Oferta electorală națională USR pentru alegerile parlamentare din 2016

Pagina 25

Sănătatea Publică îndepărtate, aplicând astfel un model de succes ce ar aduce o eficiență ridicată în sistemul sanitar, o satisfacție crescută a pacientului și o reducere a presiunii pe resursele spitalelor.

Chiar dacă sistemul de sănătate din România este public, acesta este marcat de inegalităţi sociale care se reflectă în starea de sănătate a populaţiei. Deși mortalitatea în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, numărul de îmbolnăviri declarate medicului de familie este mai mic, și o cauză a acestui fenomen este numărul redus al medicilor de familie, al specialiştilor şi al medicilor stomatologi în mediul rural.

Deşi se confruntă cu o criză de medici în mediul rural, România nu are politici de încurajare a medicilor să se stabilească la sate cum are, spre exemplu, Franţa, care încearcă să combată deşerturile medicale. Propunem crearea unui pachet de bonusuri de către autorităţile centrale şi cele locale în schimbul practicării unui număr de ani de medicină în mediul rural sau înfiinţarea cu sprijinul autorităţilor locale a unor cabinete de medicină de familie care să asigure medicilor toate condiţiile materiale pentru a practica.

Managementul eficient

Pe termen lung, numai convergența economică cu vestul Europei realizată prin industrializare ne va da resursele necesare sănătății. Între timp, lupta se duce pe frontul eficienței mai ridicate pentru banii pe care ii cheltuim deja. Sistemul de să nă tate din Romania este unul parțial funcțional, cu mari probleme de management si cu multă corupție. Organizarea lui are doar o legă tură vagă cu nevoile de să nă tate ale populaţiei. Deciziile de alocare a resurselor sunt luate arbitrar, fă ră transparență şi fă ră a fi susținute de date statistice cantitative și calitative care să reflecte nevoile reale.

Propunem colectarea, publicarea și actualizarea regulată a datelor statistice privind nevoile de sănătate ale populației (organizate pe regiuni, grupe de vârstă, boli etc) și fundamentarea deciziilor de cheltuire/investiții pe baza acestor date și evidențe științifice.

Rețeaua de spitale din România trebuie analizată, dimensionată și plasată geografic în concordanță cu nevoile pacienților și cu distribuția acestora pe teritoriul țării. Este necesară elaborarea unui Plan Național al Serviciilor Spitalicești (Spitalelor), care să fie aliniat strategiilor de anvergură

25

Pagina 26

Sănătatea Publică internațională cu menținerea prestării serviciilor la nivel central în capitală și în centre regionale, crearea unor centre de excelenţă, punerea pe rol a spitalelor generale mai mici, descentralizarea unor servicii acolo unde acestea sunt corespunzătoare.

Susținem măsuri menite să crească eficiența funcționării spitalelor, cum ar fi: instituirea de management profesionist al spitalelor, descentralizarea managementului sănătății și delegarea clară a responsabilității pentru deciziile de investiții, astfel încât directorii de spitale să poată lua deciziile corecte de personal și cheltuieli fără a fi amenințați politic de la centru.

Susţinem de asemenea mecanisme de plată bazate pe rezultatele actului medical și performanțele înregistrate, ș i nu pe sume fixe (de ex: salarii) care nu ţin cont de cantitatea şi calitatea serviciilor medicale efectuate.

Personalul medical

Personalul medical – medici, asistenți medicali și alți profesioniști – este cea mai importantă resursă în sistemul sănătății. Fără investiții în resursa umană, sistemul sănătății va fi unul lipsit de viață. Susținem investițiile în educație de calitate, în creștere profesională și de carieră, și în politici de angajare și menținere a personalului bazate pe stimulente financiare, sociale și profesionale.

Digitalizarea sistemului

Implementarea de tehnologii informaționale in domeniul sanitar are potențialul să imbună tă ţească exponențial eficiența ș i calitatea furniză rii serviciilor de să nă tate prin economisirea de bani prin evitarea duplicării analizelor la pacienți, accesul rapid la date centralizate pentru decizii, planificarea și evaluarea performanței, și integrarea tuturor serviciilor medicale cu cele sociale. Până acum, acest efort a fost subminat de incompetență, corupție și fragmentare a sistemelor IT.

Propunem și susținem alocarea de fonduri pentru crearea de aplicații utile atât pentru managementul spitalelor și clinicilor cât și pentru interacțiunea cu pacienții, pentru informarea și educarea lor. Pacienții ar trebui sa aibă un

26

Pagina 27

Sănătatea Publică dosar electronic care să conțină toate tratamentele, medicamentele și intervențiile, indiferent de cabinetul sau spitalul care a furnizat serviciile.

Beneficiile digitalizării sunt multiple: economisirea de bani prin evitarea duplicării analizelor la pacienți; accesul rapid la date centralizate pentru decizii, planificare și evaluare a performanței; integrarea serviciilor medicilor de familie cu serviciile de specialitate (spitale) și sociale (asistență socială).

Programe de prevenție

Programele de prevenire și detectare precoce a bolilor au un dublu efect pozitiv: îmbunătățesc starea de sănătate și economisesc bani în același timp. Vaccinările și examinările regulate pentru anumite boli (de ex: cancer de sân, uterin, de colon etc) trebuie finanțate corespunzător.

Serviciile medicale sunt doar unul dintre factorii care afectează sănătatea oamenilor, printre ceilalți numărându-se comportamentele, mediul, biologia umană și factorii socio-economici. Factorii de comportament care cauzează cele mai multe decese sunt fumatul, consumul de alcool și de droguri, dieta nesă nă toasă şi lipsa de activitate fizică . Campaniile de informare a populației în legătură cu aceste riscuri, cum ar fi campaniile anti-fumat, trebuie intensificate. În același timp, promovarea efortului fizic prin programe populare (cum ar fi lecțiile de dans, înot, sporturi de echipă pentru comunitățile de toate vârstele) poate preveni sau încetini bolile cardiovasculare.

27

Pagina 28

Transportul Rapid

Pe lângă dezvoltarea industriei și educarea forței de muncă, infrastructura de transport este un element esențial al strategiei economice. Potențialul României este enorm: industriile performante actuale ar putea exporta mai mult și mai repede; s-ar face investiții noi în tehnologii înalte; accesul la Marea Neagră ar fi exploatat pentru a redirecționa fluxurile comerciale între Asia și Europa prin România.

Toate aceste lucruri se știu. S-au făcut nenumărate propuneri, planuri și promisiuni. Și totuși rămânem în continuare fără o rețea de autostrăzi coerentă, fără transport intermodal și fără acces la piețele europene și asiatice.

Competența administrativă

Cauzele insucceselor de până acum sunt și ele bine cunoscute: pregătirea deficitară a proiectelor (studii de fezabilitate/proiectare de slabă calitate), instabilitatea priorităților de investiții și interferența politică în acestea, lipsa de capacitate administrativă pentru gestionarea proiectelor de investiții la Ministerul Transporturilor și companiile din subordine, politizarea structurilor și îndepărtarea specialiștilor.

Proiectele mari de infrastructură (autostrăzi montane, căi ferate de viteză) au o durată mare de implementare, de 5-10 ani de la concept până la inaugurare. Avem nevoie de competență și stabilitate în implementarea marilor proiecte

Pagina 29

Transportul Rapid de investiții în infrastructura de transport, precum și de alocarea resurselor necesare de timp și bani în etapa-cheie de pregătire.

Propunem, prin urmare, reforma profundă a instituțiilor și companiilor ce gestionează infrastructura de transport a României. Măsurile necesare imediat includ: depolitizarea companiilor de stat care sunt responsabile de infrastructura de transport, alocarea de resurse umane de cea mai bună calitate, alocarea proiectelor strategice la firme nu pe baza costului minim, ci pe baza competențelor tehnice dovedite în proiecte similare anterioare, a resurselor materiale, logistice și financiare disponibile firmelor în România, și a calității relației firmelor cu statul, o relație care trebuie să fie una de încredere, din care ambele părți au de câștigat și care nu va sfârși cu pierderi enorme ale statului la tribunal.

Studiile geotehnice premergătoare fazei de construcție permit economii substanțiale de timp și bani dacă sunt făcute bine. Costurile problemelor create de studii de proastă calitate sunt mult mai mari decăt costul unor prestatori de servicii de calitate și de aceea susținem profesionalismul și calitatea în special în faza de proiectare a infrastructurii. Vom susține manageri capabili, cu abilități recunoscute de a atrage și selecta resursele necesare, mai ales tehnice și juridice, pentru a realiza proiectele.

În plus, trebuie asigurată transparența instituțiilor de stat prin informarea completă ș i la zi a publicului despre stadiul proiectelor ș i ș antierelor ș i prin publicarea pe site-ul CNADNR/CFR/METROREX a rapoartelor lunare privind progresul proiectelor de infrastructură.

Planurile europene

Vom susține un guvern care să implementeze de urgență planurile TENT (Trans-European Transport Network) cu cofinanțare europeană, în special Coridorul Rin – Dunăre, care conectează România cu Germania (traseul în bleu din figura de mai jos).

29

Pagina 30

Transportul Rapid

Sursa foto: Trans-European Transport Network http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec- portal/site/en/maps.html

CFR Infrastructura trebuie să relanseze proiectele blocate, să lanseze proiectele de reabilitare de pe coridoarele trans-europene finanțate prin programul Connecting Europe Facility (1,5 miliarde de euro) și prin POIM. Transportatorii feroviari naționali de călători și de marfă trebuie susținuți și întăriți pentru a fi pregătiți de deschiderea spațiului unic feroviar in 2023.

Interconectarea Moldovei

Regiunea Moldova a rămas în urmă din punct de vedere economic și din cauză că este izolată. Decalajele economice între regiuni nu rănesc doar Moldova; ele rănesc toată țara. Dezvoltarea economică a Moldovei ar avantaja și restul țării, mai ales dat fiind faptul că fluxurile comerciale din estul țării se vor îndrepta cu precădere către vest și sud.

De aceea, interconectarea Moldovei (autostrăzile Iași – Târgu Mureș și Iași – București) este o prioritate imediată. Moldova are nevoie de autostrăzi acum, iar România are nevoie de o rețea coerentă de drumuri rapide care să conecteze provinciile istorice. Trecerile peste Carpați sunt proiecte esențiale

30

Pagina 31

Transportul Rapid pentru a atinge acest scop. Aceste mari proiecte de investiții nu pot fi gestionate eficient de cadrul actual (CNANDR) care și-a atins limitele. Susținem gestionarea acestor investiții de echipe noi, de profesioniști cu experiență, atât în domeniul tehnic cât și în cel financiar, pentru a găsi metodele de finanțare cele mai potrivite și mai rapide.

Transportul maritim și fluvial

România are o poziție geostrategică privilegiată de care trebuie să profităm.

Portul Constanța este o resursă subfolosită ș i subdezvoltată . La momentul actual, majoritatea mă rfurilor provenind din Asia şi Orientul Mijlociu ș i destinate Europei de Est ocolesc tot continentul european ș i intră in Europa prin porturi vestice cu infrastructură ultra-modernă (Rotterdam, Hamburg) sau prin porturile de la Marea Adriatică (Koper, Rijeka, Trieste). Porturile bulgărești (Burgas, Varna) sunt mai agresive comercial însă sunt limitate de adâncimile mici la dane. Locația portului Constanţa oferă posibilitatea de a redirecţiona parţial aceste fluxuri de bunuri prin România, creșterea fiind estimată până la 2,5 milioane containere pe an (sau 20 milioane de tone de mă rfuri vrac pe an).

Gestionarea logistică a acestor mărfuri ar avea un impact economic important, incluzând crearea de valoare cu dezvoltarea de parcuri de asamblare și logistice. Impactul economic a fost evaluat la o creștere a PIB-ului de peste 10 miliarde de euro și la o creare de 175.000 de noi locuri de muncă.

31

Pagina 32

Transportul Rapid

Deschiderea unei legături de ferryboat cu Georgia (Batoumi) și Turcia (Samsun), completând astfel Coridorul Mătăsii (TRACECA) va scurta cu câteva zile traseul mărfurilor trimise din China spre centrul Europei.

Un factor critic pentru dezvoltarea portului este amendarea cadrului legislativ care reglementează activitățile portuare. Acesta trebuie să asigure un control mai bun asupra activităților de administrare portuară, să stimuleze investițiile operatorilor oferind stabilitate, predictibilitate și termene rezonabile care să ajute bancabilitatea proiectelor de investiții. De asemenea, investițiile in infrastructura portuară trebuie să fie o prioritate în următorii ani: terminale noi în partea de sud și pe insula artificială, și infrastructură rutieră și feroviară.

Dunărea oferă României un avantaj competitiv ce nu a fost folosit la adevăratul potențial până acum, fiind o variantă de transport ieftină și puțin poluantă. Ne vom concentra pe investițiile în măsurare, semnalizare și dragaj cu obiectivul de a asigura navigabilitatea 365 de zile pe an. Dezvoltarea de terminale intermodale în porturile dunărene Galați și Giurgiu va oferi o alternativă logistică la transportul rutier si feroviar.

32