Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 33
Prevenţia şi educaţia
pentru sănătate constitu-
ie piatra de temelie a vizi-
unii mele asupra sistemului
de sănătate: educaţia de
la cele mai fragede vâr-
ste, alimentaţia sănătoasă,
promovarea activităţii fizi-
ce, controlul consumului de
tutun, acoperirea vaccinală
adecvată, precum și susţine-
rea programelor de prevenţie
și screening, testare și depis-
tare precoce a bolilor.
Resursa umană reprezintă o
componentă esenţială a sis-
temului sanitar. România nor-
mală este cea în care nu ne mai
confruntăm cu lipsa profesio-
niștilor sau cu exodul medicilor,
mai ales al celor tineri. Gândirea
strategică în domeniul sănătăţii
trebuie să genereze profesioniști
în specializările adecvate și o dis-
tribuţie geografică optimă.
Creșterea finanţării și contro-
lul cheltuirii banului public sunt
esenţiale. Asigurările private de
sănătate reprezintă o sursă de fi-
nanţare care trebuie valorificată şi
în ţara noastră, iar operaţionaliza-
rea lor trebuie să devină comple-
mentară sistemului public. Viitorul sistemului de sănătate înseamnă inova-
O Românie normală este o ţară în care se constru- re, digitalizare și promovarea cercetării medica-
iesc spitale, în care sistemul sanitar este centrat le. Studenţii de astăzi trebuie încurajaţi să aleagă
pe asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la ser- cercetarea medicală ca traiectorie în carieră şi, mai
vicii medicale de calitate și în care profesioniștii ales, să facă cercetare în România. O Românie nor-
se simt încurajaţi și bine răsplătiţi pentru un efort mală este o ţară cu sistem de sănătate performant,
esenţial în îmbunătăţirea stării de sănătate a popu- comparabil cu cele din alte state membre UE.
laţiei.
PROGRAM PREZIDENŢIAL 31
Pagina 34
ROMÂNIA SUSTENABILĂ
Solidaritate socială în
România tuturor vârstelor
Decalajele de dezvoltare economică accentu- laţie trăiește în sărăcie, o cincime dintre angajaţi
ează inegalităţile sociale atât între regiuni, cât și sunt vulnerabili și în pericol de a nu reuși să atingă
între persoane. În ţara noastră, un sfert din popu- un standard minim al nivelului de trai, iar eficienţa
cheltuielilor pentru protecţia socială ne si-
tuează pe ultimul loc în UE.
Sărăcia, inegalitatea de șanse și de
venituri rămân principalele provocări cu
impact social major, în special în zonele
rurale. Integrarea limitată a serviciilor de
ocupare a forţei de muncă, de educaţie
și a serviciilor sociale împiedică grupu-
rile defavorizate să iasă din sărăcie. Ne-
păsarea Guvernului PSD și ineficienţa
instituţiilor au făcut ca venitul minim de
incluziune, care ar putea crește relevan-
ţa și efectul prestaţiilor sociale, să fie
propus spre operaţionalizare abia din
2021, la cinci ani de la adoptarea prin
lege.
Sistemul de asistenţă socială a grupu-
rilor vulnerabile (romi, femei abuzate,
tineri neșcolarizaţi, persoane vârstni-
ce, cu dizabilităţi ș.a.) este ineficient
în protejarea acestora. După ani de
guvernare social-democrată, Ro-
mânia e prima la sărăcie și ultima la
ocrotirea persoanelor vulnerabile.
Dezechilibrele între oferta de servi-
cii publice și degradarea constantă a
32 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ
Pagina 35
condiţiilor de trai ale cetăţenilor afectează calitatea raportul dintre numărul pensionarilor și al salaria-
vieţii și constituie principalul motiv pentru care ro- ţilor, precum și decalajele de la nivel regional. Prin
mânii aleg să emigreze. modul defectuos în care reglementează și adminis-
trează bugetul de fonduri sociale, autorităţile res-
Integrarea socio-economică a persoanelor din
ponsabile nu corectează dezechilibrele și nici nu
comunităţile marginalizate este o prioritate esen-
dau încredere contribuabililor că sistemul de pensii
ţială. Se impune adoptarea cât mai rapidă a unor
este echitabil și viabil pe termen lung.
măsuri eficiente de revitalizare a comunităţilor de-
favorizate din mediul urban și rural prin integrarea Sustenabilitatea Pilonului II de pensii a fost fragi-
funcţională a serviciilor medicale, sociale și edu- lizată prin „Ordonanţa lăcomiei”, prin lipsa predic-
caţionale. tibilităţii, impunerea unor cerinţe excesive adminis-
tratorilor de fonduri și o comunicare publică plină
Suntem în cel de-al treizecilea an de declin al
de sincope cu privire la viitorul activelor deţinute de
populaţiei României, iar resursa demografică a
cei peste 7,3 milioane de participanţi. Aceste evo-
ţării, ajunsă la cca. 19,4 milioane de locuitori, sca-
luţii pun într-o lumină nouă importanţa educaţiei
de continuu. Procesul de îmbătrânire demografică
financiare, a responsabilităţii și contribuţiei indi-
este tot mai vizibil, indicatorii de dependenţă demo-
viduale în deciziile de economisire pentru viitor.
grafică și de pondere a populaţiei vârstnice fiind în
continuă creștere. Riscul major este ca ţara noastră România are nevoie de o viziune pe termen lung,
să rămână fără resurse de redresare demografică. integrată și complexă, cu privire la provocările
sociale. Măsurile reale de sprijin, inclusiv cele care
În România mor mai mulţi oameni decât se nasc,
privesc natalitatea, pensionarea sau inserţia pe pia-
și pleacă mai mulţi decât vin. Corupţia, incompe-
ţa muncii, nu trebuie axate exclusiv pe stimulente
tenţa, nepăsarea și populismul exacerbat continuă
financiare. Repatrierea Diasporei depășește per-
să le scurteze viaţa multor români, atunci când nu îi
spectiva strict economică a câștigurilor financiare.
alungă din ţară. Evoluţia demografică a ţării evocă
Evoluţiile demografice negative se atenuează oda-
o perspectivă sumbră pentru următoarele decenii,
tă cu creșterea calităţii vieţii și cu certitudinea că
cu efecte dintre cele mai dramatice pentru gene-
cetăţenii pot beneficia de servicii și condiţii civili-
raţiile viitoare. Este o provocare majoră pe termen
zate, cu adevărat europene, în domenii precum să-
lung, la care trebuie să răspundem încă de acum
nătatea, educaţia sau infrastructura.
prin măsuri concrete.
România normală înseamnă investiţii în creșe și
Piramida socială fragilizată pune sub presiune
grădiniţe cu program prelungit, în sisteme de tip
sustenabilitatea sistemului de pensii. Majorările
after school, în centre de plasare și reconversie a
succesive ale salariului minim pe economie, conso-
forţei de muncă, precum și în măsuri de promovare
lidate de creșterea performanţei și a productivită-
a „îmbătrânirii active”, astfel încât trendul demo-
ţii muncii, ar fi trebuit să creeze adevărate ancore
grafic negativ să se atenueze, iar riscul de sărăcie
de bunăstare, dar acest lucru nu s-a întâmplat. În
să se diminueze semnificativ.
schimb, creșterile disproporţionate și discreţionare
de indemnizaţii și pensii speciale transferă gene- Sistemele care asigură coeziunea socială și soli-
raţiilor viitoare povara unor plăţi insuficient fun- daritatea între generaţii au nevoie de o nouă con-
damentate. cepţie, pentru că oamenii sunt adevărata resursă
strategică a unei ţări.
Sunt îngrijorătoare, totodată, perspectivele privind
PROGRAM PREZIDENŢIAL 33
Pagina 36
ROMÂNIA SUSTENABILĂ
Protejăm mediul înconjurător
prin politici coerente și
educaţie ecologică
În România normală, protejarea mediului încon- stoparea acestora trebuie să reprezinte o priori-
jurător este obligatorie. Mediul este o componen- tate în direcţia protecţiei pădurilor. Acţiunile de
tă importantă a dezvoltării durabile și a securităţii împădurire și regenerare trebuie să continue într-un
naţionale. Globalizarea, dezvoltarea economică și ritm alert pentru a diminua, astfel, din efectele ne-
tehnologică, capacitatea redusă de regenerare a gative ale defrișărilor. În ceea ce privește pădurile
resurselor naturale exploatate intensiv, toate aces- virgine, este importantă finalizarea, cât mai rapidă,
tea au un impact semnificativ asupra mediului. a procesului de identificare și cartare, astfel încât
starea acestora să nu fie periclitată.
La nivel internaţional s-au făcut pași importanţi
în direcţia protejării mediului. Acordul de la Pa- Pentru protejarea mediului și reducerea emisii-
ris și Agenda 2030, ambele adoptate în 2015, pre- lor de carbon, avem nevoie de o mobilitate curată,
văd adoptarea unor măsuri urgente de combatere sigură și conectată. Însă nu trebuie neglijat faptul
a schimbărilor climatice și a efectelor lor. Suntem că parcul auto naţional este învechit, iar poluarea
parte a tuturor acestor acorduri, dar trebuie să produsă are efecte deosebit de grave asupra sănă-
lucrăm mult mai energic la noi tăţii populaţiei. Una din-
acasă pentru o creștere econo- tre soluţiile care trebuie
mică verde, cu emisii reduse de încurajate o reprezintă
carbon și să ne alăturăm, prin Creșterea responsabilităţii „mașinile verzi” (electrice
iniţiative concrete, acestei lup- faţă de mediu și soluţionarea sau hibrid).
te pentru prezervarea mediului problemelor din acest domeniu România are probleme
înconjurător. sunt direct dependente de și în ceea ce privește
România are nevoie de strategii nivelul de educaţie ecologică implementarea legisla-
clare, de legislaţie coerentă, de al populaţiei. ţiei de mediu a Uniunii
administrarea responsabilă a Europene, existând situa-
resurselor naturale. Ţara noas- ţii în care a fost declanșată
tră beneficiază de un capital natural important, iar va- procedura de infringement împotriva ţării noastre.
lorificarea eficientă a acestuia asigură sustenabilitatea O guvernare responsabilă privește însă politicile de
economico-socială. Tot acest potenţial natural este mediu cu prioritate, anticipând astfel de întârzieri și
marcat de ameninţări și vulnerabilităţi. gestionând eficient riscurile.
Defrișările ilegale constituie o reală problemă, iar Economia circulară, prin reducerea la minim a
34 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ
Pagina 37
deșeurilor, reprezintă viitorul în ceea ce privește va deveni mai târziu un adult responsabil care va
dezvoltarea durabilă a societăţii de astăzi și este acţiona în direcţia menţinerii calităţii mediului.
unul dintre răspunsurile cele mai potrivite pentru
În calitate de Președinte al României, voi con-
criza resurselor.
tinua să încurajez educaţia ecologică, să susţin
Creșterea responsabilităţii faţă de mediu și soluţi- iniţiativele dedicate conservării calităţii mediului și
onarea problemelor din acest domeniu sunt direct utilizării raţionale a resurselor umane, să sprijin dez-
dependente de nivelul de educaţie ecologică al voltarea industriilor nepoluante.
populaţiei și de capacitatea autorităţilor de a gesti-
Bunăstarea noastră este indisolubil legată de ca-
ona eficient provocările generate de managementul
litatea mediului înconjurător, iar toate eforturile
deșeurilor și de implicarea tuturor factorilor res-
trebuie să conveargă către adoptarea unor politici
ponsabili.
de mediu articulate, implementarea unor modele
Tocmai de aceea, este necesară promovarea unor de dezvoltare cu impact redus asupra ecosisteme-
comportamente pro-active încă de la vârste fra- lor naturale și creșterea implicării civice în chesti-
gede, pentru că un copil care conștientizează pe- unile de ordin ecologic.
ricolele cu care se confruntă mediul înconjurător
PROGRAM PREZIDENŢIAL 35
Pagina 38
ROMÂNIA SUSTENABILĂ
Susţinem sportul și
încurajăm viaţa activă
Activităţile sportive dezvoltă aptitudinile și ca- vârstele, combaterea efecte-
racterul, schimbă în bine și unesc oamenii: sportul lor sedentarismului, reducerea
ne face mai activi, mai sănătoși și mai apropiaţi unii abandonului școlar, creșterea
de alţii. Prin sport putem crește calitatea vieţii. numărului de tineri care op-
tează pentru sportul de perfor-
În ciuda slabei susţineri de până acum, prin sport
manţă.
putem valorifica mai bine capitalul uman, potenţia-
lul pentru performanţă, în acord cu mediul natural, Performanţa sportivă inspiră și
cultural și economic. ne motivează să fim mai buni,
iar aceasta face parte din cultura
Promovarea sportului ca fenomen de masă și do-
și tradiţia românilor. Însă, fără un
meniu de excelenţă contribuie la recâștigarea inte-
sprijin consistent din partea au-
resului și respectului oamenilor pentru potenţialul
torităţilor publice în crearea ce-
naţional.
lor mai bune condiţii de antrena-
România se situează printre ultimele locuri din ment, este foarte greu să obţinem
Uniunea Europeană în privinţa alocării de fonduri rezultate semnificative și să avem
publice pentru activităţi sportive și recreative. Doar campioni, indiferent de disciplina
5% dintre români practică sport sau alte activităţi sportivă.
fizice măcar o dată pe săptămână, fapt care se re-
Sportul românesc are
flectă în procentul mare de adulţi și copii care dez-
mare nevoie de politici
voltă diverse afecţiuni, multe dintre ele cauzate de
publice mai bine ţintite, de resur-
sedentarism și obezitate.
se și infrastructură modernă și ac-
Promovarea activităţilor sportive și populariza- cesibilă și mai ales de implicare la
rea conceptului de viaţă activă presupune creș- toate nivelurile de organizare admi-
terea numărului de practicanţi ai sportului la toate nistrativă și socială.
36 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ
Pagina 39
Performanţa sportivă
inspiră și ne motivează să
fim mai buni, iar aceasta
face parte din cultura și
tradiţia românilor.
PROGRAM PREZIDENŢIAL 37
Pagina 40
ROMÂNIA
PROSPERĂ ȘI
PREDICTIBILĂ
Consolidăm România
antreprenorială
România prosperă — România predictibilă Susţinem România
stabilitate economică — responsabilitate antreprenorială prin
și creștere sănătoasă în planul politicilor predictibilitate și
pe termen lung economice competitivitate
38 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ