Ediția 2012

Pagina 17

Descentralizare Administraţia centrală şi publică în România poartă, încă, semnele moştenirii regimului comunist şi anume abordarea centralistă, concentrată a Bucureştiului. Constituţia şi Legea administraţiei publice locale garantează formele autoguvernării şi autonomiei locale, aceste instituţii, însă, pot fi realizate în realitate doar în măsură foarte limitată. Deocamdată, se preferă metoda deconcentrării, adică a transferului competenţelor la nivelul unor autorităţi teritoriale în detrimentul descentralizării, adică transferul acelor competenţe şi a resurselor aferente la nivelul autorităţilor locale constituite prin alegeri democratice. Bugetul autorităţilor locale reprezintă doar 25% din bugetul de stat. România nu este un stat omogen: nu are geografie, economie, societate omogenă şi nici din punct de vedere etnic nu este omogen. Administraţia de stat centralizată este neputincioasă în faţa acestor diferenţe, nu este în stare să soluţioneze probemele specifice diferitelor regiuni.

Din acest motiv, pentru România, realizarea autonomiei locale bazată pe caracteristici locale ar fi un sistem mult mai adecvat. Acest aspect este de importanţă specială pentru noi, maghiarii din Transilvania, pentru că noi suntem puternici prin autorităţile noastre locale. Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină nemijlocit modificarea sistemului administrativ centralizat şi descentralizarea competenţelor şi a drepturilor de administrare a resurselor prin transferul lor la nivelul unde acestea pot fi utilizate la modul cel mai eficient. Sprijinim modificarea articolului 120 al Constituţiei astfel încât administraţia publică locală să funcţioneze pe baza principiului autonomiei locale şi a implementării reale a descentralizării serviciilor publice. Autorităţile locale pot soluţiona eficient problemele locale doar dacă dispun de competenţele prin care pot constitui şi implementa politici sectoriale locale. Prin urmare, sprijinim

eliberarea instituţiilor deconcentrate de sub tutela ministerelor şi trecerea lor în subordinea autorităţilor locale. Descentralizarea Inspectoratului General şi a Autorităţilor în domeniul Finanţelor, Culturii, Tineretului, Muncii, Mediului, Sănătăţii, Medicinei Veterinare, Agriculturii şi Silviculturii are importanţă specială din acest punct de vedere. Competenţele instituţiei prefectului trebuie limitate la controlul implementării competenţelor delegate de către guvern. Prerogativele instituției prefectului trebuie să se limiteze doar la atribuțiunile ce i-au fost conferite prin lege. Trebuie stopat procesul prin care prefectul construiește un sistem paralel, prin intermediul instituţiilor deconcentrate, de autoritate locală. Trebuie oprită posibilitatea Guvernului care, prin decizii arbitrare, deleagă noi sarcini autorităților locale fără, însă. a asigura și fondurile necesare realizării acestora. Descentralizarea competenţelor trebuie să meargă mână în mână cu descentralizarea financiară. Sistemul finanţelor publice din România este extrem de complicat, mecanismele

veniturilor bugetare, a redistribuirilor şi cheltuielilor sunt deseori incontrolabile. Putem sprijini doar o reformă a statului în cadrul căreia Ministerul Finanţelor Publice nu controlează bugetul necesar exerciţiului competenţelor descentralizate, ci trasferă administraţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare la nivel local. Ca rezultat al unor măsuri gradual implementate, taxa pe venit, taxa pe profit şi contribuţiile plătite trebuie să constituie venit la nivel local. Sprijinim suspendarea administraţiei Bucureştiului din punct de vedere financiar a marilor contribuabili. Susţinem în continuare faptul că politica regională trebuie corelată cu activitatea de descentralizare. Actuala structură a regiunilor nu face faţă provocărilor procesului de dezvoltare.

  17  

Pagina 18

Obiectivul nostru este ca regiunile retrasate să ia în considerare caracteristicile geografice, economice, sociale culturale şi etnice; regiunile Secuime şi Partium trebuie să apară în noua structură regională a României. Elaborarea şi adoptarea strategiilor de descentralizare sectorială trebuie să preceadă transferul competenţelor administrative la nivelul regiunilor. Regiunile retrasate şi restructurate trebuie să preia competenţele ce le revin de la administraţia publică locală şi nu de la nivelul central. Bugetul necesar exercitării competenţelor regionale nu trebuie să genereze introducerea unor noi taxe, ci trebuie să se bazeze pe veniturile la bugetele centrale şi regionale (cum ar fi taxa de drum, de exemplu).

Parlamentul din perioada 2012-2016 are şansa de a elabora cadrul legislativ şi juridic al integrării reale a ţării în sistemele europene juridice, politice, instituţionale şi economice. Mijloacele realizării obiectivelor Uniunii Democrate Maghiare din România sunt mijloacele statului de drept: reprezentare parlamentară şi la nivelul autorităţilor locale. Vrem să avem un cuvânt de spus în procesele decizionale şi să avem dreptul la decizii în problemele care privesc propria noastră comunitate.

Statul de drept bazat pe democraţia paramentară este interesul primordial al comunităţii maghiare din România, deoarece legile sau legile modificate care reglementează viaţa de zi cu zi a comunităţii noastre şi ne garantează drepturile care pot fi exercitate doar prin intermediul instituţiilor statului de drept. Respectarea şi implementarea legilor, conduita în spiritul legii a cetăţenilor sunt principii de bază ale statului de drept. Dar, pentru aceasta este nevoie de legi care să poată fi respectate. Protecţia garantată de lege este un interes primordial al comunităţii noastre. Uniunea consideră că implementarea reformelor necesare este o sarcină de o importanţă vitală pe calea creării condiţiilor integrării şi ale statului de drept.

Reforma justiţiei Obiectivul reformei în justiţie este garantarea independenţei puterii judecătoreşti, asigurarea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor omului, asigurarea procesului judiciar neutru şi echitabil, validarea dreptului la judecată, lupta anti-corupţie de succes în justiţie şi reprimarea conduitei autoritare a judecătorilor şi procurorilor. În acest sens, Uniunea iniţiază modificarea legii organizării judecătoriilor şi a altor legi în aşa fel încât acestea să reglementeze în mod adecvat competenţele ministrului Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei. În viziunea noastră, ministrul Justiţiei, ca reprezentant al politicului, ar trebui să aibă competenţe privitoare exclusiv la administrarea cazurilor în justiţie. Şeful statului nu poate avea un rol în conducerea justiţiei.

În consecinţă insistăm asupra următoarelor: a) cei care pot face recomandări pentru numirea judecătorilor să fie exclusiv preşedinţii judecătoriilor şi corpurile profesionale, iar şeful statului să numească judecătorii în baza acestor recomandări, fără a avea dreptul de a evalua sau respinge aceste recomandări; b) la reorganizarea judecătoriilor teritoriale trebuie să se ţină cont de faptul ca nici un cetăţean să nu fie nevoit să călătorească mai mult de 50 de kilometri pentru un caz de judecată în prima instanţă;

Pentru accentuarea caracterului de serviciu al justiţiei, pentru îmbunătăţirea relaţiei dintre populaţie şi justiţie şi pentru conformarea justiţiei cu normele europene, recomandăm următoarele:

  18  

Pagina 19

a) intrarea în vigoare, cât mai repede, a Codului Civil şi a Codului de Procedură Civilă elaborate conform noilor norme europene, respectiv constituirea fondurilor necesare pentru implementarea lor; b) intrarea în vigoare, cât mai repede, a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, respectiv constituirea fondurilor necesare pentru implementarea lor; c) respectarea drepturilor omului în decursul procedurilor civile, înlăturarea abuzurilor procurorilor, tragerea la răspundere a celor vinovaţi, inclusiv a celor vinovaţi pentru interceptări ilegale; d) armonizarea Codului de Procedură Penală cu noul Cod Penal; e) asigurarea stabilizării noilor coduri validate; f) realizarea informatizării sistemului judiciar; g) preluarea cât mai completă în legislaţia ţării a normelor Uniunii Europene;

h) monitorizarea permanentă şi consecventă a cazuisticii române în vederea unificării jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti; i) asigurarea publicităţii şi transparenţei deciziilor Curţii Supreme; j) eficientizarea legislaţiei privind persoanele minore; k) întărirea sistemului instituţional şi a cadrelor juridice ale cooperării internaţionale în justiţie; l) asigurarea utilizării limbii materne în scris şi oral în procesele civile şi penale;

Lupta împotriva corupţiei În viziunea Uniunii Democrate Maghiare din România, cel mai eficient mijloc al luptei anticorupţie este desfiinţarea cauzelor corupţiei. Având în vedere faptul că la baza fenomenului corupţiei stau puterea exagerată a statului, administraţia publică centralizată, birocraţia şi lipsa transparenţei, Uniunea recomandă următoarele: a) continuarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, şi anume competenţele centralizate să fie transferate la nivelul autorităţilor locale alese sau eventual la nivel regional; b) includerea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de pregătire a deciziilor; c) să se respecte, chiar cu preţul unor sancţiuni, prevederile legilor privitoare la transparenţa deciziilor luate în administraţia publică şi la accesul liber la informaţie;

Un alt mijloc al luptei împotriva corupţiei este modificarea legilor penale în sensul în care acestea să constituie o ameninţare cu adevărat serioasă pentru potenţialii orchestratori ai afacerilor corupte şi să asigure urmărirea şi demascarea celor care comit acte de corupţie. În acest sens, este nevoie de creşterea eficienţei autorităţilor de poliţie şi investigaţii, respectiv de desfiinţarea influenţelor politice exercitate asupra procedurilor penale.

Aşadar: a) este necesară angajarea în poliţie şi parchete a persoanelor care dispun de o cantitate adecvată de informaţii locale şi care vorbesc limba minorităţilor din localităţi; b) trebuie să se creeze un cadru instituţional pentru cooperarea poliţiei cu organizaţiile neguvernamentale;

Modificarea Constituţiei Experienţele politice şi sociale ale ultimelor două decenii şi în special ale perioadei de după modificarea Constituţiei din anul 2003 indică necesitatea unei reforme constituţionale ample.

  19  

Pagina 20

Insistăm asura următoarelor: a) radierea conceptului de statul naţional; b) definiriea conceptului statului în concordanţă cu spiritul Uniunii Europene; c) descrierea clară şi funcţională în Constituţie a principiului separării puterilor în stat, conform aşteptărilor sociale şi tendinţelor europene. Creşterea puterii Parlamentului şi a autorităţilor locale în paralel cu reducerea puterii şefului statului şi a administraţiei centrale; d) definirea, în Constituţie, a conceptului suveranităţii în interpretarea sa europeană, contemporană; e) stabilirea şi definirea clară a conceptului subsidiarităţii în Constituţie; f) extinderea drepturilor cetăţeneşti în special corelarea lor cu Charta Drepturilor Cetăţeneşti a Uniunii Europene;

g) asigurarea unor drepturi, competenţe şi mijloace de implementare de la caz la caz exclusive, în alte instanţe de participare la decizie comunităţilor etnice în probleme privitoare la păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii lor; h) asigurarea, prin Constituţie, a posibilităţii formelor de autonomie şi a dreptului la autonomie; i) stabilirea şi garantarea prin Constituţie a principiilor de bază ale unui sistem electoral care să asigure reprezentarea proporţională; j) desfiinţarea totală a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului sau limitarea drastică a domeniului reglementat de către acestea; k) definirea în Constituţie a regiunilor ca unităţi ale administraţiei publice cu corpuri şi competenţe decizionale şi executive independente preluate de la puterea centrală. Consfinţirea în Constituţie a principiului de bază al Uniunii Europene

privind respectarea principiilor unităţii geografice, istorice, economice şi culturale la constituirea regiunilor de dezvoltare;

2. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Bugete, bugetul de stat, politica fiscală

Cadrul politicii economice a Uniunii Democrate Maghiare din România este modelul european de dezvoltare bazat pe economia socială de piaţă, cu mijloacele sale eficiente pentru ieşirea din criză şi pentru creşterea sustenabilă a economiei după criză. Liniile directoare ale măsurilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv sunt stabilite în Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene. UDMR insistă asupra introducerii unor politici publice armonizate cu tendinţele europene, politici care să aibă în vedere perioada de programare bugetară a UE 2014–2020.

Este necesară reformarea politicii bugetare şi fiscale. Uniunea insistă asupra unei reforme bugetare şi fiscale care să fie declanşată în 2013 şi să se bazaze pe un dialog social amplu şi pe un consens politic cât mai larg. Insistăm asupra elaborării unei Strategii Cadru Fiscal- Bugetare pentru perioada 2014–2020, care să fie dezbătută în în Parlament, iar adoptarea sa, în prima parte a anului 2013, să beneficieze de sprijinul politic cât mai larg posibil de obţinut. Obiectivele principale ale Strategiei Cadru sunt asigurarea echilibrului macro-economic, încurajarea creşterii economice sustenabile, îndeplinirea criteriilor de convergenţă de la Maastricht şi a obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană, precum şi crearea premiselor pentru adoptarea monedei unice europene.

  20  

Pagina 21

Este necesară restructurarea bugetului de stat. Pentru transparenţă şi planificabilitate, pentru facilitarea unei implementări eficiente şi cost-eficiente insistăm asupra introducerii unui sistem bazat pe un cadru bugetar multianual. Bugetul trebuie să fie construit pe programe, să fie clar, transparent şi să se stabilească responsabilităţile legate de implementarea lui, să conţină măsuri pentru reînvigorarea economiei şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Crearea noilor locuri de muncă depinde de performanţele economiei reale, prin urmare este nevoie de creşterea semnificativă a prevederilor bugetare care favorizează productivitatea industriei şi competitivitatea economiei. Să nu se utilizeze fonduri bugetare pentru investiţii sau programe care pot fi realizate utilizându-se fonduri europene, dar să se asigure neapărat, din bugetul central, cofinanţarea investiţiilor finanţate din fonduri UE. Politica fiscală este mijlocul creşterii economice sustenabile, aşadar trebuie să fie stabilă, clară şi transparentă.

UDMR propune întocmirea unei Strategii Cadru Fiscal-Bugetare pentru perioada 2014-2020 și dezbaterea acesteia în Parlamentul României în prima parte a anului 2013. Adoptarea unei asemenea strategii trebuie să beneficieze de sprijinul politic cel mai larg posibil de obținut din partea puterii și opoziției pentru a beneficia de stabilitate, predictibiliate și transparență până în 2020, asigurând astfel condiții favorabile mediului de afaceri și atractivitate sporită pentru investițiile străine.

De la elaborarea sa, în anul 2003, Codul Fiscal a fost modificat de aproximativ de zece ori pe an. România are nevoie de un nou Cod Fiscal, adoptarea acestuia fiind necesară până la jumătatea anului 2013 pentru a-și putea face efectele, conform Legii Finanțelor Publice, de la 1 ianuarie 2014. Parlamentul României trebuie să dezbată și să adopte noul Cod Fiscal pe baza noii Strategii Cadru Fiscal-Bugetare pentru perioada 2014-2020.

Sistemul unic de impozitare oferă un avantaj de competitivitate care merită păstrat pe termen mediu. Modificarea acestui sistem de impozitare care aduce avantaje din punct de vedere al creării de noi locuri de muncă, al atragerii investiţiilor externe, al sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii, prin introducerea unui sistem progresiv de impozitare, trebuie precedat de un studiu de fezabilitate amplu având ca perspectivă anul 2020. Echitatea fiscală se numără printre principiile de bază ale UDMR, aşadar recomandăm introducerea unei taxe speciale temporare pentru venituri personale mari. Taxa de solidaritate vizează contribuabilii persoane fizice cu venit global anual mai mare de 100 mii lei, cu o cotă de impozitare de 40% aferentă veniturilor însumate din salarii şi orice alte surse care depăşesc pragul specificat, perioada de aplicare a impozitului special fiind 3 ani. Este necesară creşterea veniturilor la bugetul de stat, iar UDMR insistă asupra a două modalităţi în acest sens: creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor (reducerea

evaziunii fiscale), respectiv extinderea bazei de impozitare (reducerea economiei informale). Insistăm asupra reformei administraţiilor fiscale, a sistemului instituţional fiscal cu competenţe de inspecţie şi control, extinderea sistemului informatic şi a e-administraţiei în domeniul fiscal. Măsurile vizând îmbunătăţirea disciplinei fiscale şi diminuarea dimensiunilor economiei informale pot să aducă o creştere estimată a veniturilor bugetare şi a PIB-ului cu 3- 5%. Insistăm asupra luării de măsuri pentru creşterea cu aproximativ 15-16% a gradului de colectare a TVA care în prezent este de doar 54%. Sprijinim coborârea valorii TVA la procentul anterior crizei economice şi anume la 19%.

  21  

Pagina 22

Trebuie refăcut echilibrul dintre sarcina fiscală ce apasă asupra forţei de muncă şi asupra angajatorului. Nivelul actual de 44,5 de procente al CAS - Contribuţiile de Asigurări Sociale - facilitează angajările informale. UDMR insistă asupra reducerii, în două etape, a CAS: mai întâi, reducerea cu 3,5% la angajator şi cu 2,5% la angajat, iar în a doua etapă o reducere cu câte 2% în ambele cazuri. Obiectivul primordial al politicii monetare este stabilitatea preţurilor, mijlocul prin care acest obiectiv poate fi realizat este reducerea inflaţiei. Insistăm asupra armonizării politicilor monetare, fiscale şi bugetare în vederea realizării mai eficiente a obiectivelor macroeconomice. Aderarea la eurozonă este un pas important al integrării europene. Pentru introducerea monedei unice europene este nevoie de realizarea condiţiilor macroeconomice şi de macrostabilitate necesare, doar în acest fel vor fi cetăţenii, întreprinzători şi întreaga societate

câştigători ai aderării la Uniunea Economică şi Monetară. Este necesară îmbunătăţirea accelerată a situaţiei fondurilor publice locale, continuarea descentralizării finanţelor şi delegării unor noi resurse de venit la nivel local, în concordanţă cu necesităţile financiare ale competenţelor şi sarcinilor transferate la nivel local în procesul de descentralizare a administraţiei publice. Impozitul pe venit este o resursă importantă a bugetelor locale, insistăm aşadar asupra corectării în două faze a administrării impozitelor pe venit: în primă fază 80% din impozitele pe venit să rămână la nivel local (45% pentru bugetele locale, 12% pentru bugetul judeţean, 23% pentru echilibrarea bugetelor locale şi a celui judeţean), iar în a doua fază, întregul venit constituit din impozitul pe venitul persoanelor fizice să fie administrat local. Insistăm asupra transferării deciziei de echilibrare a bugetelor locale în atribuţiile consiliilor judeţene. În următorii ani, motoarele creşterii economice vor fi agricultura, investiţiile în infrastructură,

inclusiv în cea de comunicaţii, sectorul energetic, inclusiv cel de generator de energie regenerabilă, dar şi investiţiile în creşterea eficienţei energetice. Proiectul elaborat de către UDMR, intitulat „Transilvania 2020 – Dezvoltare locală sub controlul comunităţii” trasează drumul pentru captarea fondurilor nerambursabile UE în trei sectoare motor.

Dezvoltare locală sub controlul comunităţii

Pentru ieşirea din criza economică avem nevoie de creştere inteligentă, sustenabilă, inclusivă. Pentru crearea unor regiuni inteligente, sustenabile şi inclusive elaborarea unei strategii teritoriale axate pe regiuni adecvate este absolut indispensabilă. Până în anul 2020, în Europa, cheia supravieţuirii cu succes este exploatarea avantajelor identificării caracteristicilor şi valorilor diferitelor regiuni. Conform datelor publicate pe 30 septembrie 2012, România a reuşit să absoarbă doar 10% din cele 19 miliarde euro disponibile prin Fondurile Structurale (mai precis 9.67%), şi 19,9% din cele 10 miliarde euro destinate dezvoltării rurale. Pe parcursul Consultării ardelene organizate de Uniunea Democrată Maghiară din România peste 250.000 de persoane din aproape 100.000 de familii şi-au exprimat opinia asupra situaţiei personale şi a aşteptărilor pe care le de la reprezentanţii lor. Conform aşteptărilor care reies din această consultare şi în concordanţă cu priorităţile Strategiei Europa 2020, a fost

elaborat planul de dezvoltare a întregii Transilvanii. Planul doreşte oferă linii directoare pe marginea unor priorităţi de dezvoltare şi pentru formarea unei viziuni pozitive asupra viitorului. Unitatea în diversitate şi valorificarea specificului regiunilor Secuime, Banat, Câmpia Transilvană şi Partium sunt o caracteristică importantă a Transilvaniei europene.

  22  

Pagina 23

Considerăm că Planul de dezvoltare Transilvania 2020 oferă cadrul şi posibilitatea necesară pentru a asigura calea integrării pe viitor şi pentru a realiza o societate prosperă pe meleagurile noastre natale. Programul Operativ recomandat pe baza Planului Transilvania 2020 poate fi integrat în Planul Naţional de Dezvoltare a României. Este un instrument care elimină cauzele eşecurilor înregistrate în ultima perioadă în privinţa utilizării eficiente a resurselor. Implementarea planului garantează constituirea unor resurse financiare care să oprească adâncirea crizei economico-financiare. Din cauza multiplelor provocări economice, sociale şi de mediu care afectează Trasnilvania, soluţionarea eficientă a problemelor ivite este posibilă doar printr-o abordare integrată şi validă din punct de vedere regional. Cauza primordială a eşecurilor României în atragerea şi folosirea eficientă a resurselor este sistemul bazat pe o structură regională ineficientă.

În 2013, trebuie să fim pregătiţi şi pentru o eventuală modificare, poate chiar tardivă, a actualei structuri a regiunilor de dezvoltare, care, însă, să nu ţină cont nici de această dată de criteriile politicilor de dezvoltare. Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună vor fi în continuare pentru noi instrumentele politicilor de dezvoltare. Fondurile aferente pilonului dedicat dezvoltării rurale din cadrul Politicii Agricole Comune pot reprezenta garanţia îmbunătăţirii calităţii vieţii în mediul rural. Marea majoritate a comunităţii maghiare din Transilvania, Banat şi Partium trăieşte în regiuni rurale, unde înnoirea satelor şi a serviciilor primordiale este în continuare un obiectiv important. Trebuie să-i sprijinim, în mod deosebit, pe tinerii fermieri care vor să înființeze întreprinderi agricole, dar, în același timp, trebuie să acordăm o atenție sporită și problemelor cu care se

confruntă și acei membri ai gospodăriilor familiale care nu activează însă în domeniul agricol. Este nevoie de dezvoltarea întreprinderilor agricole şi de modernizarea infrastructurii aferente. Fondul European de Dezvoltare Regională reprezintă o resursă importantă din cadrul Politicii de Coeziune şi Dezvoltare Regională. Finanțările care se pot obține din acest fond trebuie utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii sociale şi sanitare la nivel local şi regional. Întreprinderile mici şi mijlocii au nevoie de sprijin în procesul adaptării lor la piaţa internaţională. Trebuie stimulată înfiinţarea de noi societăţi comerciale. O altă resursă a pilonului de Convergenţă Regională a Politicii de Coeziune este Fondul Social European. Din acest fond trebuie sprijinite acele iniţiative care au ca obiectiv reducerea abandonului şcolar timpuriu şi stimularea accesului egal la un învăţământ de calitate atât în educaţia preşcolară cât şi în învăţământul preuniversitar.

Trebuie să se asigure un acces mai bun la servicii accesibile, sustenabile şi de calitate, inclusiv la serviciile din săntate şi cele sociale de interes public. Trebuie să se încurajeze accesul la educaţie continuă pe tot parcursul vieţii active, cultivarea abilităţilor şi competenţelor angajaţilor şi adaptarea sistemelor de educaţie şi învăţământ la necesităţile pieţei muncii. Fondul de Coeziune oferă resurse pentru un pilon aparte al Politicii de Coeziune. Aceste resurse sunt destinate eficientizării energetice a întreprinderilor mici şi mijlocii şi utilizării energiilor regenerabile. Trebuie sprijinită totodată şi utilizarea metodelor de eficienţă energetică şi a utilizării energiilor regenerabile în infrastructura publică. Trebuie să ocrotim biodiversitatea şi să restaurăm infrastructura verde. Obiectivul nostru este întărirea coeziunii sociale, economice şi teritoriale.

Vom sprijini stimularea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării locurilor de muncă de calitate.

  23  

Pagina 24

Trebuie să încurajăm mobilitatea geografică şi ocupaţională a forţei de muncă şi adaptarea la mediul economic în permanentă schimbare. În acest sens este necesară asigurarea unui sistem de învăţământ şi educaţie la nivel înalt. Trebuie să încurajăm egalitatea în şanse între sexe şi nediscriminarea sexelor. Vom întări incluziunea socială şi lupta împotriva sărăciei. Succesul Transilvaniei ca regiune europeană este asigurat cu condiţia armonizării Planului nostru de dezvoltare Transilvania 20202 cu priorităţile Uniunii Europene şi integrarea acestora în strategia naţională de dezvoltare a României.

Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii

Din pricina crizei economice îndelungate Uniunea Democrată Maghiară din România pune accent mărit pe revigorarea economiei, creşterea numărului locurilor de muncă şi îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor. Un mijloc important în acest sens este sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii, deoarece acest sector reprezintă 99,7% a întreprinderilor în funcţiune, asigură locuri de muncă pentru 65-67% a angajaţilor din sectorul competiţional şi produce 65% din produsul intern brut (PIB). Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei din Transilvania. În anii următori, majoritatea noilor locuri de muncă se vor crea nu de către marile întreprinderi multinaţionale, ci de către sectorul IMM. În strategia sa, UDMR a stabilit ca obiective constituirea unui mediu de afaceri încurajator, debirocratizarea şi simplificarea legislaţiei, accelerarea transferului resurselor financiare, extinderea resurselor accesibile întreprinderilor mici şi mijlocii şi constituirea unui sistem care

să asigure accesul acestora la resurse complementare. Insistăm asupra creşterii semnificative a sumelor alocate de la buget pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Este necesară totodată înlesnirea accesului la finanţare, creşterea transparenţei. Finanţările de la buget trebuie să sprijine creşterea competitivităţii economice şi a productivităţii industriale. Sprijinim finanţarea accentuată a Programului Mihail Kogălniceanu destinat sprijinului întreprinderilor mici şi mijlocii prin extinderea accesului lor la creditare şi a altor mijloace menite să sprijine sectorul IMM. Este importantă accelerarea perioadei de evaluare a creditelor bancare şi a creşterii perioadei de creditare de la un an la doi ani. Este important ca finanţările de la buget să nu meargă în domeniile care sunt vizate şi de către finanţări nerambursabile din partea Uniunii Europene. Este extrem de importantă finanţarea adecvată a priorităţilor stabilite în Planul de

dezvoltare Transilvania 2020, elaborat de către Uniune, din fonduri ale Uniunii Europene. Obiectivele noastre sunt înlesnirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la fonduri UE şi eficientizarea mecanismelor de cofinanţare necesare accesării finanţărilor nerambursabile, inclusiv a operării Fondului Naţional de Garantare. Trebuie să sprijinim accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la piaţa internă a Uniunii Europene şi activitatea acestora în domeniul comerţului internaţional. UDMR insistă asupra reducerea birocraţiei, simplificarea sistemului de impozite şi taxe locale. Este necesară simplificarea procedurilor de autorizare necesare funcţionării IMM-urilor prin reducerea numărului autorizaţiilor necesare şi prin comasarea lor. Ca o condiţie a creării mediului avantajos întreprinderilor mici şi mijlocii, UDMR insistă asupra introducerii cât mai rapide şi complete a instrumentelor de e-guvernare şi e-administraţie. Iniţiem dezvoltarea întreprinderilor rurale prin intermediul unui program de microcredite

combinate. Esenţa acestui program constă în faptul că solicitantul, în măsura în care va asigura o contribuţie proprie de 10% va beneficia şi de o finanţare nerambursabilă în paralel cu creditul cu dobândă mai avantajoasă.

  24