Oferta electorală națională USR pentru alegerile parlamentare din 2016

Pagina 33

Energia și Mediul

Idealul oricărei politici energetice este ca energia să fie suficientă pentru consumul industrial, casnic și pentru transport, să fie continuă, fără niciun fel de întreruperi, și să fie ieftină. În plus, toate aceste deziderate trebuie realizate fără un impact negativ asupra sănătății oamenilor și mediului. Fiecare tip de energie necesară (termică, electricitate, combustibili) parcurge un traseu de la producție (plus import, minus export), prin transport și distribuție, până la consum. La fiecare stadiu, avem avantaje, oportunități sau probleme.

Energia electrică

România are avantajele unei producții de energie diversificate și echilibrate și este exportator net de energie electrică. Pe termen lung, trendurile mondiale ne arată îndreptarea spre scoaterea graduală din uz a combustibililor convenționali și înlocuirea lor cu opțiuni mai eficiente și mai puțin poluante, în special tehnologii bazate pe surse regenerabile.

În 2015 producția de energie electrică a fost asigurată din următoarele surse: 28% cărbune, 25% hidroenergie, 18% nuclear, 14% gaz natural, 11% eolian, 3% fotovoltaic și 1% biomasă. Producția de energie din cărbune în România încă se face cu tehnologiile anilor 1970, necesitând astfel investiții în capacități și tehnologii noi care să fie profitabile în contextul scăderii cererii pentru cărbune și al creșterii competiției pe piețele de energie europene. Tranziția de la cărbune la gaz natural și surse regenerabile necesită investiții

Pagina 34

Energia și Mediul mari, pe termen lung și care să nu amenințe securitatea energetică a țării, dat fiind profilul intermitent al unor surse regenerabile.

Susținem o tranziție inteligentă și profitabilă către sursele regenerabile de energie. Acestea au cunoscut o dezvoltare mondială explozivă în ultimii ani, dar în România schema de susținere prin certificate verzi a intrat în dificultăți administrative, blocând piața aproape complet. Problema schemei de susținere trebuie rezolvată de urgență, printr-o soluție agreată și de industrie, cum ar fi trecerea la un sistem de tarife reglementate.

România se confruntă, de asemenea, cu dificultățile unei infrastructuri învechite de transport și distribuție a energiei electrice. Susținem o modernizare a rețelelor electrice care ia în calcul reorganizarea producției de energie în formă distribuită: multe puncte de producție (centrale mici) apropiate de consumator. Creșterea preconizată a capacităților fotovoltaice instalate la consumator necesită tranziția la rețele inteligente și facilitarea interconectării la rețea, ceea ce presupune implementarea de mecanisme digitale automate de supraveghere, comunicare și reglare în timp real în rețea.

Energia termică

Susținem investițiile în capacități distribuite de generare și promovăm penetrarea mai puternică a surselor regenerabile în sectorul energiei termice. Promovăm sursele de energie curată, cu emisii scăzute sau nule de noxe și gaze cu efect de seră, precum și politicile de creștere a eficienței energetice. Acestea sunt nu doar elemente de sustenabilitate ecologică, ci și de creștere a competitivității economice și a securității energetice prin diminuarea dependenței de importuri de energie.

Biomasa, inclusiv deșeurile organice din orice surse, are un potențial semnificativ de dezvoltare în România. În special în consumul rural al energiei termice, biomasa trebuie să intre rapid într-un regim de reglementare și de consum eficient, cu dezvoltarea unor scheme de susținere adecvate.

Toate eforturile de modernizare ș i liberalizare trebuie să ia in calcul impactul asupra consumatorului roman. In prezent, 40% din populația Romaniei se află la limita să ră ciei energetice (comparativ cu 11% media UE), neavand suficiente resurse sa iș i asigure confortul termic. Propunem ca toate mă surile economice ș i de investiții să fie supuse unor studii de impact care să includă

34

Pagina 35

Energia și Mediul ca scopuri ș i reducerea să ră ciei energetice, creș terea calită ții vieții ș i siguranța consumatorilor.

Susținem continuarea eforturilor de anvelopare termoizolantă. Disponibilitatea fondurilor europene permite reabilitarea termică a 1,8 milioane de apartamente până în 2030 și susținem construirea capacității administrative de a accesa aceste fonduri.

Protejarea mediului

România are ultimele păduri virgine din Europa, o resursă ecologică de neprețuit și care, odată distrusă, nu va putea fi înlocuită. Pădurile protejează solul, apa, aerul și clima; în același timp, ne oferă o resursă economică imensă.

Încrengătura de infracționalitate din jurul lemnului românesc, demonstrează că e nevoie de măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale. Ca primă acțiune este necesara înființarea unei structuri separate a Parchetului care, alături de ingineri silvici integri, să destructureze infractionalitatea organizată din silvicultură și să combată corupția din Romsilva. Pentru urmărirea fiecărui metru cub de masa lemnoasă exploatată este necesară continuarea aplicării și perfecționarea unui sistem informațional integrat (SUMAL, "Radarul Padurilor"), dar și debirocratizarea și depolitizarea managementului forestier la toate nivelurile. În prezent, gestionarea pădurilor de către Ministerul Mediului nu face decât să ofere, prin lipsa de transparență a unor proceduri greoaie și aplicate de funcționari corupți, pârghii celor care profită în mod criminal de acest sistem.

Ca primă măsură legislativă, dorim înființarea urgentă și bugetarea Registrului Cadastral Forestier în sistem electronic și open data, prin care să se înregistreze în sistem GIS atât toate suprafețele de pădure și situația juridică aferentă, cât și funcțiile respectivei suprafețe de pădure conform amenajamentelor silvice.

Susținem de asemenea descurajarea exportului de lemn neprelucrat prin programe guvernamentale care să încurajeze prelucrarea locală a lemnului. Alocarea resursei de lemn spre industriile cu grad crescut de prelucrare, precum industria mobilei sau cea manufacturieră, este prioritară pentru reconstrucția economică.

35

Pagina 36

Energia și Mediul Susținem de asemenea interzicerea exploatării miniere a aurului cu cianuri. Din 2006 nu mai există exploatare cu cianură în România; prin urmare, impactul bugetar al adoptării acestei măsuri este zero. Riscurile pentru mediu sunt însă enorme, aşa cum a demonstrat-o catastrofa de la Baia Mare din anul 2000.

O altă problemă cu care se confruntă multe orașe, inclusiv capitala, este legată de calitatea aerului, pentru care ţara noastră este în procedură de pre- infringement. Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată, în special prin elaborarea de către primării a Planului Integrat de Calitatea a Aerului. O problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehnice situate în vecinătate și care afectează calitatea vieţii și chiar sănătatea populaţiei din aceste zone. În absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua măsuri de a obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Această legislație trebuie introdusă.

36

Pagina 37

România în Lume Cele mai importante relații externe ale României sunt cu Uniunea Europeană, cu NATO și cu vecinii.

Uniunea Europeană

Vrem o Europă puternică, unită și solidară, capabilă să facă față unor provocări majore precum migrația și crizele economice. Credem că soluțiile nu pot fi individuale, naționale, ci trebuie să fie europene. UE are nevoie de o politică externă comună și de o armată comună, neputând altfel să facă față unor crize și conflicte precum cel din Siria, care reprezintă una dintre rădăcinile crizei refugiaților.

Susținem o Românie care acționează, nu doar reacționează în cadrul Uniunii Europene, care se comportă ca un membru cu drepturi depline și este capabilă să-și formuleze și să-și urmărească interesele naționale, nu doar să se alinieze poziției europene. Nu vrem ca țara noastră să fie un membru de rangul doi, la periferia unei Uniuni cu două viteze. România trebuie să se poziționeze alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german. Chiar dacă termenul de aderare la eurozonă nu va fi 2019, acesta rămâne un obiectiv strategic.

De asemenea, trebuie să ne pregătim din timp pentru președinția Consiliului UE din 2019, stabilind priorități precum păstrarea unității Europei și poziționarea României alături de nucleul UE, susținerea reformelor politice și economice în statele vecine (Republica Moldova, Ucraina), împiedicarea renunțării la politica agricolă și de coeziune și a pierderii fondurilor de către România, și alocarea mai multor resurse pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării, inițiativă lansată de România împreună cu Austria.

Pagina 38

România în Lume Mecanismul de Cooperare și Verificare a împiedicat derapaje grave precum atacurile împotriva justiției și a instituțiilor anti-corupție. Considerăm că progresele făcute în justiție și anti-corupție nu sunt ireversibile și de aceea susținem menținerea Mecanismului. Ne pronunțăm ferm pentru o justiție independentă de orice influențe politice, pentru apărarea statului de drept și o democrație participativă, în care aleșii sunt responsabilizați de alegători.

Spaţiul Schengen

Susținem obiectivul aderării României la spaţiul Schengen, dat fiind că țara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice, prin aderarea în două etape - cu frontierele maritime şi aeriene într-o primă etapă şi ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre. România este un contributor important la securizarea frontierelor externe, dovadă că are un număr mare de experți detașați la Frontex. Vom face lobby pentru acest obiectiv național.

Vecinii

Considerăm că România trebuie să ducă mai departe resetarea relațiilor cu Ucraina prin dezvoltarea cooperării economice bilaterale și a infrastructurii. Susținem europenizarea Ucrainei prin reforme politice, economice și sociale, și integritatea și suveranitatea acesteia. România a fost prima țară care a ratificat Acordul de Asociere și poate să ajute Ucraina prin împărtășirea experienței de integrare europeană și în lupta anti-corupție.

În cadrul resetării relațiilor bilaterale, trebuie abordate și chestiunile nerezolvate precum problemele comunităților românești în păstrarea și dezvoltarea identității lor culturale, etnice, lingvistice și religioase. Considerăm că drepturile acestora referitoare la menținerea identității culturale, lingvistice, etnice și religioase trebuie protejate în conformitate cu principiul reciprocității și Convenția-cadru de protecție a minorităților, în colaborare strânsă cu autoritățile ucrainene.

Republica Moldova

38

Pagina 39

România în Lume Între vecinii noștri, Republica Moldova ocupă, fără îndoială, un loc special. Susținem parcursul european al Republicii Moldova, o dorință împărtășită de cetățenii de pe ambele părți ale Prutului. În acest scop, vom încuraja realizarea reformelor absolut necesare privind independența justiției, lupta anti-corupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la de-oligarhizarea Republicii Moldova. De asemenea, interconectările energetice și de transport și stabilirea unui cadru legal predictibil vor face din Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitorii români și străini.

Susținem de asemenea ajutorul de dezvoltare acordat de România. Vom contribui la votarea legii privind Agenția Română de Asistență pentru Dezvoltare (RoAid) și la crearea fondului ”Libertatea” în cadrul RoAid pentru a ajuta de-oligarhizarea Moldovei prin proiecte privind media independentă, activități politici independente, ONG-uri și autorități locale libere de influența oligarhilor.

NATO și apărarea națională

Apartenența României la NATO și parteneriatul strategic cu SUA sunt esențiale pentru securitatea națională. Susținem consolidarea capacităților de apărare ale României prin investiții corespunzătoare și credem că proiecte regionale precum flota comună la Marea Neagră sub egida NATO nu trebuie abandonate, ci discutate și agreate mai substanțial cu partenerii noștri din sud, Bulgaria și Turcia, cât și cu SUA. În plus, insistăm pe respectarea principiului proporționalității garanțiilor de securitate date de NATO componentei sudice și nordice ale flancului estic. Pe fondul militarizării Crimeei şi transformării ei într-o zonă anti-acces, este nevoie de o prezență întărită a NATO în regiune care să restabilească echilibrul de forțe.

În cadrul parteneriatului strategic cu SUA, afirmăm importanța ridicării vizelor pentru cetățenii români și a dezvoltării dimensiunii de cooperare economică, inclusiv prin atragerea de investiții americane.

39