Ediția 2024

Pagina 105

• Redefinirea Statului in relația cu cetățenii și societatea civilă; • Reanalizarea cadrului legislativ, pentru o mai bună funcționare a Instituțiilor Statului, creând posibilități sporite de acțiune pentru autoritățile executive; • Schimbarea valorilor și a modurilor de acțiune a politicienilor și a funcționarilor Statului.

LA UN CLICK DISTANȚĂ - DIGITALIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA

Guvernul AUR va promova o relație mai bună între cetățeni și instituțiile statului, prin integrarea tehnologiei în toate procedurile administrative disponibile cetățenilor români. Situația din prezent ne arată că acum, mai mult ca oricând, digitalizarea administrației din România e necesară. Să nu mai amânăm, acum e momentul schimbărilor necesare și poate deveni șansa noastră. Sigur, aceasta cere readaptarea din mers a instituțiilor statului și a mediului privat. Pandemia de coronavirus și blocajul cauzat instituțiilor a dus la un moment de reflecție al autorităților. Mai precis, acestea ar trebui să găsească soluții la întrebarea: cum ne organizăm activitatea, astfel încât să fim eficienți? Întrebarea a venit în contextul în care cetățenii nu au mai putut merge fizic în instituții, uneori pentru a depune celebrele „dosare cu șină”. Dar „dosarul cu șină” nu a dispărut în momentele pandemiei, ci doar s-a „digitalizat”: procedurile și reflexele birocratice au rămas aceleași. Partidul AUR socotește că a venit momentul ca administrația să înceteze să se mai acopere de dosare. Eliberarea avizelor sau a altor documente nu va mai dura săptămâni, ci zile sau chiar ore. Este posibil ca acesta să nu mai fie un vis, ci o realitate cotidiană.

Avem suficienți profesioniști, care de multe ori lucrează impecabil pentru companii străine, dar poate nu au niciun proiect implementat la noi în Țară. Dovadă sunt sutele de români care lucrează în Silicon Valley, sau start up-ul lansat de doi români - UiPath , devenit primul unicorn românesc și companie globală, în doar trei ani. Platforma acestui business, pornit de români, permite implementarea roboților software care execută procesele repetitive efectuate de angajați. Aici e soluția, chiar lângă noi. Vom solicita sprijinul și vom angaja cei mai buni specialiști români, care în prezent lucrează în străinătate sau pentru companii străine pentru a se implica în digitalizarea României. Nu va mai exista atitudinea frecventă, a așa-zisei interacțiuni negative între contribuabil și funcționar. Pentru că funcționarul se va afla în spatele ecranului unui computer – la un click distanță. În anul 2021, 80,8% dintre gospodăriile din România au avut acces la rețeaua de internet de acasă, în creștere față de anul 2020 cu 2,6 puncte procentuale, 60,2% dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Interesul manifestat pentru conectarea la internet este influențat de posibilitățile oferite în plan

teritorial de furnizorii acestui serviciu, de disponibilitatea financiară pe care o are fiecare gospodărie. Având în vedere accesul la internet al populației, vom înființa un ghișeu unic INTEGRAT, care prin intermediul Inteligentei Artificiale (A.I.) va direcționa solicitarea către Ministerul, Primăria sau Instituția căruia cetățeanul dorește să se adreseze, răspunsul din partea instituțiilor statului vor fi furnizate prin același ghișeu, în sistem online. Factorii de decizie vor avea obligativitatea să semneze documentele cu semnătura electronică extinsă (care are valoare juridică egală cu semnătura olografă), să nu se mai aștepte până ce decidentul semnează „mapa”. Termenul de răspuns către cetățean va fi similar cu cel al legii 544/2001, respectiv 10 zile calendaristice pentru informații și răspunsuri și 30 de zile pentru un răspuns complex sau o rezoluție (care implică solicitări și din partea altor instituții), dar în termen de 10 zile petentul trebuie notificat privind motivul întârzierii. „Regula celor 10 zile” va fi noua lege în administrație.

Pagina 106

Obligativitatea instituțiilor publice de a avea program de audiențe virtuale săptămânale cu cetățenii, pentru cei care nu au această posibilitate, programul de audiențe va fi organizat săptămânal la sediul instituției, cu participarea obligatorie a unuia dintre funcționarii de decizie. Conducătorul instituției va fi responsabil de implementarea acestui program. Totodată, interoperabilitatea informatică a instituțiilor va deveni realitate.

DEPOLITIZĂM ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ȘI CENTRALĂ

Reforma funcției publice trebuie să genereze un ansamblu de măsuri pentru crearea unui corp profesionist de funcționari publici, stabil și neutru din punct de vedere politic. În România s-au întreprins diferite acțiuni în domeniul funcției publice, adoptându-se diferite strategii și schimbându-se în permanență cadrul legislativ. Guvernul AUR va acționa pentru formarea continuă a funcționarilor publici și managementul funcțiilor publice. Pe de altă parte, obiectivul principal al acțiunii noastre constă în identificarea cadrului în care sfera politică își exercită influența asupra administrației publice și analiza impactului politizării funcției publice asupra diferitelor procese din administrația publică, precum stabilitatea în funcția publică, recrutarea și selecția funcționarilor publici, etc. Separația dintre politică și administrație nu poate fi efectuată în totalitate, deoarece administrația publică funcționează într-un mediu politic care este definit ca fiind arta sau procesul prin care se ating scopuri colective, așadar orice activitate administrativă poate fi interpretată ca fiind politică. Astfel, se remarcă o tendință de subordonare a administrației publice de către sfera politică: spre deosebire de funcționarii

publici, politicienii sunt investiți cu legitimitate, iar aceasta le permite să exercite un control asupra administrației, prin numirea unor activiști politici în nivele superioare ale instituțiilor, schimbarea personalului, reducerea dimensiunilor organizațiilor ș.a.m.d. Dar în trecut, prin politizarea excesivă a administrației publice centrale și locale s-a urmărit subordonarea și influențarea deciziilor pe criterii politice, care a avut drept consecință un management ineficient și slab în unele cazuri, direcționarea către „firme afiliate partidului” a unor lucrări și servicii care nu au crescut gradul de confort al cetățeanului. În guvernarea AUR angajările se vor face DOAR PE COMPETENȚE. Este necesar ca resursa umană să ajungă să fie suficientă și bine pregătită și să nu mai fie numită pe criterii politice. Vom avea în vedere următoarele principii: •

Formarea și consolidarea unui corp de funcționari publici de carieră, profesionist și neutru politic, structurat după ierarhia competențelor; •

Separarea funcțiilor politice de cele administrative; •

Rolul clar și bine definit al Statului si al instituțiilor, responsabilitățile și relațiile între ele; •

Deciziile Autorităților Statului să fie în folosul cetățenilor; •

Autonomie decizională a înalților funcționari ai Statului, dar și responsabilitate;

Pagina 107

•

simplicitate și simplificare; •

transparența circuitului administrativ; •

respectarea cetățeanului; •

Creșterea implicării funcționarilor publici, responsabilitate pe fiecare nivel administrativ; Aceste principii menționate formează baza pentru o reorganizare a Administrației Publice și presupun atât metode moderne de management public, cât și noi forme de organizare instituțională. În acest mod, reorganizarea devine un proces amplu, cuprinzător, care schimbă modul de abordare a principalelor probleme cu care se confrunta în prezent Administrația Publică din România. Reorganizarea Administrației Publice este un proces dinamic și, ca oricare alt proces de reorganizare structurală, el nu poate fi niciodată încheiat și desăvârșit. Realizarea unei analize-diagnostic a situației existente la nivelul administrației centrale și locale, identificarea problemelor cu care se confruntă acestea, a priorităților ce trebuie avute în vedere în rezolvarea acestora dar și a resurselor disponibile sunt numai câteva din condițiile necesare formulării unei strategii coerente privind reorganizarea Administrației Publice. Elaborarea strategiei de reorganizare în Administrația Publică va impune un amplu proces de modernizare și vizează o evaluare obiectivă a patru aspecte importante, și anume:

•

examinarea cadrului organizatoric existent al administrației publice; •

examinarea eficacității sociale a activității specifice a administrației publice; •

examinarea nivelului de democratizare a administrației publice. •

analiza misiunilor specifice ale administrației și a modului de îndeplinire a acestora, care permit reflecții generale asupra locului și rolului administrației publice în sistemul politic, economic și social actual. Acțiunea guvernului AUR se va întemeia pe aceste analize, având drept principiu și criteriu principal depolitizarea Administrației Publice.

REINTRODUCEM OBLIGATIVITATEA CA PREFECȚII ȘI ALTE CATEGORII DE FUNCȚIONARI SĂ NU AIBĂ

AFILIERE POLITICĂ

Principala reglementare în domeniul funcției publice a fost determinată de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care cuprinde o clasificare mai mult sau mai puțin exhaustivă a funcțiilor publice, menționându-se în același timp drepturile și îndatoririle funcționarilor publici. În cadrul obligațiilor,

Pagina 108

se precizează că funcționarilor publici le este interzisă ocuparea funcțiilor de conducere în structurile sau organele de conducere ale partidelor politice, ale fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă acestea și organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic, ca și partidelor politice (art. 44). În continuare, în cadrul aceluiași articol se menționa că înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partide politice, iar toți funcționarii publici au obligația ca în exercițiul funcțiilor lor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor sau preferințelor politice și să nu favorizeze niciun partid politic în exercitarea atribuțiilor ce le revin. În categoria drepturilor funcționarilor publici se stipulează că este interzisă orice discriminare între funcționari pe criterii politice (art. 27, alin. 2). Prin legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului s-a făcut un progres în privința depolitizării funcției publice: în art. 17 se arată că „prefectul și subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizații căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, potrivit legii, sub sancțiunea destituirii lor din funcția publică”. Însă trebuie să precizăm că în condițiile impuse de Statutul

funcționarilor publici, unde se menționează în cadrul art. 19 că prefecții și subprefecții sunt numiți de către Guvern, adică numirea acestora se realizează tot de către sectorul politic, devine îndreptățită întrebarea dacă depolitizarea acestor funcții nu s-a realizat decât într-un cadru formal și prefecții servesc în continuare puterea politică, neasigurând o adevărată neutralitate cerută prin însuși exercițiul funcției lor. Guvernul AUR va numi prefecți și subprefecți din categoria funcționarilor publici. Astfel, vom respecta prevederile conținute în OUG 57/2019, privind Codul Administrativ, unde la art. 250 se precizează faptul că „funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici”. Astfel, susținem și aplicăm o delimitare clară și transparentă a înalților funcționari publici și a altor categorii de funcționari care se numesc politic și care se ocupă prin concurs, fără implicarea factorului politic. Politizarea funcției publice poate accentua fenomenul corupției, întrucât persoanele care sunt numite pe criterii politice pot face anumite compromisuri în exercitarea funcției lor și nu posedă o autonomie suficientă în desfășurarea activității, tocmai pentru că servesc cu loialitate interesele politice. Desfășurarea activităților

ilegitime ale birocrației sunt de obicei prestate de către funcționarii publici în urma intervenției factorului politic, iar printre acestea putem menționa implicarea lor în campaniile electorale.

„IERARHIA COMPETENȚELOR” ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

Guvernul AUR va introduce programe de formare și dezvoltare profesională obligatorii pentru funcționarii publici, adaptate la nevoile postului, precum și evaluarea periodică a acestora. Promovarea în instituții se va realiza numai pe criteriul ierarhiei competențelor. La nivel mondial, problemele cu care se confruntă sistemul bugetar au impus necesitatea modificării paradigmei educaționale. Astfel, se vorbește despre investițiile în educație și formare profesională pentru a permite și a facilita învățarea de-a lungul întregii vieți. Importanța formării continue a funcționarilor publici este dată de necesitatea reactualizării cunoștințelor și a competențelor profesionale, prevenirea efectelor evoluției tehnologice și necesitatea creșterii calității serviciilor oferite populației din perspectiva adaptării la nevoile societății actuale. Formarea profesională continuă urmărește să capaciteze funcționarul prin ofertele de pregătire și prezentare a căilor de dezvoltare profesională, așa încât acesta să poată îndeplini actualele cât și viitoarele cerințe din domeniul de activitate. Potrivit Codului administrativ, „funcționarul public este persoana numită într-o funcție publică, în

condițiile legii”, a cărui slujbă se află în cadrul unei autorități/instituții publice, în scopul interesului public general (art. 371). Evaluarea periodică a funcționarilor publici se va executa plecând de la un set de obiective ce se vor stabili la începutul fiecărui an, pentru fiecare categorie de funcționar în parte, Astfel, in anul

Pagina 109

următor se va analiza gradul de îndeplinire a obiectivelor, stabilindu-se procentul îndeplinit. Acest procent va indica, prin încadrarea într-o grilă a calificativului obținut. Ex: între 95% si 100% - calificativul Excepțional. Criteriile de performanță vor fi, într-un cadru general: eficacitatea funcționarului public în rezolvarea problemelor de serviciu atribuite, inițiativă în soluționarea acestora, capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru deciziile luate, respectarea și implementarea soluțiilor hotărâte de superiorul ierarhic, abilități de sinteză, analiză și calificativele (notele) obținute la programele de formare și dezvoltare profesională, obligatorii pentru funcționarii publici etc. Promovarea în instituții publice se va realiza numai pe criteriul ierarhiei competențelor, stabilit în baza calificativului obținut la evaluarea anuală.

MAJORĂM SALARIILE BUGETARILOR DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT, SĂNĂTATE, INTERNE ȘI APĂRARE

AUR a decis prin programul său de guvernare majorarea salariilor cadrelor didactice, ale cadrelor medicale, ale angajaților din Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Apărării Naționale, astfel încât acestea să fie la același nivel cu cele din mediul privat. Sporurile și alte suplimente salariale se vor include în salariul de bază, iar acestea se vor lua în considerare la determinarea pensiei bazate pe contributivitate. Revendicările, discuțiile, protestele și grevele din prezent referitoare la salariile și pensiile bugetarilor, mai ales cele din Educație, Sănătate, Sistemul Național de Apărare și Ordine Publică constituie probleme care s- au acutizat, în ani de subfinanțare și rea credință a guvernanților din trecut. Astfel, s-a ajuns ca în prezent societatea românească să fie dezbinată și măcinată de grave carențe, în domenii fundamentale pentru Stat, precum cele enumerate mai sus. Subfinanțarea educației are consecințe dezastruoase, pe termen lung. Profesori cu salarii mici nu vor fi cu adevărat profesori ci doar vor presta un simplu serviciu. Un salariu atractiv în învățământ va atrage și oameni

capabili, serioși care, în timp, vor ridica nivelul calității educației copiilor noștri. Nu este 100% sigur că un salariu mai bun pentru un profesor va garanta un învățământ de calitate, dar este sigur că un profesor slab plătit nu va presta un învățământ de calitate, decât prin excepție. Educația și nivelul acesteia este cea care ridică sau coboară o națiune. Alocarea unui buget de 6% din PIB, precum cel aprobat prin lege, nu s-a respectat niciodată. Dimpotrivă, în ultimii ani, chiar sub sloganul „România educate” s-a constatat o scădere a acestui procent la doar 2,1% din PIB în 2023, adică mai mult sub jumătate, din ceea ce este aprobat prin lege. Domeniul sănătății este unul din pilonii de bază ai unei societăți dezvoltate. Chiar dacă în ultimii ani veniturile cadrelor medicale au mai crescut, încă este nevoie de creșterea lor și apropierea față de nivelul european, pentru a păstra specialiștii din sănătate în Țară. Avem în vedere lipsa de personal medical, mai ales în mediul rural sau în orașele mici. Atractivitatea financiară a locurilor de muncă în străinătate, mai ales în vestul Europei, SUA și Canada fac ca tinerii medici și asistenți să plece din Țară. Fără un salariu decent și

fără un sistem corect structurat, un medic sau o asistentă nu va presta un serviciu de calitate sau nu îl va presta deloc, în România. Dorim ca tinerii absolvenți ai Facultăților de Medicină și de Asistenți Medicali să rămână în număr cât mai mare în România și să își desfășoare activitatea în spitalele noastre, în policlinicile și cabinetele medicilor de familie din Țară. Veniturile reduse, comparativ cu alte domenii fac ca de la an la an să scadă numărul candidaților la Academiile și Școlile militare, de Poliție, Jandarmerie, Pompieri. Creșterea salarială, precum și a sporurilor aferente fiecărei specializări vor determina atât intrarea în acest sistem a unor cadre militare/polițiști de calitate mai bună, precum și, în contextul pensiei bazate pe contributivitate, un viitor mai sigur - având în vedere constrângerile la care sunt supuse prin specificul muncii aceste categorii de bugetari.

Pagina 110

CAPITOLUL XI:

DOMNIA LEGII

Stat de drept, cu supremația legii, în beneficiul cetățeanului / Instrumente judiciare pentru o practică unitară și celeritate în judecarea cauzelor / Introducem răspunderea profesională a magistraților pentru erorile judiciare / Funcția de judecător, ocupată după 10 ani de experiență juridică / Judecătorii Curții Constituționale, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii din conducerea Parchetelor – aleși prin vot popular / Reintroducerea Curților cu Juri / Analizăm, revizuim și asanăm legislația / Salarii adecvate pentru polițiști și militari / Creștem încrederea cetățenilor în MAI / Stimulăm efectuarea unui stagiu voluntar de minimum trei luni în cadrul unei asociații non-profit, fie în pregătirea militară

STAT DE DREPT, CU SUPREMAȚIA LEGII, ÎN BENEFICIUL CETĂȚEANULUI

„Nimeni nu este mai presus de lege, iar legile și sistemul coercitiv nu trebuie să încalce drepturile și libertățile fundamentale. Susținem implicarea activă în viața Cetății a românilor”. Elementele de ordin moral din acest enunț sunt esențiale pentru armonia relațiilor sociale și a celor dintre oameni, în general. Legile trebuie să reprezinte elemente ordonatoare într-o societate, cu un profund caracter moral. Pornind de la aceste valori, care sunt consacrate și în Constituția României, AUR respinge reglementările legale care creează privilegii sau discriminări între diverse persoane sau categorii sociale. O națiune puternică trebuie să fie o națiune coezivă, iar coeziunea națională se asigură, pe lângă elementele de natură identitară, printr- un cadru normativ adecvat, în care oamenii să aibă sentimentul că aparțin unei lumi în care ideea de dreptate este o valoare fundamentală. Orice cadru normativ, pentru a-și îndeplini în mod eficient funcțiile ordonatoare conține elemente de coerciție, cu mai multe grade de intensitate. Partidul AUR, ca structură politică pentru care libertatea este un element definitoriu este permanent preocupat și alocă toată atenția pentru asigurarea echilibrului în

societate, între drepturi și obligații, între libertate și elementele de constrângere necesare. În acest sens, ne vom asigura că drepturile și libertățile fundamentale sunt efectiv respectate, atât în cadrul arhitecturii normative, cât și prin modul în care acționează instituțiile publice. Dorim să combatem ferm practicile abuzive la adresa drepturilor și libertăților fundamentale, iar în procesul de revizuire a cadrului normativ existent, ne vom canaliza eforturile pentru eliminarea prevederilor care încalcă aceste valori esențiale pentru o societate liberă și democratică. AUR își declară atașamentul profund pentru statul de drept, în care legile sunt necesare pentru buna funcționare a ansamblul social și trebuie respectate de către toți cetățenii, iar elementele arbitrare sau normele discreționare trebuie eliminate. Statul trebuie să funcționeze în baza regulilor stabilite în mod democratic, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar nu prin manifestări de voință discreționare sau arbitrare. Gradul de acceptare și de conformare a unui cetățean la regulile adoptate prin norme de natură legală este cu atât mai mare cu cât acesta le percepe ca fiind expresia reală a voinței

colectivității căreia îi aparține. AUR, ca partid politic care urmărește coagularea națională și socială a națiunii române, consideră că transparența decizională, consultarea publică și dezbaterea autentică sunt elemente fundamentale, atât în procesul de adoptare a cadrului legislativ, cât și în activitatea de exercitare a puterii executive. România trebuie să funcționeze ca un Stat de drept, cu supremația legii, în beneficiul cetățeanului.

INSTRUMENTE JUDICIARE PENTRU O PRACTICĂ UNITARĂ ȘI CELERITATE ÎN JUDECAREA CAUZELOR

Pagina 111

Asigurăm instrumentele judiciare pentru garantarea unei practici unitare și celeritate în judecarea cauzelor. Dorim ca România să devină un stat guvernat de supremația legii, în care cetățenii să fie tratați în mod egal și să se poată baza pe hotărâri pronunțate anterior în cauze comparabile, astfel încât să poată anticipa efectele juridice ale actelor sau ale acțiunilor lor. Inflația normativă, instabilitatea și calitatea discutabilă a unor legi, numărul mare de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, insuficienta specializare a unor magistrați sau înțelegerea greșită a specializării, absența unor mijloace eficiente pentru interpretarea și aplicarea unitară a legii, dar mai cu seamă organizarea actuală a instanțelor judecătorești și distribuirea competențelor constituie câteva dintre cauzele practicii neunitare. Aplicarea egală și unitară a normelor asigură egalitatea în fața legii și certitudinea juridică. Mai mult, considerentele securității juridice și predictibilității constituie parte integrantă a statului de drept. Vom acționa pentru susținerea mecanismelor care permit instanțelor să producă o jurisprudență coerentă, dar și pentru rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în a regla contradicțiile care există în practica judiciară. În acest

sens, susținem adoptarea unor mecanisme judiciare mult mai eficiente, care nu doar să combată practica neunitară, ci și să o prevină. Este esențial ca instanța supremă să poată adopta decizii de interpretare a legii, general valabile, chiar și înainte de a se forma o practică neunitară. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicării în mediul judiciar poate mări eficiența administrării justiției. Celeritatea este dată, în primul rând, de automatizarea sarcinilor cu grad ridicat de repetitivitate. Rezolvarea la timp a litigiilor poate fi, de asemenea, îmbunătățită prin utilizarea noilor tehnologii, pentru a facilita schimbul de date și informații între instanțe și părți. Soluțiile alternative ale litigiilor, în diversele sale forme, pot reduce încărcarea cu cauze a instanțelor de fond și evita congestionarea completelor. Rolul jucat de juriști, avocați și procurori în aplicarea uniformă a legii este foarte important, toți aceștia fiind invitați să întreprindă studii judicioase cu privire la jurisprudență și să prezinte argumente în favoarea aplicabilității sau inaplicabilității deciziilor pronunțate anterior în justiție.

Activitatea centrală a instanțelor trebuie să fie aceea de soluționare a litigiilor, de împărțire a dreptății. Oricare altă activitate poate fi rezolvată mai bine de alte autorități. Vom sprijini orice măsuri administrative, pentru ca datele accesibile, precum și hotărârile instanțelor de judecată să fie puse la dispoziția justițiabililor și să îmbunătățească transparența completelor și încrederea publicului în funcționarea actului de justiție.

INTRODUCEM RĂSPUNDEREA PROFESIONALĂ A MAGISTRAȚILOR PENTRU ERORILE JUDICIARE

Problema răspunderii magistraților a născut în societatea civilă în ultima perioadă de timp foarte multe dezbateri, însă niciun partid dintre cele care s-au aflat la conducerea nu și-au asumat un proiect legislativ în acest sens. AUR a susținut și susține în continuare faptul că o societate democratică nu se poate construi în lipsa unui sistem de justiție consolidat, care presupune în primul rând garantarea respectării independenței justiției și respectarea drepturilor omului. Nu trebuie ignorat faptul că în societatea românească magistrații sunt singura categorie profesională care nu răspunde pentru modalitatea în care își exercită profesia. În rest, toate celelalte profesii implicate în actul de justiție, și în genere toți cetățenii răspund, într-un fel sau altul, pentru modalitatea în care își îndeplinesc activitatea profesională. Existența căilor de atac ordinare și extraordinare și mecanismul instituit cu privire la răspunderea disciplinară a magistraților, în conformitate cu legislația în vigoare nu pot, de multe ori, să repare prejudiciul moral și material provocat justițiabililor, sau celorlalte persoane angrenate în actul de justiție care sunt victime ale unor regretabile erori judiciare. Pe de o parte, căile extraordinare de atac sunt limitate doar la

anumite motive, expres prevăzute de lege, iar pe de altă parte justițiabilii afectați de decizii eronate ale

Pagina 112

magistraților nu mai au încredere, pentru a merge mai departe. Ca urmare a erorilor săvârșite de către unii magistrați, încrederea în actul de justiție este afectată profund. Deseori în societatea civilă au existat numeroase voci care au susținut că instituirea răspunderii magistraților ar afecta independența justiției, aspect care nu este adevărat, atâta timp cât se vor institui norme clare și obiective, iar mecanismul răspunderii profesionale va fi structurat exclusiv în interiorul sistemului judiciar, astfel încât să nu poate fi pusă în discuție independența justiției. Dincolo de răspunderea disciplinară, răspunderea magistratului trebuie să fie esențialmente profesională, legată nemijlocit de modul în cere își exercită activitatea profesională, iar sancțiunile trebuie legate de cariera acestuia, mergând de la cele mai ușoare, precum avertismentul sau diminuarea salariului pe o perioadă determinată, până la cele mai grave, precum retrogradarea sau excluderea din magistratură. În ceea ce privește răspunderea materială a magistraților, aceasta poate fi instituită sub forma unei răspunderi civile delictuale, pentru culpa gravă și în condițiile în care prejudiciul nu poate fi recuperat pe altă

cale. Instituția răspunderii profesionale a magistraților va funcționa tot în interiorul sistemului judiciar, pentru a nu se pune în discuție independența lor. De aceea, instanța competentă să soluționeze sesizările privitoare la abaterile profesionale ale magistraților este Înalta Curte de Casație și Justiție, atât ca primă instanță (în complet de 3 judecători), cât și ca instanță de control judiciar (în complet de 7 judecători). În acest fel, răspunderea profesională a magistraților care se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție va funcționa ca o prelungire firească rolului primordial al instanței supreme, de asigurare a practicii unitare. Soluțiile privitoare la practica unitară vor fi un reper esențial în atragerea răspunderii profesionale. Inspecția judiciară va fi parte în procesul privind atragerea răspunderii profesionale, având rol de cercetare și instrumentare primară. Pentru garantarea acoperirii prejudiciilor generate de faptele magistraților se poate institui o formă de asigurare profesională, ca în cazul medicilor.

FUNCȚIA DE JUDECĂTOR, OCUPATĂ DUPĂ 10 ANI DE EXPERIENȚĂ JURIDICĂ

Guvernul AUR va legifera ca accesul la funcția de judecător să fie posibil după o experiență de minimum 10 ani, în celelalte profesii juridice. Între tarele actualului sistem judiciar român, două par a fi cele mai grave: lipsa de experiență socială a judecătorilor și separarea insuficientă a carierei judecătorilor de cea a procurorilor. De la început, trebuie făcută observația că cei ce stabilesc, în ultimă instanță, soluția într-un litigiu (fie civil, penal, administrativ, etc.) sunt judecătorii și nu procurorii. Procurorii sunt situați într-o structură în care funcționează principiul subordonării ierarhice, chiar dacă acest principiu are manifestări concrete ceva mai atenuate decât în cazul celorlalți funcționari ai statului. Așadar, în ceea ce privește procurorii nu este necesar ca ei să aibă o experiență de viață și o pregătire profesională atât de vastă, precum judecătorii. Cea mai importantă calitate a unui procuror constă în aceea de a găsi, de fiecare dată, modalitatea optimă și legală în același timp de a descoperi adevărul, de a desfășura o anchetă sau de a supraveghea o anchetă, de a identifica persoane și de a descoperi fapte, de a imagina proceduri și procedee prin care, fără a încălca

legea, să atingă obiectivele anchetei. De asemenea, cel mai adesea, procurorii trebuie să aibă un grad înalt de rezistență fizică și la stres. Calitățile predominante ale judecătorilor diferă, prin natura atribuțiilor conferite de Constituție, de cele ale procurorilor. Aceștia nu fac anchete, ci analizează faptele, probele și actele normative aduse în discuție de părți. Ei nu sunt implicați în contactul direct și în condiții de confidențialitate cu persoanele, nu trebuie să descopere fapte și probe. Din perspectiva celor de mai sus se poate trage concluzia că activitatea din birou și din ședința publică a judecătorului este una care nu îi permite să aibă o experiență socială externă activității judiciare, că