Ediția 2019

Pagina 49

ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită

tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.

PROGRAM PREZIDENŢIAL 47

Pagina 50

ROMÂNIA COMPETITIVĂ

R

emedierea decalajului de capital uman și a de noi instrumente de sprijin în sfera cercetării și tensiunilor devenite stringente la nivelul pieţei a zonei antreprenoriale, care să promoveze eco- muncii necesită creșterea ratei de participare nomia colaborativă, economia circulară, industriile a forţei de muncă și surmontarea constrângerilor creative și tehnologiile cu impact major în sfera ino- demografice care afectează dezvoltarea economi- vării. că și sustenabilitatea socială. Sunt necesare eforturi Remedierea decalajului tehnologic și de cercetare concrete atât pentru readucerea în ţară a emigraţiei necesită atât resurse publice — destinate cercetării românești, cât și pentru atragerea de capital uman fundamentale, cât mai ales private, fiind necesară specializat.

colaborarea susţinută între mediul universitar și me- Remedierea decalajului de inovare implică politici diul de afaceri în planul inovării. În România avanta- de creștere a productivităţii, cu obiective de sti- jelor competitive, cercetarea-dezvoltarea-inovarea mulare a inovării la nivel naţional și de racordare la (CDI) trebuie să devină un ecosistem conectat, pro- evoluţiile actuale pe plan european. Avem nevoie ducător de cunoaștere și tehnologie.

Industria auto — cheia competitivităţii pe termen lung În economia actuală, industria auto este vârful ferme de dezvoltare a infrastructurii rutiere și fe- de lance al competitivităţii industriale care sti- roviare. Cel mai mare obstacol în dezvoltarea com- mulează dezvoltarea pe orizontală, inclusiv pentru paniilor din industria auto s-a dovedit a fi lipsa in- întreprinderile mici și mijlocii. România dispune de frastructurii. avantaje competitive deosebite în sectorul auto. Sectorul auto se confruntă și cu provocările unei Exporturile în domeniu ating aproape un sfert din pieţe a forţei de muncă tot mai tensionate, impu- totalul exportului naţional, industria auto se dezvol-

nându-se încurajarea educaţiei duale, stoparea tă consistent pe orizontală, iar companiile autohto- și inversarea fenomenului de pierdere a forţei de ne lucrează cu și pentru cei mai importanţi produ- muncă prin emigrare. cători de automobile din lume. Interconectarea învăţământului superior, a Însă industria auto trebuie sprijinită prin măsuri

48 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ

Pagina 51

Industria auto trebuie sprijinită prin măsuri ferme de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare.

cercetării-dezvoltării cu sectorul auto și IT&C ar cesare, devenind astfel vectori principali de dezvol- putea reprezenta unul dintre mecanismele care să tare, cu creșteri sectoriale cantitative, dar mai ales asigure și să menţină inovaţia și competitivitatea în calitative. economia românească. Automatizarea producţiei în viitoarele decenii, Marile trenduri globale ale automobilului electric, specifică industriei 4.0, și scăderea treptată a nu- ale automobilului autonom, constituie oportunităţi mărului de angajaţi din industria auto devin opor- imense în industria globală, pe care inventica româ- tunităţi de a acţiona proactiv în reorientarea profe- nească are capacitatea și trebuie să le fructifice. sională timpurie a capitalului uman. Modalităţile în care ne vom raporta la aceste provocări reprezintă Din perspectiva industriei 4.0, conexiunile dintre cheia competitivităţii economiei românești în urmă-

industria auto și domeniul IT&C sunt absolut ne- toarele decenii.

PROGRAM PREZIDENŢIAL 49

Pagina 52

ROMÂNIA COMPETITIVĂ

IT&C — acceleratorul de business și inovaţie Sectorul IT&C este marea revelaţie a economiei terea gradului de accesibilitate la internet, Româ- românești din perioada post-criză. Evoluţia lui în nia înregistrând mari decalaje la acest capitol faţă ultimul deceniu este una spectaculoasă, prin ponde- de ţările UE; rea de peste 6% din PIB, atinsă într-un timp record.  orelarea constantă a curriculei universitare cu

C

Sectorul IT&C reprezintă noul vector de dezvolta- cerinţele sectorului IT&C și prevenirea emigraţiei re economică, având capacitatea de a revoluţiona capitalului uman înalt calificat prin măsuri stimu- atât mediul de afaceri, cât și administraţia româ- lative. nească. Sectorul digital autohton este unul dintre cei mai importanţi factori calitativi de stimulare a Sectorul IT&C trebuie să devină un vârf de lance performanţelor economice și a inovării, produsele în modificarea structurală, tehnologică și inova- digitale românești sunt competitive, companiile IT tivă la scara întregii noastre economii, precum și din România au înregistrat creșteri puternice, start- în sfera sectorului public. De aceea, este important up-urile s-au dublat, iar activitatea în domeniu acu- să fie menţinute și consolidate realizările de până

mulează creșteri anuale consistente. în prezent, inclusiv politicile stimulative, care favo- rizează investiţii și multiplică valoarea adăugată și Digitalizarea devine în prezent componenta esen- competenţele din industria românească de profil. ţială a unui model de dezvoltare bazat pe inova- ţie și competitivitate. Ţara noastră are astfel toate Este necesară o viziune coerentă și unitară de atuurile necesare pentru a deveni un hub de inova- dezvoltare și informatizare, prin strategii care să re regional în acest domeniu. Însă pentru atingerea consolideze avantajul competitiv naţional al capita- acestui obiectiv se impune urmărirea unor direcţii lului uman cu performanţe deja dovedite și care să strategice: descurajeze migrarea acestuia pe alte pieţe.  timularea iniţiativelor antreprenoriale și a start- S Sectorul IT poate reprezenta sursa soluţiilor de

up-urilor în domeniul IT&C, în special în domeniul modernizare și informatizare în administraţia pu- CDI, prin programe dedicate și cu accesibilitate blică și are capacitatea de a reseta politicile actuale ridicată; în direcţia Industrializării 4.0. Dezvoltarea serviciilor de e-government și creș-

50 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ

Pagina 53

România — hub energetic regional Sectorul energetic românesc rămâne în continu- OUG 114 din 2018, au cauzat scumpiri în lanţ și au are departe de propriul potenţial şi de trendurile făcut ca fiecare român să plătească preţuri record internaţionale, fiind profund afectat de lipsa pre- pentru energia electrică și gazele naturale. Dintr-un dictibilităţii. Producţia de energie depinde în con- stat aproape independent din punct de vedere tinuare, în mare măsură, de combustibilii fosili, iar energetic, România a devenit un importator net de indicatorii de calitate pentru reţelele din România energie electrică, la preţuri record. sunt la nivel suboptimal. Este nevoie de investiţii România se desprinde greu de interesele cliente- semnificative pentru reducerea nivelului de pierderi

lare din domeniul energetic, unul sufocat de mono- în reţea, estimat ca fiind de cca 5 ori mai mare de- pol, inginerii financiare, dominaţia unor reţele clien- cât cel al statelor europene performante. telare, atribute contrare unei economii sănătoase. România risipește multă resursă energetică și este Pe parcursul ultimei guvernări, instituţiile și compa- nevoie de acţiuni imperative de combatere a sără- niile de stat cu responsabilităţi în domeniul energe- ciei energetice prin optimizarea producţiei și prin tic au fost profund politizate și deprofesionalizate, protecţia reală a consumatorilor vulnerabili. Majo- afectând performanţa întregului sector. ritatea infrastructurilor energetice înregistrează un România dispune de capacităţi de producţie de grad ridicat de uzură fizică și morală, urmare a dez-

energie din surse multiple, de resurse importante interesului major pentru investiţii în menţinerea și de gaze naturale și petrol, însă are nevoie de politici dezvoltarea capacităţilor de producţie și transport responsabile, care să răspundă interesului naţional ale energiei electrice și gazului metan. Funcţiona- și nu intereselor conjuncturale. Dezvoltarea strate- rea sub parametri optimi atrage tot mai multe ava- gică a sectorului energetic presupune ca decidenţii rii și defecţiuni care se produc frecvent în Sistemul publici și industria de profil să prioritizeze măsurile Electroenergetic Naţional (SEN) și în Reţeaua Elec-

și investiţiile necesare modernizării. trică de Transport (RET). Energia trebuie să devină un vector autentic al România a devenit un importator semnificativ de competitivităţii noastre economice, iar România gaze și de electricitate, urmare a politicilor hazar- are nevoie mai mult ca oricând de o strategie ener- date în domeniul energetic promovate de PSD în ul- getică articulată, pentru care să asigure în mod real timii ani. Măsurile legislative dezastruoase, precum

PROGRAM PREZIDENŢIAL 51

Pagina 54

ROMÂNIA COMPETITIVĂ

capacitatea și voinţa de implementare. premisele de a avea în viitor case sau chiar orașe „inteligente energetic”. România este singura ţară europeană care benefi- ciază de un ciclu nuclear complet, avantaj strategic România poate să devină un jucător relevant pe care trebuie consolidat. Prin dezvoltarea unităţilor 3 piaţa energetică regională. Companiile românești și 4 de la Cernavodă, producţia aferentă de energie merită încurajate să revadă oportunităţile existente electrică poate atinge perspectivele de creștere de și să ia decizii de optimizare a portofoliului la nivel cca 30% din totalul producţiei. Este esenţială dez- de regiune, nu doar pe plan local. voltarea unor parteneriate care să valorifice resur- Economia și societatea eficiente energetic presu- sele energetice nucleare, precum și cele din surse pun investiţii semnificative nu doar în moderniza-

regenerabile, de la stadiul de viziune și potenţial la rea sectorului, ci și în schimbarea mentalităţii și a cel de capacităţi de producţie funcţionale. obiceiurilor de consum. Decarbonizarea, eficienţa Sectorul energetic românesc dispune de reale energetică, funcţionarea pieţei interne a energiei avantaje competitive, precum resurse naturale și și investiţiile în cercetare, inovare și competitivitate umane, dotări și experienţă care ne consolidează energetică sunt elementele cheie pentru combate- poziţia strategică din regiune. Tranziţia de la pro- rea schimbărilor climatice, asumate la nivel euro- ducţia de energie din surse neregenerabile spre cea pean și care trebuie integrate în politica energetică din surse regenerabile, „curate” (solară, eoliană, hi- naţională. dro) înregistrează progrese, ajungând la cca 40% Guvernanţa în energie trebuie să fie bazată pe

din totalul producţiei, cu toate provocările genera- competenţă și integritate, iar rolul reglementatori- te de stocare și modulare. Trebuie însă accelerată lor independenţi devine unul esenţial în asigurarea tranziţia de la dezvoltarea centralizată a producţiei, transparenţei și a sustenabilităţii, printr-o politică la generarea distribuită sau prin micro-reţele, care onestă și coerentă. apropie locul de producţie de cel de consum. Doar deschiderea către tehnologiile informatice va crea

Agricultură competitivă și revitalizarea satului românesc După trei decenii de la încheierea experimentului și ritmul crescut al depopulării satelor. colectivist și în ciuda miliardelor de euro absor- bite, agricultura și satul românesc au rămas mult Agricultura este despre oameni, despre bunăsta- în urmă. Un sfert din forţa de muncă a României re economică și despre viitor, motiv pentru care lucrează în agricultură (de cinci ori mai mult decât trebuie sprijinită cu viziune și hotărâre. Agricultura media UE), ceea ce trădează un uriaș dezechilibru românească trebuie să își consolideze performan- structural. Deși integrarea europeană a însemnat ţele și să devină competitivă pe termen lung, fără atragerea de fonduri importante în agricultură, dez- dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul voltarea rurală a rămas continuu restantă, de unde dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa

52 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ

Pagina 55

forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp mici-  gricultura românească să valorifice oportuni- a le exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă și tăţile accesului la fonduri europene și piaţă inter- numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nă și să promoveze forme de susţinere echitabilă nu poate deveni o sursă durabilă de creștere eco- a tuturor fermierilor; nomică.  ă încurajeze agricultura ecologică, sănătoasă, s Este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care care se regăsește în profilul tradiţional al ţăranu- exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, lui român; și importăm produse cu valoare adăugată ridicată. România este în prezent campioana exporturilor  ă extindă metodele de producţie de înaltă pre-

s de cereale: înregistrăm producţii record, a căror cizie și agricultură avansată prin strânsă legătu- valoare adăugată este însă scăzută, dar importăm ră între cercetarea autohtonă și activităţile agri- masiv alimente și produse alimentare. Acest model cole și utilizând inteligent resursele de apă, sol și economic volatil, bazat pe consum și pe neglijarea soiuri ameliorate genetic. investiţiilor, a fost promovat cu nepricepere de de- Producătorii mici și mijlocii trebuie susţinuţi pen- cidenţii de până acum și a generat deficite record la tru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fer- nivelul balanţei comerciale agro-alimentare. mieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi Agricultura are nevoie acum de o abordare strate- la pieţele naţionale și regionale. Reformarea explo- gică, pentru creșterea eficienţei sectoriale și pentru ataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene și valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existen- simplificarea administrativă constituie tot atâtea te. România poate să aibă o economie agrară teh- direcţii clare în care România trebuie să facă pași

nologizată, profesionalizată și sustenabilă. hotărâţi și ireversibili. Avem nevoie de o mai bună mobilizare a resurselor locale și de o strategie de dezvoltare a infrastruc- turii, serviciilor și patrimoniului rural. Publicul larg trebuie să poată avea acces la hrană de calitate, iar alimentele românești, produse responsabil și cu grijă pentru sănătatea consumatorilor, trebuie să devină brand consolidat pe piaţa locală, naţională și regională. Modernizarea agriculturii presupune implementa- rea unor politici publice de creștere a competitivi- tăţii economice sectoriale, astfel încât:

 ica exploataţie agricolă să devină eficientă și m să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat; instrumentele publice de sprijin să încurajeze capitalizarea, industrializarea agriculturii și mo- dernizarea infrastructurii rurale;

PROGRAM PREZIDENŢIAL 53

Pagina 56

ROMÂNIA COMPETITIVĂ

Turismul românesc cu valoare adăugată Turismul naţional performează mult sub potenţi- Brandul turistic al ţării trebuie valorizat prin me- al. Contribuţia de cca 2% în PIB situează turismul tode inovative de management al destinaţiei, prin românesc la jumătate faţă de media UE și sub re- investiţii care favorizează diversitatea și calitatea zultatele statelor învecinate. Cadrul legal nefavora- serviciilor, dar mai ales prin implicare reală și res- bil, investiţiile modeste și capacitatea redusă de va- ponsabilă a autorităţilor și a mediului de afaceri. lorificare a resurselor întreţin slabele performanţe Accesibilitatea destinaţiilor este esenţială pentru competitive ale acestui sector. dezvoltarea turismului de masă. Avem nevoie de La nivel naţional sunt peste 8.000 de structuri de progrese semnificative în materie de infrastructu-

primire turistică, având un indice de utilizare netă ră tehnico-edilitară și servicii publice care să pună de doar o treime din capacitatea totală. Infrastruc- în valoare diversitatea tipurilor de destinaţii, de la tura de cazare s-a modernizat și extins lent, însă turismul clasic la cel segmentat. calitatea acesteia este de nivel mediu, majoritatea Dincolo de a fi o destinaţie turistică atractivă și unităţilor de cazare fiind clasificate la nivel de 2 și sigură, România poate deveni competitivă și re- 3 stele. levantă în plan turistic la nivel regional. România Pentru a fi competitiv, turismul românesc are trebuie să facă eforturi susţinute pentru transfor- nevoie de calitate și diversitate. România poate marea turismului în vector veritabil de dezvoltare genera proiecte strategice la nivel transnaţional, economică și bunăstare socială.

consolidând colaborarea cu parteneri importanţi și relevanţi din turismul internaţional. Potenţialul tu- ristic trebuie valorificat competitiv, cu profesiona- lism și susţinere publică, pentru că activitatea tu- ristică a unei ţări este o carte de vizită cu multiple reverberaţii.

54 ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA NORMALĂ