Ediția 2010

Pagina 25

Facilitarea şi susţinerea unui mediu propice pentru iniţiativă antreprenorială, necesitatea dezvoltării spiritului antreprenorial este o direcţie asumată de către Comunitatea Europeană. România şi-a asumat această răspundere nu numai prin preluarea unor măsuri pentru profesiile liberale în programul său de convergenţă, dar şi prin faptul că a permis încă de la începutul anilor ‘90 prin crearea unui cadru legislativ pentru diferitele categorii de liber profesionişti, adoptarea de către aceştia a formei de exercitare a profesiei în mod independent. A pune acum semnul egal între veniturile acestora şi cele salariale ar reprezenta practic o penalizare a celor care produc valoare şi constituie capitalul uman pe care se bazează dezvoltarea ţării în competiţia cu celelalte ţări din CEE.

Se observă, din păcate în România ultimilor 2 ani, un fenomen de “demonizare” a categoriei profesiilor liberale. Această categorie împreună cu categoria angajaţilor de nivel managerial reprezintă în esenţă categoria specialiştilor, a celor care au atins un nivel ridicat de dezvoltare personală, dar şi financiară, bazat exclusiv pe forţe şi merite proprii, ei sunt aşa numiţii “bogaţi cinstiţi”, esenţiali în dezvoltarea ţării.

Această categorie de mijloc nou formată va fi o potenţială victimă a schimbării sistemului de fiscalitate prin revenirea la cotele progresive şi concentrarea impozitării marginale pe veniturile lor, precum şi pe mărirea aberantă a contribuţiilor de asigurări sociale.

Impactul pe termen mediu şi lung – în cazul concentrării poverii fiscale asupra celor care creeaza valoare – va rezulta într-un exod al profesioniştilor. Asta în contextul în care valoarea şi retenţia capitalului uman este o preocupare atât de importantă în întreaga lume.

11. Reaşezarea redeventelor şi taxelor de concesiune, ceea ce ar putea dubla veniturile statutui din aceste surse;

1.2. Îmbunătăţirea colectării veniturilor statului:

Obiectivul principal urmărit este creşterea veniturilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul de 38%, în 2016 prin:

12. Introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îşi plătesc impozitele şi taxele înainte de termen;

13. Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale către Bugetul General Consolidat la 0,02% pe zi, concomitent cu dublarea sanctiunilor (contravenţionale, penale şi penalităţilor) prevăzute de actuala legislaţie pentru evaziune fiscală şi contrabandă;

14. Consolidarea capacităţii operaţionale şi administrative a sistemelor IT şi de comunicaţii pentru toate structurile centrale şi teritoriale ale ANAF (administrare fiscală, vamă, garda financiară);

15. Modernizarea şi simplificarea procedurilor de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale, cu precădere pe cale electronică;

16. Creşterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de

Pagina 26

inspecţie fiscală, care să reglementeze interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei fiscale; creşterea ponderii controalelor de documentare la sediul unităţii fiscale, în detrimentul controalelor la sediul contribuabililor, mai ales la cei cu un grad nesemnificativ de risc fiscal.

17. Reforma structurilor de control operativ şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei fiscale:

• - Efectuarea inspecţiilor fiscale, pe baza analizei de risc a activităţii

contribuabililor, concentrarea acestora să fie direcţionată către contribuabilii care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală, faţă de situaţia actuală când selectarea contribuabililor se face arbitrar;

• - Eliminarea controalelor repetate, de către toate structurile cu atribuţii de

control, la acelaşi agent economic, cu excepţia celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală. Verificările fiscale de fond se vor efectua la 2 ani de la încheierea primului exerciţiu fiscal, sau de la data ultimei verificări de fond.

• - Desfiinţarea tuturor structurilor de control operativ, atât la nivel central, cât şi

cele teritoriale din subordinea ANAF(Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, etc) şi înfiinţarea unei singure structuri, cu rol operativ, de luptă împotriva fraudei fiscale la nivel central şi regional. Această structură va fi organizată în conformitate cu structuri similare din ţările membre ale UE care înregistrează cele mai scăzute niveluri ale evaziunii fiscale, precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa. Rolul acestei structuri va fi în principal de combatere a fraudei fiscale, lupta împotriva spălării banilor şi implicit de îmbunătăţire a conformării la plată a contribuabililor.

18. Utilizarea brigăzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce priveşte tranzactiile intracomunitare cu bunuri si servicii;

19. Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera Romaniei cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;

20. Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsura ce va avea ca efect imediat creşterea veniturilor impozabile ale contribuabililor.

1.3. Alte măsuri financiare şi de simplificare legislativă

Obiectivele principale urmărite sunt: adoptarea monedei EURO în România la 1 ianuarie 2016; simplificarea drastică a legislaţiei economice şi asigurarea stabilitătii acesteia; condiţii mai bune de finanţare, legislative, administrative şi de susţinere a mediului de afaceri, în special IMM-uri, pentru crearea de locuri de muncă, care să absoarbă forţa de muncă disponibilizată în sectorul bugetar.

21. Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale (CAS, CASS, şomaj, fond de risc) şi implementarea Declaraţiei Unice;

Pagina 27

Principiile care stau la baza acestui act normativ sunt urmatoarele:

• - Armonizarea şi unificarea legislaţiei existente, într-o singură lege, care

acoperă toate aspectele privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale;

• - Armonizarea şi stabilirea bazei de contribuţie, pe o definiţie unică a veniturilor,

pentru calculul contribuţiilor sociale;

• - Implementarea Declaraţiei Unice pentru impozitul pe salarii şi contribuţiile

sociale şi care poate fiutilizată de toate instituţiile implicate (ANAF, CNPAS, CNAS si

ANOFM);

• - crearea unei declaraţii simplificate şi integrate;

• - colectarea unică a informaţiilor pentru toate instituţiile implicate;

• - depunerea DECLARAŢIEI UNICE şi plata obligaţiilor cuprinse în aceasta se vor

face de către contribuabili numai către o singura instituţie, respectiv ANAF;

• - circuitul informaţional va fi sub formă electronică, iar declaraţiile pe hârtie vor

fi utilizate în mod excepţional;

• - colectarea, stocarea şi comunicarea informaţiilor către casele de asigurări

sociale se vor realiza de către ANAF, pe cale electronică;

22. Adoptarea Legii Holding-ului pentru a permite înfiinţarea de societăţi corporative, eliminând impozitarea în cascadă a dividendelor şi a permite compensarea profitului/pierederii în cadrul unui grup.

23. Crearea unui fond imobiliar prin contribuţia în natură a dezvoltatorilor si/sau a băncilor(cu active sau imprumuturi), pe baza unei evaluări unitare făcută de către evaluatorul ales al fondului. Astfel, cele mai multe dintre proiectele întrerupte ar putea continua având impact pozitiv asupra evaluărilor, cererii, sectorului de constructii, etc.

24. Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate, şi stimularea dezvoltării clusterelor de competitivitate prin acordarea de stimulente fiscale la plata impozitului pe profit şi contribuţiilor sociale;

25. Acordarea de stimulente fiscale pentru dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice şi finanţării proiectelor de cercetare;

26. Liberalizarea pieţei financiar-bancare, pentru a stimula circulaţia capitalului. Aceasta presupune liberalizarea sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi instituţii financiare, nonbancare;

27. Dezvoltarea pietei de capital prin listarea Fondului Proprietatea, precum şi prin listarea şi vânzarea acţiunilor (inclusiv cele minoritare) deţinute de stat la societăţi (companii) comerciale şi naţionale;

28. Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru a acorda garanţii IMM-urilor pentru asigurarea fondurilor financiare cu diferite destinaţii, cum ar fi: pentru export, pentru cofinantarea proiectelor cu finanţare

Pagina 28

europeană, pentru diverse obictive de investiţii etc.

29. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.) de către EXIMBANK;

30. Fixarea adoptării monedei EURO în România la 01 ianuarie 2016 ca obiectiv prioritar al politicii monetare;

31. Revizuirea legislaţiei primare privind sistemul de asigurări, în scopul simplificării şi îmbunătăţirii acesteia, dar şi transpunerii Directivei 2009/138/EC privind noul regim de solvabilitate pentru companiile de asigurări.

32. Simplificarea şi stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri: republicarea şi simplificarea legislaţiei reglementată prin Codul fiscal şi Codul de Procedură Fiscală

În România, guvernanţii şi administraţia acţionează astăzi mai mult ca oricând ca adversari ai întreprinzătorilor. Introducerea impozitului forfetar este elocventă. Ca efect al acestei măsuri, firmele fie s-au reorganizat, pentru a evita plata unei taxe mai mari, fie au falimentat. Procedurile numeroase cărora trebuie să le facă faţă cei care doresc să îşi deschidă o afacere în ţara noastră vorbesc de la sine despre piedicile puse mediului de afaceri. În plus, pentru orice modificare legislativă care vizează mediul economic, fundamentarea acesteia pe analize şi studii de impact cu previziuni ale efectelor pe termen mediu şi lung, este absolut necesară.

Pagubele pe care le generează instabilitatea legislativă mediului de afaceri sunt egalate doar de extinderea birocraţiei. Cele mai importante acte normative care reglementează activitatea antreprenorială sunt unele dintre cele mai afectate de sarabanda schimbărilor de legislaţie (Codul fiscal, Codul de Procedura Fiscala, Codul Muncii,etc). Toate aceste capricii legislative au fost decontate din buzunarele întreprinzătorilor şi oamenilor obişnuiţi. Iată de ce schimbarea de viziune economică pe care o susţine PNL înseamnă simplificarea drastică a legislaţiei economice şi, bineînţeles, stabilitatea acesteia. Principiul nostru este “Reguli simple pentru o lume complexă”.

Reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri şi a forţei de muncă va contribui ca România să devină competitivă atât pe piaţa mondială, cât şi din punct de vedere al politicii fiscale.

PNL consideră că este necesară instituirea unui parteneriat fiscal cu mediul de afaceri, cu toată gama de contribuabili.

Aceasta înseamnă că anumite măsuri de stimulare de natură fiscală vor fi rezultatul acţiunii conjugate a bunei guvernări dar şi a ameliorării comportamentului fiscal al contribuabililor. Într-o anumită măsură, scăderea veniturilor bugetare s-a datorat deteriorării conformării voluntare, adică a disponibilităţii contribuabililor de a plăti taxele şi impozitele, aceştia preferând, adesea, să se refugieze în zona arieratelor bugetare sau a evaziunii fiscale. Conformarea voluntară a scăzut de la cca 83% în 2008 până la cca 73% în prezent. Prin măsurile deja anunţate mai sus, precum şi prin aplicarea politicilor de încurajare a investiţiilor publice şi private, conformarea voluntară se poate îmbunătăţi, ajungând până la peste 90%.

1.4. Reforma bugetului public; restructurarea cheltuielilor publice – stoparea risipei banilor publici prin proiecte şi măsuri populiste

Pagina 29

Orice reformă trebuie să înceapă cu reforma statului. În viziunea liberală, reforma statului înseamnă reformarea principalelor sisteme publice. Aceasta reformă nu se face prin reducerea mecanică, nediferenţiată a cheltuielilor publice, ci prin redimensionarea rolului statului şi restructurare bugetară.

Statul nu trebuie să se implice în calitate de jucător în activitatea economică. Rolul său trebuie să fie doar cel de arbitru al relaţiilor dintre agenţii economici, de a facilita manifestarea liberei concurenţe pe piaţă şi să împiedice şi să sancţioneze acţiunile neconforme cu interesul public şi instituţiile economiei de piaţă.

În ultimul an şi jumătate am asistat la repetarea până la obsesie a temei privind reducerea cheltuielilor. Câtă vreme acest lucru se face fără o viziune corelată privind redimensionarea rolului statului, nu va fi altceva decât o campanie populistă şi ineficientă de demascare a unor abuzuri punctuale, de exagerare sau chiar de inventare a altora, numai şi numai pentru a da cetăţenilor sentimentul că cineva se preocupa de modul în care banii lor sunt cheltuiţi. Care este efectul unei astfel de campanii se observă prea bine în rezultatele bugetare ale anului 2009, şi semestrului I 2010, cele mai dezastruoase din ultimii douăzeci de ani.

Eficienţa în cheltuirea banului public înseamnă reducerea aparatului birocratic, începând cu desfiinţarea unor ministere, reducerea bugetelor centrale. În ultimii 20 de ani, nici un guvern nu a avut curajul sau interesul de a da bătalia cu uriaşa birocraţie de stat, care a crescut mereu, hrănită din bugetul ţării, în defavoarea economiei, a educaţiei, a sănătăţii, a celor care aveau şi au cu adevarat nevoie de sprijin. Astăzi bătălia nu mai poate fi evitată şi, oricât ar fi de dură, trebuie să o câştigăm.

În ciuda statutului de economie de piaţă funcţională şi a aderării la UE, economia României este încă departe de principiile pieţei libere şi ale dezvoltării economice sănătoase.

În prezent, existenţa economiei româneşti este construită în jurul bugetului statului. Avem o economie asistată şi asaltată de recomandări nesuţinute de argumente din partea conducerii statului, o economie în care cea mai mare gaură neagră a ineficienţei şi risipei este chiar bugetul statului. Iată de ce trebuie răsplătită munca, eficienţa acesteia, şi să stopată risipa banilor publici cu proiecte şi măsuri populiste .

1.5. Reducerea aparatului birocratic.

Obiectiv principal urmărit este transformarea statului birocratic, clientelar, costisitor şi ineficient într-un stat suplu, eficient şi drept, prin descentralizare, debirocratizare şi dereglementare.

33. Restructurarea administraţiei publice centrale la dimensiunile unei birocratii strict necesare unei economii de piata corect reglementata prin:

• - Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care

le realizează. Guvernul trebuie restructurat masiv fără însă a-i reduce capacitatea de elaborare politicilor publice şi monitorizare a rezultatelor acestora;

Pagina 30

• - Reducerea, în continuare, a numărului de agenţii care trebuie să urmărească,

pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control etc.), iar, pe de altă parte, să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei, şi evitarea conflictului de interese;

• - Unificarea caselor naţionale de asigurări de sănătate (Casa Ordinii Publice,

Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Naţională de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi CNAS);

• - Reorganizarea stucturilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor

guvernamentale la nivel regional;

• - Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii în

domeniul controlului de legalitate.

34. Restructurarea administraţiei publice locale prin:

• - Generalizarea standardelor de costuri şi de personal pe baza unor criterii de

performanţă şi mărimea unităţii administrativ – teritoriale;

• - Desfiinţarea structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel,

inspectoratele şi direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate şi atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;

• - Utilizarea fondului de rulment al autorităţilor publice locale numai pentru

investiţii ( măsura temporară 2010 – 2011).

1.6.Reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli:

Obiectivul principal urmărit este stoparea risipei banilor publici cu proiecte şi măsuri populiste al căror caracter este gradul scăzut de utilitate publică.

35. Bugetul statului trebuie orientat spre priorităţi de politici publice transparente, în interesul contribuabililor şi nu spre clientela politicienilor;

36. Elaborarea de bugete multianuale care definesc priorităţile proiectelor de investiţii publice a caror finanţare este multianuală;

37. Cheltuielile trebuie ţinute mult mai bine sub control, inclusiv printr-o reglementare care să asigure transparenţa utilizării banilor în lucrările publice, pe toată durata derulării acestora (de la atribuire şi până la finalizare);

38. Introducerea standardelor de cost si calitate si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului;

39. Reducerea cu 50% a cheltuielilor prevăzute în legea bugetară cu:

• - Achiziţii de imobile, dotări independente;

• - Elaborarea studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate;

Pagina 31

• - Deplăsări, detăşări, transferuri;

40. Reducerea cu 25% a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat cu bunuri şi servicii (protocol, carburanţi, poştă, telecomunicaţii);

41. Instituirea prin lege a obligativităţii realizării de către autoritaţile publice locale de investiţii, în primul rând în domenii prioritare (alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, canalizare, transport, sănătate şi educaţie); orice altă investiţie va fi aprobată numai după finalizarea celor din domeniile menţionate (mai ales în situaţiile în care acestea reprezintă angajamente ale României faţă de UE);

42. Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale şi locale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cotă parte de finanţare europeană;

43. Asigurarea unui proces de licitatii transparent prin constituirea unui organism guvernamental pentru achiziţii publice, în scopul realizării achiziţiilor pentru toate instituţiile publice centrale si toate structurile din subordine sau în coordonare, în condiţii de eficienţă si economicitate, măsură ce va avea ca efect reducerea cu cca 30% a cheltuielilor la nivelului bugetului consolidat;

44. Plata prin card a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poştale;

45. Modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice în ceea ce priveşte:

• - Introducerea posibilităţii de semnare a contractelor de achiziţii publice odată

cu decizia autorităţii contractante de atribuire a contractelor (după expirarea termenului legal de contestare şi soluţionarea acestora de către autoritatea contractantă);

• - Înfiinţarea, în cadrul Curţilor de Apel, a unor complete de judecată specializate

în domeniul achiziţiilor publice, sprijinite de un corp de experţi acreditaţi în domeniul achiziţiilor publice; instituirea unui sistem de amenzi aplicabile autorităţilor contractante în cazul în care decizia acestora se invalidează de către instanţă;

• - Stabilirea şi impunerea unui algoritm de eliminare a preţurilor neobişnuit de

scăzute/mari în vederea eliminării ofertelor sub/supraevaluate;

• - Definirea clară a modului în care se pot modifica contractele de achiziţii.

1.7. Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribuţiilor sale şi transferarea acestora către mediul privat prin:

46. Scoaterea din sfera de cuprindere bugetară a unor instituţii de autorizare şi certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare;

47. Crearea Camerelor agricole şi transferarea atribuţiilor specifice ale statului către acestea;

Pagina 32

48. Stimularea privatizării în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea;

49. Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de toate agenţiile, oficiile şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale.

50. Utilizarea pe scara larga a parteneriatului public-privat (PPP).

51. Înfiinţarea unei autorităţi de management, care urmează să asigure realizarea proiectelor majore la nivel naţional din domeniul infrastructurii, energetic, etc.

52. Restructurarea (privatizarea) companiilor şi societăţilor naţionale care înregistrează pierderi, precum şi a agenţiilor aşa zise “autofinanţate” aflate în proprietatea sau în autoritatea statului. Acestea sunt cele mai mari consumatoare de bani publici, proveniţi din taxe care nu se constituie în venituri la buget, dar în acelaşi timp înregistrează cele mai mari restanţe la plata obligaţiilor bugetare, în special a contribuţiilor sociale.

53. Reforma sistemului de pensii si de sănatate presupune:

• - Renunţarea la principiul “solidărităţii între generaţii”, devenit nefuncţionabil

la scară europeană şi înlocuirea acestuia cu principiul “beneficierii de sumele economisite de-a lungul vieţii”;

• - Asigurarea pensiei prin redistribuire va fi înlocuită prin asigurarea pensiei prin

acumulare.

Este singura soluţie care poate da echitate şi sustenabilitate sistemului, care îl poate feri de arbitrariu şi poate, în acelaşi timp, să ofere şansa unor pensii decente. Aceasta înseamnă că fiecare persoană devine titulară a contribuţiilor sale, acestea nu mai sunt utilizate de stat în cadrul bugetului de asigurări sociale, ci sunt acumulate în contul de asigurat al persoanei respective.

• - Sistemul stabilit pentru pensii va fi aplicat şi în ceea ce priveşte politicile în

domeniul sănătăţii. În mod corespunzator, bugetul urmează să asigure un pachet minim de servicii medicale de urgenţă, restul urmând să fie achitat de firmele de asigurări de sănătate, în baza şi în limita contului de asigurări al fiecărei persoane.

• - Contribuţia angajatorului se face venit la bugetul Ministerului Sănătăţii, care

repartizează, în baza unor criterii unitare, fondurile aferente pachetului minimal de sănătăte. Restul serviciilor medicale sunt achitate de către firmele de asigurări pentru serviciile medicale executate de unităţile medicale. În acest fel, Casa de asigurari de sănătăte dispare, cu tot aparatul birocratic aferent.

• - Fondurile de pensii si de sănătăte fiind de natură contributivă voluntară, sau

prin efectul legii, vor fi reconstruite ca fonduri în întregime independente de bugetul de stat şi aflate în gestiunea unor instituţii de tip financiar, independente de puterea politică.

Acest mod de derulare a politicilor publice, pe lângă cele doua consecinţe de o uriaşă importanţă, anume a) scoaterea sistemului de pensii de sub incidenţa arbitrariului politic şi pe cel de sănătate de riscul risipei şi a marii corupţii precum si b) asigurarea de resurse interne pentru finanţarea investiţiilor şi a deficitelor, are şi rolul de a scoate la iveală munca la negru.