Oferta electorală națională USR pentru alegerile parlamentare din 2016

Pagina 9

Industria Modernă și servicii customizate și specializate – și difuzarea de expertiză și resurse umane calificate.

Susținerea antreprenoriatului

Susținerea antreprenoriatului este vitală oricărei economii dinamice, însă până acum a fost înțeleasă într-un mod limitat. Programele de educație în afaceri susţinute de mentori și investitori determină succesul real pe termen lung al startup-urilor. Într-un ecosistem, interacțiunile sunt la fel de importante ca şi componentele, incubatoarele de afaceri cu cel mai mare succes din lume sunt cele formate în jurul unor oameni cu experiență și succes (de ex. Paul Graham și Y Combinator). În lipsa interacțiunilor, rămânem doar cu o grădină zoologică, adică doar cu puţine exemple de succes.

Așadar, resursa cea mai importantă pentru antreprenori este expertiza celor care au reușit și educația de afaceri. Există deja mulți antreprenori care au reușit în România în mod corect, prin inovație, investiții și muncă. Propunem atragerea lor în viața publică și civică pentru a-i învăța și pe alții cum să reușească prin instituirea de programe de educație și crearea de pachete de informații gratuite pentru antreprenori atunci când își înființează o afacere.

În plus, susținem măsuri care au în vedere grupuri specifice, cum ar fi susținerea companiilor mici si medii pentru participarea prin asociații la proiecte guvernamentale, susținerea antreprenoriatului în facultăți prin oferirea de spații de lucru tinerilor antreprenori și crearea unui fond pentru susținerea startup-urilor tehnologice și de cercetare avansată. În plan educațional, susținem investițiile în programe de reconversie profesională (vouchere de cursuri, programe în parteneriat cu companiile IT) axate pe ITC adresate tinerilor sub 35 de ani care au absolvit specializări fără cerere pe piața de muncă.

Antreprenorii pot fi de asemenea ajutați prin activitatea mai intensă a camerelor de comerț ale României mai ales în țările UE (pe model francez sau olandez) pentru a asigura și dezvolta piețe de desfacere pentru afacerile românești, și prin simplificarea interacțiunii lor cu administrația publică (măsuri cum ar fi taxa unică, desfășurarea activității ca persoană fizică autorizată).

9

Pagina 10

Industria Modernă Know-how din diaspora

Fenomenul de brain drain afectează disproporționat țările în curs de dezvoltare. Eforturile guvernelor de a-i atrage pe acești cetățeni să se întoarcă în țările lor de origine sunt destinate eșecului: prestigiul, resursele și compensația materială disponibile acestor oameni la instituțiile de top din lume sunt imposibil de egalat.

Dar românii din diaspora trebuie văzuți ca un câștig! Diaspora română este o resursă enormă, o rețea de influență imposibil de construit, imitat sau cumpărat. Românii din străinătate au un atașament puternic față de țară și ar fi fericiți să poată ajuta România în mod concret și strategic de unde sunt ei. Trebuie doar să exploatăm această resursă care așteaptă.

Propunem instituirea de programe multiple și diverse prin care specialiștii români să poată participa fără să se întoarcă în țară. Această participare poate lua multe forme, printre care contribuția de know-how tehnic și relații de afaceri, facilitarea accesului românilor din țară la conferințe și târguri internaționale, promovarea afacerilor românești în străinătate și participarea în bordurile afacerilor românești în capacitate de mentori.

Această soluție a fost aplicată cu mare succes de Taiwan și Israel, printre alte țări, și noi putem învăța multe din experiența lor.

10

Pagina 11

Agricultura Micilor Fermieri

Agricultura nu este doar o problemă economică, ci și una socială. România are o populație rurală numeroasă (45% din totalul populației, comparat cu media de 25% în UE), o mare parte din ea trăind din agricultură de subzistență. Proprietatea de pământ pe cap de locuitor este atât de mică și pentru că sunt atât de multe persoane care încă mai trăiesc din agricultură. Industrializarea și urbanizarea modernă a țării vor contribui la reducerea populației ocupate în agricultură, dar sunt necesare și măsuri de dezvoltare a agriculturii micilor fermieri și de reducere a sărăciei.

Încurajarea asocierii fermierilor

După anii 2000, în România s-a dezvoltat agricultura industrială de mare productivitate. Din păcate, aceste exploatații nu au generat creșterea veniturilor locuitorilor, ci dimpotrivă: cea mai mare sărăcie se observă în zonele agricole dezvoltate la scară industrială. În același timp, agricultura de subzistență se desfășoară pe suprafețe foarte mici de pamânt, iar fărâmițarea proprietății agricole este factorul care contribuie cel mai mult la menținerea veniturilor scăzute în agricultură și la perpetuarea sărăciei rurale de la o generație la alta, afectând în prezent aproximativ trei milioane de români.

In Romania, doar 1% dintre fermieri sunt membrii unei asociaț ii, comparativ cu media UE de peste 50%. Contrar presupunerilor propagate în discursul public, absența asocierii nu se datorează mentalităților (de ex: trauma comunismului), cât opțiunilor economice

Pagina 12

Agricultura Micilor Fermieri care sunt oferite țăranilor. La momentul actual, asocierea duce frecvent la dubla impozitare (a asociației și a fermierului membru). Aceste obstacole trebuie înlăturate și în locul lor impuse măsuri favorabile asocierii.

Încurajăm îndeosebi asocierile între fermieri menite să le asigure accesul la piață, la credite și la negocieri colective cu producătorii de semințe, combustibil și alte materii necesare.

PNDR și Codul Civil

Producția agricolă depinde în mod critic de eficiența factorilor implicați: suprafața de teren, gama de mașini și utilaje agricole și mâna de lucru. Creșterea suprafeței exploatațiilor agricole și restrîngerea fenomenului agriculturii de subzistență este o prioritate de prim rang și o strategie națională pe termen lung în acest sens, cu componente de stimulare economică și legislative (inclusiv prin modificarea Codului Civil).

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) oferă o ș ansă de creș tere pentru fermierii de subzistență ș i de consolidare pentru fermierii mijlocii. Din păcate, pragul de eligibilitate la PNDR de 8.000 de euro producție standard îi lasă pe 97% din fermieri fără ajutor. Susținem coborârea acestui prag la 4.000 de euro producție standard. Asistența PNDR sub formă de maș ini agricole, educație agricolă ș i servicii de consiliere ș i consultanță este vitală dezvoltării satelor.

Propunem, de asemenea, debirocratizarea PNDR astfel încât măsurile de finanțare existente să poată fi accesate. Este foarte greu pentru un țăran cu gospodărie mică să obțină toate aprobările, autorizațiile, fișele, registrele etc cerute și astfel în fiecare an rămân zeci de milioane de euro necheltuiți pentru că nu se depun suficiente proiecte. Este necesar un audit al sistemului în urma căruia să se acorde mult mai ușor finanțările, să se elimine mult din aparatul birocratic al PNDR și să fie accentuat controlul ex-post.

Intrarea pe piață

Intrarea pe piață presupune procesarea produselor agricole și comercializarea lor. Cu cât aceste procese sunt mai bine organizate, cu atât

12

Pagina 13

Agricultura Micilor Fermieri mai mari sunt veniturile fermierilor din activitatea lor, dat fiind că valoarea adăugată a produselor finite este considerabil mai mare decât valoarea materiilor prime. Însă ambele activități necesită resurse de capital și know- how nedisponibile fermierilor mici.

Prin asociere, micii producă tori locali pot intra pe piață prin intermediul unei organizații cu management profesionist ș i putere de desfacere pe lanțuri comerciale scurte (desfacere locală) sau lungi (desfacere națională). Susținem stimulentele pentru înființarea de asociații între fermieri și de parteneriate ale asociațiilor cu autoritățile publice locale și ONG-uri pentru o mai bună integrare pe piață a producă torilor locali.

Susținem de asemenea asistența financiară acordată fermierilor pentru stocarea și procesarea produselor agricole la standardele UE ș i serviciile de formare profesională , consiliere ș i informare adaptate nevoilor fermierilor mici ș i medii.

Creditarea și asistența socială

Lipsa instrumentelor de finanțare adecvate activității agricole este un alt obstacol important in calea dezvoltării rurale. Dobânzile practicate pentru creditul agricol sunt prohibitive, cei mai mici fermieri fiind obligați să plătească cele mai mari dobânzi pentru creditele operaționale din cauză că nu pot oferi garanții materiale, iar producția anuală obținută este prea mică și supusă riscurilor de vreme, epidemii etc.

Propunem stabilirea unui fond de micro-creditare din fonduri naționale, dedicat fermierilor de subzistență (care nu sunt eligibili la PNDR). Micro- creditarea și-a demonstrat deja eficacitatea în multe țări ca măsură de combatere a sărăciei. Aceste micro-credite s-ar acorda la dobânzi avantajoase și ar lua în considerare situațiile specifice ale fermierilor în ceea ce privește termenele de plată.

Fondurile de creditare ar putea asigura migrarea fermierilor mici către culturi agricole de înaltă productivitate pe unitatea de suprafață. În prezent, cele mai mari suprafețe de teren agricol aflate în aceste ferme mici sunt acoperite de culturi de câmp (cereale, plante oleaginoase). Prin programe de instruire și microcreditare, micii fermieri își pot folosi mai eficient pământurile, trecând de la culturi de câmp către legumicultură, pomicultură sau plante medicinale.

13

Pagina 14

Agricultura Micilor Fermieri Mediul rural suferă de asemenea de lipsa serviciilor fundamentale dezvoltării și ieșirii din sărăcie, cum sunt sănătatea și învățământul. Prin urmare, toate măsurile economice și legale adresate micilor fermieri trebuie corelate cu dimensiunea rurală a pachetului anti-să ră cie asumat de guvern, care vizează creș terea accesului la servicii medicale ș i de educație.

14

Pagina 15

Învățământul Performant

Construind o țară mai curată și mai prosperă, tinerii noștri, ai României, vor inventa viitorul, nu doar vor trăi în el. Fiecare copil, fiecare tânăr merită o șansă la o viață decentă şi o oportunitate egală la integrarea socială și profesională.

În acord cu viziunea noastră depre dezvoltarea economică a României, viziunea despre învățământ are în centru încurajarea creativității copiilor și asigurarea unui curriculum consistent în domeniul tehnologiei informației, la toate clasele și pe toate filierele de învățământ. Trăim vremuri în care inclusiv mașinile folosite în agricultură sunt computerizate. În lumea de mâine, competențele digitale înseamnă acces pe piața de muncă, de orice fel. În egală măsură, într-o lume tot mai globalizată, cunoașterea limbilor străine înseamnă mai multe șanse de reușită la nivel individual și mai multe șanse de bună cooperare la nivel colectiv.

Susţinem un învăţământ inclusiv, iar eforturile noastre trebuie să se adreseze şi celor mai norocoși şi celor mai vulnerabili, de la încurajarea talentelor la recuperarea deficiențelor. Învățământul are un impact social puternic și structurile sistemului de educație trebuie folosite în mod decisiv pentru a elimina sărăcia.

Susținerea profesorilor

Este greu să fii dascăl în orice condiții, dar mai ales când ești prost plătit, când ești înconjurat de probleme care nu țin nici de curiculă nici de

Pagina 16

Învățământul Performant psihopedagogie, și când nu ești respectat în societate pentru eforturile tale. Mai bine renunți și faci altceva. Într-adevăr, exact asta se întâmplă. O carieră în învățământ a devenit ultima opțiune a absolvenților de vârf. Peste jumătate din candidații la titularizare în 2013 au picat, iar salariul este printre cele mai mici dintre țările participante la evaluarea PISA.

În zonele rurale sau sărace, abia mai ajung dascălii. Dar nu e vina lor. E normal ca oamenii să-și urmărească interesele proprii și să facă ce e mai bine pentru ei. E vina statului că nu investește suficient pentru a asigura profesori de calitate și că nu-i susține pe aceștia cu resursele materiale și umane necesare. Învățământul nu este o cheltuială, ci este cea mai bună investiție.

Susținem creșterea finanțării învățământului pentru a putea atrage profesori mai competenți prin salarii mai bune, până la 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale. Profesorii nefericiți, demotivați și măcinați de probleme financiare nu pot forma copii fericiți și performanți. Creșterea finanțării învățământului trebuie să vizeze atât salarii mai bune pentru profesori dar și pregătirea lor profesională și asigurarea de resurse suplimentare în școli cum ar fi mentori, asistenți sociali și mediatori.

Pregătirea profesorilor trebuie să includă atât metode specifice pentru elevii care se confruntă cu situații socioeconomice și familiale dificile cât și abordări creative care stimulează interesul elevilor, îi inspiră să continue să învețe și le dă o speranță pentru o viață mai bună. Profesorii au slujba grea de a fi mentori, modele, surse de inspirație și nu de frică. În afară de pregătirea inițială, statul trebuie să le asigure profesorilor cursuri de dezvoltare profesională de-a lungul carierei.

De asemenea susţinem implicarea administraţiei locale în finanţarea învăţământului, mai mult decât în infrastructura pentru educaţie, cum ar fi acordarea unor bonusuri pentru unităţile de învăţământ pe criterii de performanţă şi incluziune sau pentru profesorii care optează pentru posturi departe de casă, cum ar fi decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere a locuinței și decontarea transportului.

Nu în ultimul rând, suntem pentru un mai bun control al cheltuirii banilor alocați infrastructurii învățământului, care acum sunt risipiți în licitații cu dedicație.

16