gestionat de către stat, statul s-a “ale societății, şi anume: asigurare socială şi asistență publi invitémantyservicii medical ol

retras de faptdin “|: construireaşi administrarea locuinţelor de sta istribuirea forței de muncă lificar numeroase Zone socotile “criticc” ale sferei sociale: de exemplu, ajutorarea celor st de servicii sociale individuale (muncă socială, asistență la domiciliu sau în instituții speciale, adăpost, asigurarca sănătăţii mintale d şomerilor, construirea de locuinţe sociale etc... . protecția familiei Întrucât sistemul de protecţie socială-se bazează în mare măsură pe finanțare si copilului etc.).d de a Shi.. către stat; se simte nevoia creării treptate a unui sistem institutional alternativ . (ti Pauperizarea generală, Creșterea ratei șomajului, deficienţele în domeniul protecţiei su

al societății

A

| ji sănătății, - apariţia unor forine noi ! de comportament deviant (consumul de droguri, civile, capabil să corecteze deficiențele prestatiei statulii? . jar relația dintre organele centrale de stat și organele puterii Jocale (administraţie publică, primării), precum şi organizaţiile Set: : criminalitatea juvenilă) fac necesară crearea unor noi sisteme institutionaléZ precum șia transformarea adaptarea funcțiilor instituțiilor existente Z_ , : a caritative si profesionale (civile şi bisericeşti) trebuie pusă pe baze noi. e i U.D.M.R. nu poate promite miracolz? o îmbunătăţire spectaculoasă nu se poate O00

  • - Roiui administraţiei publice locale, ai bisericilor și al organizațiilor societății civile *

obtine de la o zi la altă Ansă patru ant de construcţie economică susținută şi conștientă pot crea ut în asigurarea protecției sociaie . bazele solide ale redresărijz lar aceasta va permite, în mod firesc, introducerea unor măsuri £ ut eficiente în privinta protecției social& Constituţia adoptată cu aproape cinci ani în urmă 9% defineşte statu] nostru prin calificativele “democratic” si “social În ultimii șapte ani administratiile publice locale, bisericile şi organizaţiile societății tor Zstatuând obligația sa de a * civile nu şi-au putut îndeplini integral rolul pe care-l au de jucat pe tărâmul protecției sociale institui măsurile necesare în vederea dezvoltării economiei nationalp%i asigurării unui Gol. nivel? OY O cauză o constituie şi lentoarea procesului legislatip După schimbarea de regim, acest tărâm de trai decent pentru populaţia țării £.. Da „ud nu mai 'e dominat exclusiv de către stati, ce-i drept, s-au ivit posibilităţile pentru debutul € Obiectivul primordial al politicii noastre sociale constă în realizarea

siguranţei h gy existenţiale, asigurarea pragului minim necesar unui trai decent, împiedicarea pauperizării activității caritabile a bisericilor si organizațiilor iv statui nu numai că n-a oferit sprijin A gencrale/Insist4m în vederea introducerii unor reforme economico-sociale care ka financiar) dar n-a asigurat nici cadrul juridic corespunzător pentru susținerea acestor activităţi SO \ să atenueze |, În acelasr timp, nici puterea de până acum n-a luat act de proiectul de lege a cultelor înaintat sol poverile”ce apasă pe umerii cetățenilor cu venituri mici¢ Obiectivul cel mai important al Tod cu şase ani în urmă lege care ar fi asigurat nu numai cadrul juridic pentru activitatea social ul politicii noastre sociale e îmbunătățirea situaţiei tineretului (ca parte a societății confruntată ty a bisericilor, ci şi condiţiile materiale ale acestei activități, prin retrocedarea averilor bisericeşti. cu dificultitile din ce în ce mai mari ale începutului de viaţă independent ă)Za familiilor cu i o Pe plan legislativ e necesar un uriaș pas înainte: inițierea reformelor economico- gos

multi copii (ca grup social multiplu afectat de inflației a pensionarilor (ca segmentul defigt- sociale determină necesitatea unei noi legi socialé¢are creează baza juridică pentru G oS populație supus celui mai accelerat ritm de pauperizare) Z__ | | armonizarea diferitelor sisteme instituționale menite să satisfacă nevoile membrilor societății O Suntem angajaţi în crearea unor condiţii politice şi economice în cadrul cărora bo Unul din scopurile cele mai importante ale noii legi ar fi crearea posibilității creşterii \ salariile angajaţilor se situează la un nivel echitabil iar valoarea muncii intelectuale este substanţiale a rolului administratiilor publice. locale in domeniul serviciilor social apreciată ca atare? Sprijinim ideca asumării organizate a intereselor producătorilor precum si ho} tul trebuie să acorde sprijin material, să finanțeze ajutoarele si alocatiile a căror distribuție o ale consumatorilor/Incurajam initiativa privată, întreprinderile mici si mijlocii, întrucât acestea | reglementează administratiile publice locale“Acelasi lucru este valabil și în cazulorganizațiilor DI

crecază noi locuri de muncăz În condițiile creșterii șomajului, intentiondm să initiem - în,, caritative: întrucât ele satisfac cerințe ce figurează printre obiectivele politicii sociale a statului paralel cu posibilităţile oferite de stat - cursuri de recalificare si calificare profesională! (de ex., asigură asistenţă pentru copiii orfani, pentru bătrânii rămași singuri), sunt indreptatite Sustinem necesitatea reîntoarcerii în agricultură a surplusului de forță de muncă din industri la sprijin (inclusiv financiar) din partea statului. C_— _ | ceea ce ar atenua presiunea șomajului și ar înviora viata din satele noastr Îmbunătăţirea : „» Având în vedere situația economică generală a României, U.D.M.R. consideră că una ad sistemului de ajutorare, în specia!) ajutorarea celor aflaţi la început de drum, a tinerilor în | „dintre cele mai importante îndatoriri ale consiliilor locale constă in atenuarea grijilor, căutare de lucru, ne preocupă în mod constant? - i i pS %*o dificultăților sociale/În condiţiile creșterii şomajului, administratiile publice locale ar trebui 30| Repertoriul măsurilor ce trebuie luate în domeniul protecţiei sociale cuprinde o serié’ să acorde sprijin acelor organizaţii ale societăţii civile sau acelor firme care inițiază cursuri de

de urgente: 7 ts So o tor recalificare, de specializare sau de perfectiGiiare profesională. C_ .--: EI — reducerea numarului de someriZcrearea posibilităţilor de muncă of. inu” Administratiile locale trebuie să sprijine toate iniţiativele care îşi propun ajutorarea POC — acordarea unor salarii și pensii care să asigure un nivel de viață decent - SU handicap afilordEste necesar. înfiinţarea unei baze de date care tine evidenţa celor trăind sub Tec — excluderea tuturor formelor de discriminare? - E aa”. nivelul de subzistență, handicapatilor şi orfanilor precum și organizațiilor care agțivează in. ~ dublarea imediată a pensiilor penibil de mici din agricultură .- a, Zeus interesul acestora,/ceea ce ar inlesni totodată coordonarea activităților umanitare. a ~ facilitarea angajării tinerilor absolventi TO -- >. © În cazul locuintelor aflate in proprietatea sau in.administrarea consiliilor locale ar

— sporirea protecţiei bătrânilorQeu atenție specială pentru persoanele singure; (7 Fob = " trebui asigurată subventionarea chiriilor pentru familiile cu mulți copii şi pentru persoanele — ajutorarea familiilor cu multi copii? ” vârstnice singure/Cetăţenii de peste 70 de ani să beneficieze de gratuitate pe mijloacele de — sprijinirea persoanelor handicapate 2 | | “0 d transport în comun urban „M.R. este angajată în rezolvarea problemelor oamenilor at SD fez Se impune modificarea sistemului asigurărilor sociale, cu scopul de a oferi vârstă și dincolo de îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestofg/ Având în vedere faptul că if) siguranță eficicută în caz de boală, la bătrânețe sau în situatia dispariţiei persoanei care

asigură Soy nici societatea actuală, nici familia nu se pot ocupa de concetățenii Hostri vârstnici, dar sănătoşi venitul familiei. | a Li

Pagina 10

22 : . _* Uniunea Democrată Maghiară din România 1996 .. .. “ a — ral | | 23 m. Dai ws : Ae Propram Electo E ‘gi încă în putere, ar trebui constituite, prin contribuția unor societăţi comerci ale şi fundaţii „», + Cluburi ale pensionarilor, unde aceştia şi-ar putea Li petrece timpul într-un mod agreabiic?-:. - \ pe i în d ii Trebuie creată posibiliiatea' recalculării pensiilor actuale, în conforinitate, cu Fegz În opinia U.D.M.R deficiențele grave din domeniul ocrotirii sănătăţii nu pot fiv 4 prevederile noii legi a pensiiloi Pensiile din agriculiură trebuie puse de acord cu pensiile 73

N”

-- înlătura i - ' “ | ic ae RT a | oo . . A te fără crearea unor reţele eficiente de voluntar if f care ar funcționa sub îndrumareay 4 celorla ţi cetdfeni.c ae | corpului medical, precum şi a bisericilorZAcestora le-ar reveni îngrijirea bolnavilor singuri, 1“ E ee

  • - îngrijirea sufletească a bolnavilor, clarifica

rea problemelor de planificare familială modernă, 406 *-* Alte programe de politică social’ Ma Precum Și lupta impotriva. diferitelor forme de foxicon - te C = WD ta aa ot Este necesard crearea condiţiilor fundameniării programelor de politică socialăf eu DU

  • - | | vas we nna ta „(4 - alte cuvinte, trebuie Oiganizat un sistem

. _ _ , . i Familia, element ag aa res deaa bază al " net societăți: armonioas “Pa OEP ee ae Be e „i i pună la dispoziție de documentare modern, de nivel european, care să informaţii corécte și sigure despre evoluția situafici materiale a populaţiei, Wed zi PR su e ct Ie a yer |

  • - eaten : | - a. ’ * ; a H j }

Co,

_. U.D.M.R-are intenția des re evolutia SU

ENDE

Ă ele

să ducă . pet

o politică demografică și familia isi : PRI a condiţiilor

lă consecventălcu atât 600. de locuit, -despre''tendințels :pe termen lung ale somajului,

mai mult cu cât, din pricina emigrării masive, demografică (raportul dintre Spr lutia

natalitate şi mortalitate, propor ponderea noastră numerică a suferit o reducere ția căsătoriilor şi divorturilor,

accelera CT: (. d Trebuie să ducem o susținută muncă d e lămurire, chiaIn condiţiile oe | numărul persoanelor care-şi cresc singure copiii), despre evoluţia stării de sănătate a populaţ din ce în ce mai icon favoarea creșterii natalitat ii, impotriva concepţiei care limitează (mortalitate specifică, aria de răspândire a unor tipuri de boli, evolutia prestatiilor medicale iei

familia la un singur copi În acest scop, dorim o colaborare strânsă cu bisericile, precum a ty si cu Top institutionalizate etc. instituţiile de învățământ; | Pe baza acestor informaţii, trebuic elaborate programe le referitoare la asistenţa ai familiilor cu copii (sisterne de impozitare pre erentiald imprumuturi avantajoase Sănătate și juridice? Sprijinim orice inițiativă care pe termen asigură avantaje socială, asistența medico-san ilard șinas ocrotirea sănătăţii, . ; firește, cumi parti

. Mai Sp ‘h aliştilor . ate Anii Firea nartinins ialisti E]‘ Li lung și preferentiale, un sistem de alocatii mai judicios, concedii de maternitate * . : | madingn ‘e . we eae oe plătite, de 1-3 °S don.eniilor respective’ Trebuie creat cadrul activității corpului de specia a ani, fespectiv concedii pentru creşterea copiilor, de care c cnet ; / wl să poată beneficia deopotrivă si tatăl supravegheze aplicarea si eficiența acestor programtcSpre a avea în permanență semnalele de Sb

etc.) răspuns necesare aprecierii gradului de eficacitate a muncii depuse. C__ Considerăm că femeile trebuie să poată decide în deplină libertate dacă preferă ol; Identificarea categoriilor de risc, a grupurilor de rise din rândul somerilor este Sp activitate aducătoare de venituri sau rolul de mamă, de “casnică (Statul să recunoască.“ | esențială din punctul de vedere al conceperii strategiilor de interventig: este necesară depistarea y echivalenta acestui din urmă statut cu acela de angajat în muncși,ă. ca atare, dreptul la pensie{vo9| categoriilor de vârstă si profesionale expuse în cel mai înalt grad Pico si, al femeilor care isi asumă pe termen lung vocaţia de mama": o = prelungit (de ex.: debutantii, cincantenarii, unele categerij din industria grea ete.X-iar U.D.M.R. propune crearea unor centre de protecţie a familiei în toate aşezările cu bot | pentru aceştia trebuie instituite oa ; penne

serie de programe preventive AR ___ _ i aseziri. peste 10.00Q de locuitori, centre care ar urma să funcţioneze în subordinea administratiilor 9], publice locale/Aceste centre sunt menite să facă față Înscopulatenuării dezvantajelor implicate de domicili unor îndatoriri complexe, sunt capabile Ș u | în Puii ȘI ase | Dy să intervină pe varii direcții: să atenueze tensiunile de sorginte „mai ales în cele mici, considerăm Ea introduce rea sistema 5 AGmirus Rin comuna materială produse în familiei“ “ (administraţie, gospodărire comunală care ar asigura un datorită șomajului și scăderii veniturilor reale (alocatii alimentare, sprijin pentru întreţinerea cadru institutional lettin $1 extrem 4

de elastic pentru rezolvarea problemelor de o mare varietate ale localităților unde nu există GD

Pagina 10

¥ locuinţei, cheltuieli școlare, prin acordarea de ajutor destinat educației) să abordeze 406 drumuri, unde circulația și telecomunicatiile prezintă dificultăți , unde lipsesc instituţiile

5 omg traumele psihice rezultate din conflictele din sânul familiei sau provocate de f@} publice ~ şcoală, cabinet medical, farmacie -, undetrăie șomaj, să asigure consultanță în probleme educaționale,/să ajute la organizarea asistentei Wes) sc numeroşi oameni bătrâni, singuri etc Categoria celor rămași. fără adăpost pe parcursul perioadei de tranziție persoanelor în vârstă şi bolnavilop44 mijloce nor este în SOY

4 locuri dé muncă ete. ască găsirea wet continuă creştere? Puterea trebuie să acorde fT ulerca sprijin acelor Sa ae administrații

A

E

publice locale,

organizatii ale societății vd sau biserici care doresc să construiască sie Soy

N

| oy a să întrețină cămine . _ pentru cei lipsiţi de adăpost o | i

  • - Pentru o bătrâneţe liniștită 9.0 itionălizarea 5D

a „1 Considerăm necesară dezvoltarea asistenţei medicale | | soluri îniionlizarea A, a ee | activde ităţii psiholog specializat în problemele şcolii şi de lucrător social în domeniul școlar | Proiectul legii asigurărilor sociale trebuie înaintat si adoptării sale în prlameniin scopul creării unui sistemfără întârziere în vederea dezbaterii unitar obligatorie de asigurare a SOY Sol”

„4. .U.D.M-R„

atenţie situației sociale. ca organizaţie de apărare a eb inion minorila extrem dé grave a tiganilo e După părerea noastră, esteo nevoie rc, acordă de 51 deosebită +5] pensiilor/ care va fi apoi completat prin sistemul asigurarilor voluntare? m SU - elaborarea unor programe Speciale de- prevenire şi tratare a crizelor2de crearea „Trebuie să înființăm_Casa Autonomă a Pensio nariloț care ? trebuie să reintre in pt] - instituţionale bazei fo SI

| „+. Posesia averii fostelor case autonome nationaliz care să facă posibilă abordarea problemelo -vem în vedere aici școli speciale atg’si, concomiten să primească t, în proprietate Sf de recuperare, cămine pentu bătrâni, înființarea ov: "un număr de societăți comerciale cu capital de ateliere unde să poată fi practicate de stat, cu situaţie financiară echilibrată. Sp | i mestesugurile tradiționale Toate acestea ar urma ” „U.D.M.R. se pronunță .cu hotărâre împotriva creșterii limite să fie finanțate în parte din fonduri de stat2p | dei vârstă pentru, _' în parte din fondurile unor fundaţii publice, pensionare, ținând cont de epuizarea fizică şi psihică i a populaţiei aflate în pragul pensionării şi de durata medie de viață relativ scăzută Luând a pre |

în considerare acești factori, trebuie create condiţii pentru pensionarea înainte de tere op 2 pe ee n... E re . . a | tee, :

Di _ La calcularea pensiilor trebuie avută în vedere întreaga perioadă de muncă, precu | ~ - “și proporţia dintre salariile de odinioară şi venitul mediu din perioada respectivă C_ "GL

Pagina 11

24 | | Uniunea Democrată Maghiară din România Program Electoral—-1996 ....: = . - - 25

LIBERTĂŢI ȘI DREPTURI | a un mijloc de trai pentru aparatul funcționăresc,/foate fi un instrument în obținerea de avantaje 304 | Statul în slujba cetățenilor e economice, sociale. (sic, ret cei cm nameti a ie oO! "oes În vederea stoparii corupției, U.D.M.R. consideră necesare următoarele măsuri: 20 -

| |. Cerinta fundamentală-a separaţiei puterilor în stat impune asigurarea e ilibrului 002 | “:. — reorganizarea ului funcționarilor publică i reducerea sa numerică, aplicând g că dintre cle şi a conirolului reciproc¢‘Acest deziderat nu s-a realizat a condus la perturbări în funcționarea instituțiilor statul

Z_

u nici până în o. o prezent ap care? pi i an Li „criterii exclusiv profesionala „=: ": * — adoptarea unor legi, în primul rând cu caracter economictare să prevadă reguli AA Ponderea politică si prestigiul puterii legislative publică s-a conturat o imagine negativă a legisla pu AP Causa s-au redus continuu, în! opinia. pty: rezidă în faptul că putereag 1 :

şi proceduri;simple, neechivoce, clare si accesibile, pe înţelesul cetățeanului obișnuit; i “age! asigurare unor venituri echitabile pentru judecători, lucrători ai organclor de 303 executivă a abuzat de unele competențe pe care Constituţi a i le conferă numai în cazuri exceptionale Bxceptia a fost transformată astfel în regulă | urmărire penală, precum si alte categorii de funcţionari publici, 7 _ 3 În toate vacantele parlamenta re ale 30 > — obligativitatea declarării averilor funcţionarilor public um şi interdicţia de 303 ciclului legislativ al ultimilor patru ani (1992-1996) guvernu al cerut si i s-a acordat dreptul 304 a-face parte din consiliile de administrație ale unor întreprinderi de staf-Z___ 20 de a guverna prin ordonante, cu alte cuvinte, de a elabora norme juridice cu putere de legel_! Insumând, rezultă că vreme de un an întreg din mandatul său de patru ani guvernul, prin?

ordonantele sale, a exercitat atribuţiile legislativului În conformita _ 5. Neîncrederea populaţiei în poliție si în justiţie este o moştenire a totalitarismului 000 te cu prevederile LA Din păcate, unii angajați ai acestor instituții nu se pot obisnui sau se obişnui es¢ Constituţiei, parlamentul trebuie să aprobe ordonantele guvernamental foarte greu cu 2052 dar numeroase acte 20% ideea că se află în slujba contribuabilului si nu a unei pături politice subt n acelaşi timp, . normative rezultate în asemenea împrejurări n-au fost nici „discutate, nici aprobate până în 2304; pe lângă-dotarea tehnică precară și salariile extrem de reduse, în comparație cu nivelul cos prezenf’ În ce priveşte conținutul ordonantelor, se constată că în repetate cazuri guvernul a european, ale funcționarilor publici, caracterul vetust al Codului Penal favorizează apariția și reglementat domenii în care se impune adoptarea de legi organice şi pe care Constituţia le 307 scoate din sfera de competenţe ale guvernului în materie iewislativac proliferarea, ca și în alte tari est-europene, de altfel, a criminalității internaționale aptul de Gos

a fi devenit țară de tranzit pentru traficantii de droguri, loc de refugiu și de organizare a un Presedintele statului n-a intervenit şi n-a făcut uz de dreptul şi obligaţia lui 20H întregi rețele mafiote cu ramificații internationale, este extrem de păgubitor pentru Români constituțională de a media între puterile din stat, în interesul bunei funcționări = a instituţiilor - Din aceste motive, pe lângă îmbunătățirea salarizării organelor de statului, ărire penală şi judiciare, a a m Bou a celor cu atribuții în justiție ş.a., U.D.M.R. mai consideră necesare. | : oate acestea inseamnă lezarea echilibrului a: voy dintre puteri i

  • - intinerirea efectivelor politiey înzestrarea ei corespunzătoare din punct de vedere G oF

tehnic: | - 2. În justitie, independența magistraților nu este asigurată” judecătorii sunt adeseori SO “—>- introducerea unor pedepse pe măsura gravității în cazul traficului de droguri, a CoS influentali de sfera politică, în primul rând de către executiv sau de unele grupări politice din CQg traficului de [email protected], a actelor de tâlhărie, precum si în Fazul abuzurilor săvârşite de cadrul legislativulujZLa rândul său, şeful statului a intervenit în actul justiției folosindu-s e de ( funcționarii publici./_ | a prestigiul si de influenta sa, de exemplu, in cazul proceselor privitoare la casele nationalizate,C— Aceasta înseamnă interpretarea greşită a controlului reciproc dintre puterile din stat (f

3. Situaţia actuală este de nemenţinuţ? Principiul separaţiei puterilor în stat constituie 000 DREPTURILE OMULUI baza vietii democratice a statuluj? Respectarea” sa integrală este obligatorie? dat fiind că 2021 încălcarea acestui principiu poate géfiéra grave distorsiuni în funcționare a instituțiilor statului “Credem în demnitatea nepieritoare a omului guvernat de legi morale și naturale Nu competența, nici profesionalismul, nici rezolvarea rapidă si eficienţă a problemelor cetățenilor sunt caracteristicele activităţii instituțiilor publice ale statulu? ei 3 „ eterne... Aceste daruri ale Creatorului sunt drepturi inalienabile ale omului.” (Dwight Eisenhower) măcinarea greoaie, mecanică, dezumanizată a unui aparat birocratic lesne coruptibil229 Promovarile sc fac nu pe considerente profesionale, ci pe cele de partid devenit imposibilă funcţionarea economiei de piață la baza căreia

Drept consecință a, 007 "-* Domeniul drepturilor omului constituie si după 1989 actorul tereninant în 20 stau cnterii de performan ca si securitatea socială prin distribuția judicioasă a resurselor sociale i aprecierea internațională a României, în formarea imaginii despre Români Zol prin intermediul unor XA. Principalele cauze ale încălcării drepturilor omului constau în absența respectului » sisteme de protecţie socială corespunzătoare, accentuandu-se, în schimb, putea fi îmbunătățită printr-o legislaţie corespunzătoare, prin adoptarea, sărăcia Situaţia ar Gos “fat de drepturile turile sişi demnitatea dem individ in deficienţele funcționării sistemului autorităților Cok printre altele, a legilor privind siatutul funcţionarului public şi, respectiv, răspunderea ministerial

public pin interesele individualiste ale castei birocrati pectiv in practica poliţă ZA g,” -. . " împrevi ilă, lipsită de transparenţă care deseori a toleratt sau chiar a a generat gen aceste fapte. A „1 După 1989 România s-a angajat să-și modifice sistemul legislativ, punerea acestuia | | 3

4, În societatea românească a zilelor noastre corupția a devenit un fenomen cotidianc 4 în acoyd cu textul şi spiritul documentelor europene, cu deosebire în domeniul drepturilor Dor un mijloc de comunicare, s-ar putea zice, o formă de contract unanim acceptată între individ’? omuliii/În.noua Constituţie a României au si fost cuprinse in această privință câteva prevederi şi autorități (S-a încercat în mod eronat abordarea fenomenului corupției ca o simplă problemă , importanig. Ulterior, însă, în procesul legislativ au fost adoptate mai multe legi, respectiv se, cu implicaţi; juridice, de competenta justiţiei, căci este vorba în realitate de un fenomen ce află în dezbatere unele proiecte de legi care prin textul si spiritul lor vin în contradicție atât cul Of antrenează sfera politicului, a socialului, a economicului Soluţiile trebuie căutate în aceste din Bet prevederile exprese ale Constituţiei cât si cu cele cuprinse în documentele internaţionale, în urină domenij Corupţia poate fi o formă de influențare politică poate fi o sursă de venituri, 20 mod deosebit în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omulu Pot fi amintite in acest sens

modificările Codului penal si ale Codului de procedură penală, unele măsuri ale guvernului? Ci

Pagina 12

mocrată Maghiară din România . ...: 27. n a, - 7 > Smee once)

sau anumite articole de legi care contravin dreptului la libera ‘exprimare şi la libera asociere, da) o a ii-Politica privitoare la minorititile nationale trebui e să se întemeieze pe respectarea , - „lezarea drepturilor minorităților, îngrădirea folosirii limbii materne. a învățământului în limba .. drepturilor omului și al minorităţilor, pe asigurarea posibilității exercitării lor efective, pe LO matemă, a libertăţii de conştiinţă si a autonomiei confesionale¢ „normele juridice internrespectiv ationa pe experiența le, acelor țări care au soluţionat problema discriminării este de’ AG. ! . “7? matură politică, confesională sau étnic 7) fired: Sighs a | E a Se ” spre satisfacția majorității și thinorițăţii deopotrivă 7 -_- „> "+." Respectarea drepturilor omului este condiţia de bază a so „Constituţia conţine; ce-i drept, şi prevederi privitoare la protectia minorităţilo

ii într-un stat de drept 20| î r 703 In zilele noastre această problemă a ajuns într-o strânsă interdependent’ cu dezideratele păcii 20| ă însă legislativul, guvernul si alte organe executive au rămas datoare-cu punerea lor şi ale securităţii internaționale 2:Respectarâa, aplicarea în practică ‘si asigurarea. drepturilor: a, mai mult, asistăm la o practică politică generală antiminoritară; nationalis omului constituie parte organică a condițiilor: formulate de.Organizatia pentru Securitate si ae "isi en 2-De şase ani U.D.M. luptă R. pentru drepturile maghiarimii Cooperare in Europa, de Censiliul Europei si de Uniunea Europeand(Solicitarea, pretinderea ac] E: “prezent. din dăcate — fără prea mult succeş/ Vreme de șase ani, majoritatea din RomâniacPână în 99, parlamentară și ay _coalițiile guvemamentale au refuzat pur si simplu să consfințească prin lege fermă a validării drepturilor omului şi drepturilor minoritate este premiza fundamentală a bt şi să aplice acele 20

loialității cetățenești. O. . a ai ai, drepturi firești pentru care U.D.M.R. militează În ultimii patru anj, majoritatea parlamentară WoL şi coaliția guvernamentală și-au fixat drept scop izolarea UDMRZAu prezentat comunitatea +, he,

În activitatea sa parlamentară, precum și pe planul relatiilor internaționale, U.D.MR. Daf FĂ a inilitat consecvent în favoara respectării drepturilor omuli şi, indiferent de faptul c4__ „ naţională maghiară din România ca un inamic dintotdeauna al romAnilor, parlament ne-au De încălcările au fost sau nu de natură etnică, n-a pregetat să le semnaleze, să le pună în discuţie 2 respins propunerile, inițiativele, yau trecut sub tăcere politica stabilizatoare, constructivă a

  • - tă

În acest domeniu, U.D.M.R. a colaborat cu succes cu partidele democratice româneşti si le dol: U.D.M.R. 7. ae _ ; “sy

“susține în intenţia de a alcătui după alegerile din 3 noiembrie o coaliție de guvernământ care __ Chestiunea fundamentală rezidă în felul cum poate fi realizată păstrarea, exprimarea “pci și dezvoltarea identității nationale, cinice, lingvistice şi religioasa? Unul să recunoască și să respecte drepturile omului care să fie un partener și nu un adversar al AGS dintre răspunsurile 2, că

posibile (dar care nu corespunde așteptărilor şi drepturilor minorităților naţionale) este: diferitelor organizații de apărare a intereselor! 40 | . exclusiv pe baza respectării drepturilor fundamentale ale persoanet. Celălalt răspuns posibil (si care corespunde aşteptărilor şi drepturilor minorităţilor nationale) este: în cadrul sistemului de norme internaţionale privind drepturile individuale ale omului, precum şi -Discriminarea pozitivă în cadrul agumitor drepturi colective si al unor forme de autonomie funcţională, respectiv instituționa De la egalitatea în drepturi la egalitatea șanselor lă | Constituţia României asigură dreptul la discriminare pozitivăGi, în consecință, o i | 3

3. Comitetul de experţi pentru protecția minorităților al Consiliului Europei a nominalizat următoarele drepturi colective mai insemnate;_ serie de categorii din societatea românească sunt beneficiari ai discriminării pozitive? Cu toate Ov ~ recunoasterea ca atare a limbilor minorităților; acestea, societatea românească actuală acceptă cu dificultate conceptul de discriminare pozitivă 00 si, în cazul anumitor minorități, interpretează măsurile menite să asigure egalitatea şanselor ca — dreptul de a înființa instituţii culturale si deînvățământ 7___ gov pe nişte privilegii) De exemplu, femeile au dreptul de a ieşi la pensie mai devreme decât Î00$ — dreptul la inscripți îni limbile minorităților” —- lot

bărbaţii, tinerilor li se asigură facilități exclusiv pe baza faptului că nu depășesc o anumită “fei — accesul la mijloacele publice de comunicare în masă. | YOU vârstă/ Fireşte, discriminarea pozitivă a tinerilor e încă ~ dreptul de a avea propriile mijloace de comunicare in mash foarte rudimentară? De discriminare ‘ ct ÎNV pozitivă ar trebui să se bucure invalizii si handicapatii De pildă, ar trebui irilesnită circulația . _ ~ dreptul la reprezentare în organele de stat și locale. o 'celor cui probleme locomotorii în instituțiile publice si pe domeniul publiZar trebui introduse” | tm

. Problema poate fi abordată pe baza interpretării cu bună-credință a reglementă pe

rilor juridice internaționale, prin preluarea lor corespunzătoare în reglementă

  • * sisteme de semnalizare pentru nevăzători (marcarea bancnotelor, semnale acustice la trecerile rile juridice intern LGU

prin raportare la experiența pozitivă a țărilor care au creat modele pentru pietoni etc.) a N a a ce asigură păstrarea, 4: exprimarea,: dezvoltarea identității minorităţilor naționale, ca,

  • - .*. UD.M.R. susține cu consecvență asigurarea egalității sanselor pentru diferitele = 05| de exemplu, modelele din 10

minoritățiZegalitate care se poate realiza doar pe calea discriminării pozitiva : Tegiunea Trentino-Alto-Adige (Italia), din Finlanda, Spania, Belgia? Caracterist ica comună d, tuturor 'acestor modele de succes este că. nu se întemeiază prioritar şi exclusiv-pe sistemul 2HY international al drepturilor omului, ci pe soluții politice, juridice și legislative interne care E Despre drepturile minorităţilor nation He „* depăşesc sfera drepturilor individuale ale omuliiQ Soluţii le viabile s-au clădit pe înţelegerea „politică dintre minoritate'şi majoritate7si s-au.material fireşte, izat,

or! i

=. Diversitatea ca valoare .*.:.,-* est,

me în acte normativşi e în Ou) tere Reo te, oii tre Meeps Gee dete e tage eo ate dei aplicare corespunzătoare? e?

  • - practic Peni

Pentru aceasta aceasta e însă nevoie, pe de o parte, de activitatea gu 0 În opinia U.D.M.R.,:au poate fi vorba de; egalitate în “drepturi, respectiv de +5) > "politică exigentă, consecventă a minorității; pe de alta, de înțelepciunea si situ tolerant sy tat ete ae SU ae

“al majorității DA stfe — şi numai l astfe — poate E egalitate a șanselor, între majoritate și minoritate, atâta vreme cât minoritățile sunt lipsite de l fi asigurată pacea. socială 2 | . „a. - Z

propriile lor instituţii şi obligate în felul acesta să renunțe la cadrul, la posibilitățile exercitării bot drepturilor lor fundamentale care.vizează însăşi identitateg/ Diversitatea societatii româneşti *~ ota: Despre diversele ferme de autonomie este o realitate, dar,în același timp, si o valoare incontestalii ? Diversitatea, multiculturalitatea Gad În locul centralismului $i fotalitarisyului — subsidiarilatea se constituie ca purtătoare de valori umane, spirituale, matéfiale care se cuvin recunoscute, | wee . a , E Ca ,a a

Pagina 12

„protejate, susținute, păstrate si dezvoltat? Exclusivismul de orice natură produce tensiuni Gor . : sociale şi politice | J 1. În domeniul drepturilor omului, solicitările U.D.M.R. se află în concordani ţă cu prevederile Constituţiei Rornâniei, cu acordurile interni ionale semnate si ratificate de către

Pagina 13

PD oa em de de ee SS ne e he ha he n me a d e d e m i e.

28 = oS Uniunea Democrat Maghiară din România Prograin Electoral 21996 -- 9) i “Romania Gar satisfacerea‘Jor ar.dvea2 drept rezultat renastereaa tolerante transiivănea ft U.D.M.R. a declarat în repetate rânduri că drepturile maghiarimii nupot fi obținute decât pe aa „cale parlamcentarăy fără a atenta la drepturile majorității româneşti, în paralei cu asigurarea avantajoase ppentruitdăro M.R este de acord cu introducereaimpozitelor locale.3 doar în in măsura în care, concomitent, se reduce impozitarea centralizată. acestora!În acest context trebuie interpretata-conceptia U.D.M.R. in privinta autonomi cÎn oF Sa Inexistența autonomiei caselor de pensii, a asigurărilor sociale şi de Sănătate a condus a „* Ardeal, autongmia diverselor comunități (biscrici, orașe, bresle, comunităţi naționale) il "tradi ție“istorică /UU.D.M.R. nu consideră autonomia un scop, un obiectiv în sine şi pentru sine,i

la situatia ‘cd.sumele_platitenuşi-au păstrat și nu-şi păstrează valoari eci degeaba a

o- „. contribuit cineva de-a lungul unei vieţi la aceste fonduri, let sie ln ca € ex. pensia sau 06

SO

ci un mijlog? §Socotim ca protectia interesclor privitoare la păstrarea identității, garantarea ajutorul de somaj) nu e proporțională cu valoarea contribuției. sale? În cadrul” activității sale acestor drepluri, precum şi asigurarea șanselor si modalitatilor nu se pot realiza decât prin,

ws “parlamentare, U.D.M.R. susţine necesitatea autonomiei acestor instituţii, astfel încât p itica.

Consiliului Europei, hotărârile de la Copenhaga si Helsinki ale Organizației pentru iv:: intermediul instituţiilor autonomiilor infiintate îîn cadrul statului de. drept/In acest sens, curentă si nu poată influența coridiţiile deviaţă ale celor dependenți de aceste instituţii,

eee considerăm Recomandarea nr. 1201/1993 si Hotărârea nr. 508 a. Adunării Parlamentare “4. Diferitele forme de autonomie — inclusiv autonomia teritorială — nu numai că nu 30 si Cooperareia E Europa, ptecum si Carta Europeand a Limbilor Regionale și Minoritare cca fiind ~ ştirbesc suveranitatea țării şi nu-i pun în primejdie independenţa, ci, dimpotrivă, îi întăresc competerite şi obligatorii. securitatea(/_Q. autonomie teritorială care asigură rezolvarea problemelor specifice ale3 00 comunităților locale este deopotrivă avantajoasă pentru majoritatea românească şi pentru .Intr-un state, drept, democraţia funcționează eficient atunci când se bazează pedo maghiari, ca şi pentru celelalte comunități naționale. principiul east Conform acestui principiu autoritatea suprapusă nu intervine în? Formele de autonomie nu vin în contradicție cu democrația sau cu statul de drept, 406 dimpotrivă, întrucât autonomia este un mijloc şi nu un scop sau un scop în sineZle putem } problemeie pe care o grupare, o organizaţie, o instituție sau o comunitate le poate rezolva &

sinestalator(Jar acest principiu se instituționalizează structural şi funcționa; prin instituţii de considera tehnici noi si eficiente ale democratiexEormele de autonomie pot asigura tocmai organizaţii. asociaţii şi corpuri autonome Z__ egalitatea-reala şi efectivă a drepturilor şi sanselor Teoria dreptului şi literatura juridică au în vedere două tipuri de autonomie: G autonomia culturală, bazată pe principii de ordin personal, și autonomia teritorială da Autonomia culturală pe principii de ordin personal presupune exercitarea unor 30 drepturi în sfera decizională şi executivă — prin instituții şi organisme proprii ale minorității BISERICILE — în interesul păstrării, exprimării şi dezvoltării identității etnice, culturale, lingvistice si religioase a comunității naționale date Autonomia teritorială cu statut special sau cu caracter |. Având în vedere funcţia socială constructivă a bisericilor, rolul lor fundamental au regional presupune exercitarea unor competente în sfera conducerii și autoadministrării locale, 206 în prezervarea moralei publice, în prevenirea actelor antisociale, precum şi în educarea în interesul păstrării, dezvoltării şi valorificării practice a specificității unității administrative tineretului, U.D.M.R. doreşte să întrețină cu ele relaţii de strânsă conlucrară/ considerăm su teritoriale datc-Ân acest din urmă caz este vorba de o autonomie administrativă locală — nu Rea op importantă colaborarea şi consultarea reciprocă în toate acele domenii un e acestea se SL

baze etnice — care pune în aplicare deplină principiul autonomiei locale și descentralizarea? 20. - dovedesc necesară lorim participarea bisericilorîn elaborarea și luarea deciziilor. Caracterul etnic este exclus şi sub aspect conceptual, întrucât formele de a 30 se referă la competențe administrative, la atribuţii ale administrației publice locale 2. U.D.M.R. orda o atenţie deosebită bisericilor minoritare din punctul de vedere Soul al numărului de enoriaşk întrucât, dincolo de sfera specifică a menirii lor, acestea constituie A 3. Spre regretul nostru, puterea de până acum.a creatin mod conştient și cu succes 2%.| $i organizaţii sociale ale unor minorități naționale sau culturale cu tradiţii multiseculare(__« aC _ aS o confuzie între autonomia teritoțială, instituțională si autonomia culturală pe principii |de ordin personal a comunităților nationale? Scopul cra tocmai acela de a-i intimida pe români să nu-și 3, U.D.M.R. manifesti egală deschidere către toate bisericile şicultel&Zrespectăot „= ceară autonomia localităţilor, bisericilor şi altor instituții (case de pensii, asigurări sociale și xp libertatea de conştiinţă a membrilor săi, fie ei credincioși sau neapartenenti la vreun cu "+ “de sănătate) si asifei sistemul ultracentralizat „5 organizare socială şi economică moştenit de Milităm„pentru. deplina libertate a credinței, pentru respectarea autonomiei bisericilor. Z_ ; 202; la regimul comunist să-şi continue existența. i a in}privinta bisericilor, acultelor,prevederile constituționale asigu oj drept, 202

oe /

  • - România este semaatară nu doar a Recomandarii 1201 ai Adunării Parlamentare aa

| Câasiliului. Europei, ci si a documentului final de la Copenhaga și a .Cartei EuropeneBog! libertatea deconştiinţă,libertatea practicării libere a religiei, autonomia. cultelondar toate (O „ acestea:sun „dificil de.realizat atâta vremecât nu există o lege care să reglementeze statutul (O of?

  • - AutonornieiLocale, care consfintesc diferite formefs autonomige Avem convingerea c| ă toate:

localitaétile țării au nevoie de autonomia locală reală, sensul că autorităţilesuperioare să nu;3s os juridic’s$i lactionarea "cultelor,ca şi un act normativ privind retrocedarea bunurilor bisericeşti se amestece în gestionarea problemelor locale atâta vreme cât Constituţia si cadrul legal sunt 5 naționalizat? J:D.M.R. salută faptul că biserica ortodoxă beneficiază deun substantial sprijin respectaie2Conditia primordială esteîn acest sens autonomia financiară J.D.M.R. susține “din partea statului si că a redobândit o serie de bunuri confiscate de regimul comuni ar, in

  • - necesitatea ca cel putin 30% din sumele percepute ca impozite să rămână în localitățile din care x » același timp, insistă cu hotărâre ca statul român să-şi îndeplinească obligaţiile asumate o dată GOV

provin) Administraţia publică locală nu trebuie să joace rolui a ad aceasta fiind © cu primirea în Consiliul Europeiî egăturăcu cele peste o mie de imobile ilegal şi pe-nedrept 3e treaba iintreprinzători!lor înșiși, căci, evident, ei sunt mai pricep arcina administratiilor 4! - naţionalizate, confiscate, expropriatg. U.D.M.R. cere, de asemenea, cu tărie ca parlamentul să publice :o iocaiee este, în schimb, aceea de;a asigura,Prin dezvoitarea infrastructurii. calificarea 3 ia în discuție cât mai curând ctul de lege a cultelor înaintat încă din 1990 de către cele 15 culte religioase recunoscute. „M.R. susține: ( — retrocedarea proprietarilor de drept a averii mobile si imobile confiscateîn: timpul.AI e dictaturii (terenuri arabile, clădiri, păduri, fundaţii, biblioteci, arhive, obiecte de cult etc.);:a

Pagina 14

30 - ot Uniunea Democrată. Mashiară din România Program Electoral — 1996 i 31

— reînființarea așezămintelor instituțiilor bisericeşti |desființate! (școli, spitale, azile DZ locale, din care fac parte, în mod proportional, şi reprezentanții comunităților numeric Jefe, . pentru bătrâni, orfelinate, biblioteci etc.) Asigurarea condiţiilor necesare desfășurării activităţii D2L- minoritare, să-si asume o parte din competențele organelor centrale ale starului — în domeniile lor? precum şi admiterea funcționării libere a ordinelor monahale; În interesul păsirării identității comunităților naţionale şi a minorităților nationale, învățământului și culturii = asistenţă spirituală conformă apartenenţei confesionale îîn spitale, penitenciare Şi022 in armată/ i -. | off este imperios necesar ca-parlamentulși guvernul să garanteze:

  • - “Zserviciu militar alternativ pentru motive de constiitithe — în zonele cu populaţie mixtă, asigurarea angajării membrilor minorităţilor nationale To

construcţiilor bisericeşti să tinde de ata — aprobarea amplasamentuluisă stabi — scutirteaateadeloimr:spozi 7 publică? oportuni lită doar de către ent ă poatt a ăactifi îvnităților nonprofit ale bisericilo , io în toate organele din domeniul învăţământului publicc, de stat, teritoriale, preintâmpindu-se - astfel orice tentativă de exclusivitate - | - — indicarea denumirilor localitatilorîn limbile acelor minontati care trăiesc în număr As — statul sd sustina din punct de vedere material repararea șiși restaurarea monumentelor qi? considerabilîn cadrul comunității local&Z denumirile străzilor să oglindească şi trecutul istoric st cu caracter eri eo . al localităţii respective? __._ ~ revenirea la denumirile originare ale locurilor comemorative și de pelerinaj aledp§]

o comunităților naţionalg şi 1restaurarea, respectiv reintroducerea iîn uz a inscriptiilor care le al marchează; te CULTURA - COnservarea, imbogitirea, expunerea în muzee(deiistorie, de artă, etnografice) a Ann) „; patrimoniului minorităţilor, în spirituladevăruluiistori cu inscriptioniri bi- sau trilingve”_ “tp4| Guvernele ultimilor şase ani au încercat să rezolve, fără succes,, problemele ‘sociale. = angajarea, formared, specializarea unui personal bun cunoscător al limbilo minorităţilorîn bibliotecile pubiice, în vederea valorificării adecvate a fondului de cărți în for şi economice ale societăţii românești în detrimentul culturii şi ocrotirii sănătății M.R. s-a «nl pronunțat cu consecvențăîn favoarea măririi radicale a fondului bugetar destinat cule limbile respective | pentru ca România să nu se mai situeze pe ultimul loc din Europain privinta ponderii acces depiin ggparerialul arnivistic din țară $i retrocedarea câtre proprietarii inițiali BEny| În ţările democratice cu o solidă bază economică a devenit o practică a patrimoniuluiînstrăinat; — dreptul de folosintă, în gait de eyalitate, a căminelor culturale pentru activităţile fo

bugetului cultur$P cureniă ca statul să sprijine din punct de vedere financiar şi să asigure infrastructura pentru funcționarea indeperdentă a asociaţiilor si fundațiilor cultural€ Tinând cont de faptul că statul m cuiturale ale minorităților naţional

român aflatîn tranzitie este în imposibilitate de a asigura dezvoltarea culturii 9 parte a sarciniiiP — pe planul protejării monumentelor de ară, subvenţii proporționale din fondurile Jos? sprijinirii activităţilor culturale revine sferei civile si consiliilor locale Ține de datoria statului in scopulîntreținerii si restaurării monumentelor de artălegate de trecutul minorității -administratiilor pubiice locaie să armonizeze activitatea fundațiilor şi a organizaţiilor societăţii oi nationale maghiare din Romanig?’ civile si să-i acorde sprijin pe latura infrastructurii? În acest scop este necesară. modificareaA = luarea îîn considerareâ părerii specialiştilor din rândul iminorizăţilor nationale indy Sl cadrului juridic, în speță a legii sponsorizări! precum şi elaborarea unui sistem care să tind cazul adoptării unor derizii privind monumentele de artă ale :nirorităţilora seama de criteriile economiei de piaţă in veder€a sprijinirii de către stat a funcționării cagelor > — cu prilejul sărbătorilor si întrunirilor lor, minoriritile să-şi pată folosi în mod. rl de cultură şi a activităţii editoriale axate pepromovarea valorilor culturale fundamentale liber, pe lânuă ceie de stat, si propniiie lorsimboluri nationals? fo Pe langa pluralismul politic, trebuie asigurate condițiile existenţei plural imulu SD) În acelaşi timp, U.D.M.R. le pretinde primarilor prdVeniti din rândurile sale ca în 7 cultura? Nu se poate porni de la o concepție naţională unitară omogenă buic w 3 ren zonele cu populaţie majoritar maghiardsă contribuie la dezvoltarea i| ezăturilor comunităţii nationale maghiare din România cu viata culturală maghiard de pretindea (e incluzând aici " recunoasterii drepturilor culturale ale comunităţilor sau minorităților SĂ ză

dreptul la exprimare culturilor regiona „S-ar face astfel un mare pas înainte şi în dea iy şi relațiile dintreins titutiile din străinătate şi cele ale minorităţilor nationale maghiare. C Fo Programul U.D.M.R. acordă o atenţie deosebită culturii comunităților naţionale siTs Uniunea Democrată Maghiară din Romania urgentează şi susţine elaborarea unor

  • - minorititilér7e(fcare constituie elementul de bază al iderntității naționale? Obiectivul primordial“ programe concrete, initiate de organele de guvernamentale sau de organizaţii ale societăţii

civile, care abordeazăîn mod diferențiat problemele specifice ale comunităților maghiare din CA al politicii culturale a U.D.M.R. este, pe de o parte, pastrarea si dezvoltarea, intr-un cadru " institutional bazat pe principiul autoadministrării, a capacității creatoare de cultură proprie România aflateîn proporții diferitezn acest Scop, Susține crearea unor“programe care ar putea iy nationalit&tii noastf@’si, pe de altă parte, schimbul de valori culturale ale etniilor din România, pl sluji drept model îin privinţa activității de protecţie a intereselor specifice în acele localităţi îîn

4 desăvârşirea parteneriatului interetnic? Pentru ca viata culturală a minorităților să se poată afirmaîn adevăratul înţeles al cuvântului, comunităţile naţionale trebuie să beneficieze, în mod{0 ~ pentru localităţile cu populaţie mixt fi trebuie acordată9) atenţie sporit i diasporei (comunităţi. i ' proportional cu numărul lor, de finantare de la bugetul de st

— inclusiv cu instituţi le de peste hotare si cu cele ale comunităților naţionale maghiare —,— vr iar în privința repartitici ol nationale reprezentând sub 10% din populația lucalităţ(ids în vederea rezolvării eae 4 sprijinului material, decizia să le revină reprezentanților legitimi ai respectivelor comunități privind păstrarea identităţii, administraţia publică locală si de altă natură ale acestora. mona to Încurajăm şi Intretinem legăturile noastre cu viata culturală maghiară de pretutindeni Normele autoorganizării se bazează pe principiul autonomiei administratiilor publice 2Of> locale propus si in documentul final de la Copenhagă/Acesta pretinde, pe de o parte — în schimbul sustinut, continuu de valon culturale! spiritul prevederilor acordurilor culturale privitoare la minorităţi, încheiate încă din perioada XC U.D.M.R. respinge orice formă de cenzurd ideologică sau politiciZŞusţinem prin. 1 imediat următoare Primului Război Mondial — o parte echitabilă din bugetul de stat, respectiv toate mijloacele lupta împotriva încercărilor de reducere la tăcere a opiniei publice Lol democratice. | ae din bugetele comunale, municipale si judeţene, destinată susținerii mişcărilor culturale ale comunităţilor national şi, pe de altă parte, instituie cerința ca organele administratiilor publice

  • - , :

. ‘

  • - ry . a - ee

. obs : 7 Drosera: mega n Re Argo ae ARP THEE EE APR NSE DE Tp gO aN CEE pa, A TE Ep a REAE e i oT