Ediția 2024

Pagina 113

judecătorul intră în contact cu realitatea mai ales prin prisma experiențelor judiciare, decât prin prisma experiențelor extrajudiciare. Dar pentru ca soluțiile date de judecător să fie deopotrivă legale și echitabile este imperios necesar ca acesta să aibă acces nu numai la o pregătire profesională de înalt nivel. Este necesar să cunoască bine viața reală, să o perceapă în afara justiției, să cunoască oameni de diferite vârste, ocupații, profesii, credințe religioase, cu reguli morale diferite etc. Numai așa va fi apt să înțeleagă corect resorturile acțiunilor justițiabililor, în cauzele ce îi sunt deduse soluționării. Numai așa poate înțelege diversele tipuri de comportamente sociale, în încercarea de a distinge între „bine” și „rău”, în interiorul cadrului normativ existent. Simpla cunoaștere a legislației este cu totul insuficientă pentru un judecător. El trebuie să știe cum să „citească” în spatele actelor și faptelor juridice intențiile reale, mobilurile acestora, și abia apoi să identifice normele aplicabile situațiilor deduse judecății. Altfel, activitatea de judecată devine o activitate automată, pe care o poate realiza cu succes, de cele mai multe ori, doar un computer. În ultima perioadă, judecătorii

care au absolvit cu rezultate notabile facultățile de drept și Institutul Național al Magistraturii aplică textele legale în litera lor, făcând abstracție atât de spiritul legii și mai ales uitând că dreptul este arta binelui și a echității, că legea trebuie interpretată în spiritul ei și în sensul în care este echitabilă. Astfel, nu întotdeauna ce este just, din punct de vedere al legii este și drept, în mod real. Această atitudine cvasigeneralizată în rândul judecătorilor creează inechitate, soluții eronate, nemulțumiri profunde în rândul justițiabililor, determinând creșterea numărului căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Cum legea nu permite o implicare mai mare a judecătorilor în viața socială este necesar ca ei să fi fost implicați anterior în aceasta, înaintea numirii ca judecător cu cel puțin un deceniu. Numai așa pot avea o viziune asupra vieții și asupra dreptului mai apropiată de completitudine. Numai așa ar putea să-i înțeleagă mai rapid și mai complet pe cei care se află în fața lor, pentru a le face dreptate. O experiență de viață socială din altă perspectivă decât cea de învățăcel, coroborată cu o reală experiență juridică (activitate de consilier juridic, avocat etc., dovedită prin acte întocmite, iar nu prin simple certificate sau adeverințe) de cel puțin

10 ani constituie o garanție că judecătorii vor judeca conform menirii lor. Desigur, ar fi extrem de util ca în perioada primilor doi ani ca judecător, magistratul să judece cauze de o complexitate mai redusă și – în paralel – să urmeze cursuri profesionale în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Iar în funcție de specificul cursurilor urmate să dezlege, apoi, cu prioritate cauze în care să valorifice cunoștințele specializate dobândite ca și cursanți. O asemenea adaptare a statutului judecătorului se poate realiza treptat, nu este necesar să se bulverseze sistemul, prin aplicarea deîndată a noii reguli de accedere la funcția de judecător. În ceea ce privește procurorii, o experiență de viață mai redusă decât a judecătorilor este suficientă, deoarece ei beneficiază de suportul colegilor cu experiență și al polițiștilor din poliția judiciară cu care interacționează în desfășurarea activităților, iar eventualele erori ale lor pot fi corectate prin mecanisme legale mai numeroase decât cele prin care se pot corecta erorile judecătorilor, având în vedere și faptul că actele lor cele mai importante sunt supuse confirmării de către unul dintre procurorii ierarhic superiori.

JUDECĂTORII CURȚII CONSTITUȚIONALE, AI ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PROCURORII DIN

CONDUCEREA PARCHETELOR – ALEȘI PRIN VOT POPULAR

Partidul AUR va acționa pentru limitarea influenței factorului politic în justiție, prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. O justiție independentă, neaservită politic este o justiție ale cărei organisme de conducere nu sunt numite de factorul politic, ci alese de către cei pe care îi servesc. Nevoia unei astfel de independențe este cu atât mai mare într-un stat în care corupția a atins cote alarmante, în care există în

Pagina 114

spațiul public o percepție puternică privind numirile politice din justiție, în care recomandările GRECO au fost mereu în sensul întăririi luptei împotriva corupției din justiție și, nu în ultimul rând, în care, cu ajutorul instrumentelor justiției controlate politic, s-au răsturnat Guverne și s-au distrus vieți. Instituții vitale pentru statul român, așa cum este Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată sau Consiliul Superior al Magistraturii au fost frământate de numeroase scandaluri în ultimii ani, toate pornind de la numirea membrilor sau a conducerii lor și de la legăturile acestor persoane cu diversele partide aflate la guvernare. În momentul de față, încrederea populației în justiție este foarte scăzută. Și ceea ce este cel mai grav este că justiția este ultimul bastion la care populația se mai poate adresa dacă celelalte instituții ale statului săvârșesc abuzuri. Atunci când puterea legislativă sau executivă a dă greș, ar trebui să poată interveni o putere judecătorească independentă și competentă pentru a repune lucrurile în matca lor firească, respectiv

cea constituțională, de respectare a drepturilor și libertăților cetățenești. În România justiția a devenit o jucărie fără o independență reală în mâinile factorului politic ce refuză să o lase din mâini și doar eventual se transferă de la un centru de putere la altul. AUR are în vedere bunele practici în acest domeniu al justiției din alte țări în care sistemul judiciar al acestora este mult mai eficient, venind în sprijinul și servind în mod real interesul cetățeanului obișnuit, fără a ține cont de diversele comandamente care apar din sfera factorilor de decizie politică. În Elveția, judecătorii de canton sunt aleși prin vot popular, în Japonia judecătorii Curții Supreme sunt numiți de Guvern, dar de pe o listă votată în prealabil de popor, iar în Statele Unite ale Americii există numeroase state în care judecătorii, de asemenea, se aleg prin votul populației. Apreciem că acest model de independență a justiției se poate realiza și în România. Nu ar fi nevoie decât ca populația să aibă acces la dosarele profesionale și la profilul transparent al candidaților care își doresc să ocupe funcțiile de judecător al Curții Constituționale, cele de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție,

precum și cele din conducerea Parchetului General, al Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată. Avem încredere că printr-un astfel de vot liber și reprezentativ persoanele alese de cetățenii români în aceste funcții cheie din justiție vor avea un sentiment de datorie și de responsabilitate față de cei care i-au ales, punându-se exclusiv în serviciul lor.

REINTRODUCEREA CURȚILOR CU JURI

Guvernul AUR va înființa și organiza Curțile cu Juri, formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective. Reintroducerea Curților cu Juri în sistemul de drept românesc va putea contribui la re-democratizarea sistemului judiciar, la creșterea încrederii în sistemul de justiție și la consolidarea sentimentului de dreptate. Curțile cu Juri ar putea să reafirme încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție. Aceasta ar putea contribui la asigurarea egalității de tratament judiciar al justițiabililor și, în special, la asigurarea egalității de „arme” judiciare. De asemenea, Curțile cu Juri ar putea contribui la democratizarea și reapropierea justiției de cetățean. Curțile cu Juri sunt obișnuite în țările de drept anglo-saxon (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia), dar se întâlnesc și în Franța, țară membră a UE, a cărei legislație a fost mereu „importată” ca model în România. De altfel, Curțile cu Juri au fost proprii și sistemului judiciar românesc, fiind desființate la începutul celui de- al doilea război mondial de dictatura carlistă și dezavuate ulterior de dictatura comunistă. Curțile cu Juri nu

se confundă cu „Tribunalele Poporului” din perioada stalinistă. În ultimele două decenii, sub impactul negativ al programelor de îndoctrinare derulate în special de organizații neguvernamentale militante globaliste,

Pagina 115

judecătorul român a devenit un „tehnician” al dreptului, care aplică pozitivist justiția, adică în litera, dar nu și în spiritul legii și al dreptății, într-un mod insensibil la așteptările societății și la nevoile omului de rând, sau ale antreprenorului lipsit de suportul rețelelor de influență care s-au creat în justiție. Judecătorul român a fost determinat, inclusiv prin sistemul de învățământ juridic, dar mai ales prin Institutul Național al Magistraturii și prin întreaga suprastructură a profesiei, să se specializeze din ce în ce mai acut. A devenit un „expert” care nu mai ține cont de societate și de justițiabilul concret și nici de conștiința sa, care se află sub asediul permanent al „corectitudinii politice” și al necesității de a anula cultura, istoria și tradiția. Procedurile judiciare au devenit un fel de joc al inițiaților (judecători, procurori, avocați, experți, organizații neguvernamentale ideologizate și militante), pe care justițiabilul nu îl mai înțelege, un mediu ostil în care este mai bine să nu te afli – de unde și tentația nocivă a omului de rând de a-și face singur dreptate. La fel ca în multe alte sfere sociale – cum ar fi sistemul sanitar, sistemul bancar și al asigurărilor sau consultanța – sistemul judiciar s-a transformat într-un sistem neo-feudal, de caste și privilegii. În acest joc de

caste, justiția a devenit armă politică și subiect de ideologii, utilizat cu cinism de șefii (ne-aleși, ci numiți politic) ai sistemului judiciar. De aici și „producțiile” în număr din ce în ce mai mare de absurdități. Auzim zilnic de achitări, în ciuda evidenței faptelor (corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, conflicte de interese) și de înlăturarea răspunderii penale, ca urmare a „prescripției” (obținută prin dosare ținute în nelucrare cu anii, în care vinovăția penală este evidentă, doar că trecerea timpului antrenează uitarea și, din punct de vedere juridic, achitarea). Privim cu uimire cum corporațiile care abuzează de puterea lor economică și de lobby, care practică un evident comerț necinstit, câștigă procese contra maselor de consumatori, contra statului și contra comunităților locale, cărora le poluează mediul și le distruge sănătatea. Toate aceste absurdități au mari șanse de a continua și de a se agrava, căci sistemul judiciar a impus imunitatea față de răspundere a exponenților săi, care au fost de acord să intre în acest joc de castă și în această rețea ilegitimă în raport cu rostul și rolul legal și firesc.

Dar Jurații, care ar urma să constituie centrul decizional al Curților cu Juri, ar trebui să fie liantul justiției cu societatea și cu cetățenii. Democratizarea actului de justiție ar putea avea o șansă reală de realizare concretă și palpabilă. Jurații ar urma să se pronunțe prin verdict asupra situațiilor de fapt (spre exemplu, asupra existenței infracțiunii și a vinovăției), iar judecătorii de profesie, care ar prezida Curțile cu Juri, ar urma să decidă asupra aplicării legii, având la bază verdictul juraților. Chiar dacă existența și funcționarea Curților cu Juri ar urma să aibă caracter ne-permanent, participarea juraților la emiterea deciziei ar putea reduce sau neutraliza jocul de castă mai sus enunțat și, astfel, s-ar putea reduce erorile judiciare și se va anihila tendința de a transforma actul de justiție în armă politică sau în exercițiu abuziv de putere economică. De asemenea, jurații vor putea contribui la neutralizarea influenței nefaste a serviciilor secrete în sistemul judiciar. Întrucât juratul nu poate fi scos pe o perioadă prea lungă de timp din activitatea proprie, curentă, Curțile cu Juri trebuie să pronunțe verdictul în termen rezonabil, astfel că riscul intervenirii prescripției este mult mai redus. Procurorii și judecătorii de cameră preliminară sau de drepturi și libertăți vor fi presați să

aducă în timp util în fața juraților un dosar complet, „curățat” de excepții, erori de procedură și „portițe” menite să tergiverseze procedura, în vederea prescripției. La rândul său, riscul de a condamna oameni nevinovați ar putea fi redus, întrucât orice îndoială rezonabilă va împiedica un verdict de vinovăție. Jurații, fiind selectați dintre cetățenii obișnuiți, vor emite verdictul pe baza bunului-simț și a sentimentului de dreptate. Distincția dintre bine și rău este simplă pentru omul obișnuit, derapajul în zona clar-obscurului moral și ambiguitățile de (auto)percepție și (auto)identificare fiind proprii doar „elitelor progresiste”, așa-zis „corecte politic”. Selectarea juraților se va face dintre cetățenii

Pagina 116

români cu capacitate deplină de exercițiu (majorat și deplinătatea judecății raționale), onestitate (lipsă cazier), experiență de viață (vârstă, minim 30 de ani), rezidență în Țară, precum și intenția anticipat declarată de a accepta însărcinarea cetățenească de jurat, emisă o dată la doi ani. Curtea cu Juri ar urma să aibă în competență infracțiunile grave, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani, precum și procesele colective în domeniul protecției consumatorilor, în domeniul daunelor cauzate de corporații mediului sau colectivităților locale, regionale sau naționale, în domeniul fiscal, în domeniul contenciosului administrativ (când actul administrativ de putere ar prejudicia un număr mare de cetățeni), în domeniul concurenței neloiale sau al practicilor de cartel sau monopoliste, care afectează grav consumatorii etc. Curtea cu Juri va funcționa ca o instanță cu caracter ne-permanent, în cadrul Curților de Apel, fiind compusă dintr-un judecător de profesie, care o prezidează și care este asistat de doi judecători-asistenți și din 6 jurați. Apelul contra unei sentințe a Curții cu Juri se judecă de o altă Curte cu Juri, care are tot un

caracter ne-permanent și funcționează în cadrul Înalte Curți de Casație și Justiție, fiind compusă din trei judecători ai Curții, doi judecători asistenți și 9 jurați. În fața Curților cu Juri, Parchetul este reprezentat de procurorul general sau de procurori special mandatați de acesta, în cauză.

ANALIZĂM, REVIZUIM ȘI ASANĂM LEGISLAȚIA

Legislația românească este la momentul actual mult prea stufoasă, insuficient de clară și precisă, de prea multe ori contradictorie și în multe cazuri este prea restrictivă, încălcând drepturi și libertăți fundamentale. Fondul activ al legislației României este constituit dintr-un număr de peste 16.000 acte normative de bază (decrete-legi, legi, decrete, ordonanțe, ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului). Suntem în prezența unui exces legislativ, de natură să determine lipsa de previzibilitate a normei de drept și dificultatea aplicării acesteia. Vom impune analizarea întregii legislații din România, republicarea unor legi si restrângerea numărului de acte normative, program care va fi realizat împreună de către Guvern, Parlament si Consiliul Legislativ. În vederea asanării legislației active, în tot procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, vom urmări abrogarea expresă a dispozițiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată. În acest sens, vom inventaria toate actele normative, la nivel de lege, ordonanțe și ordonanțe de urgență

ale Guvernului, asupra cărora s-a intervenit legislativ în ultimii ani și care nu conțin dispoziții de republicare; vom înlocui unele acte normative care, datorită numeroaselor intervenții legislative prezintă dificultăți în aplicare; vom promova un act legislativ care să constituie temei de republicare pentru toate actele normative modificate substanțial, având în vedere că unele dintre aceste acte nu au un astfel de temei; vom extinde codificarea actelor normative dintr-un anumit domeniu, într-o reglementare unică. În egală măsură, vom încuraja participarea națională la procesul decizional european, pentru ca toate implicațiile juridice, economice, sociale ale normelor comunitare să fie clar reprezentate și temeinic evaluate, din timpul procesului decizional de la nivelul Uniunii Europene, în contextul promovării poziției naționale asupra acestora. Autoritățile române cu atribuții în domeniile în care sunt inițiate proiecte de asemenea acte (ministere sau organe de specialitate responsabile) vor fi obligate să participe la procesul decizional european, potrivit dispozițiilor legale care reglementează Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, promovând interesele românești.

SALARII ADECVATE PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI

Pagina 117

Sprijinim forțele de ordine și forțele armate prin acordarea unor salarii adecvate, precum și dotarea acestora cu echipamente, tehnică și tehnologii utile pentru a lupta împotriva infracționalității și terorismului, ca și pentru apărarea integrității și suveranității. În contextul geopolitic actual, România, ca țară membră a UE și a NATO este în situația de a gestiona riscurile și a elimina vulnerabilitățile existente în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Apărării Naționale (MApN), structuri care împreună cu serviciile de informații asigură arhitectura sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Obiectivul strategic general va fi ,,Lege și ordine”. O unitate militară/structură specială este în primul rând spirit de corp profesional unit. Fără această premisă nu se poate realiza reconstrucția. AUR redă onoarea și demnitatea de militar și de funcționar public cu statut special. Noi asigurăm stabilitatea și predictibilitatea și menținem permanent dialogul cu diversele organizații sindicatele și profesionale, inclusiv cu ofițerii și subofițerii în rezervă. Promovăm oamenii doar pe

criterii meritocratice, iar funcțiile din ministere vor fi ocupate de oameni profesioniști, patrioți, loiali / instituției și cinstiți. Instituțiile din sfera ordinii publice funcționează astăzi datorită celor care încă își fac necondiționat datoria. Dar structurile de ordine publică și apărare națională nu pot funcționa permanent, „pe avarie”, subfinanțate, cu soluții temporare. O armată trebuie să fie bine instruită și plătită, altfel vom hrăni armata ocupantului. AUR cunoaște bine starea actuală a sistemului, nu îngăduie atitudinile de ostilitate și delăsare față de cetățean, corupția, incompetența și abuzurile de orice fel. Situația este gravă: în 2023, pentru prima oară în istorie, locurile scoase la concurs în ministerele Internelor și Apărării nu s-au mai ocupat, profesia militară devenind neatractivă. Cauze: nerespectarea ghidului carierei, salarizarea inechitabilă, dotarea logistică precară, presiunea politică și a mass-mediei ș.a. AUR nu face experimente. Prin stabilitate și seriozitate, refacem încrederea. Scoatem ministerele de resort din paradigma schimbării fără temei, doar de dragul schimbării. Recunoaștem la aceste instituții perenitatea și responsabilitatea, în asigurarea statalității . Programul nostru de guvernare conține măsuri punctuale prin

care se elimină cauzele care au condus la crearea acestor slăbiciuni, ce fac din aceste instituții „de forță” ale statului niște coloși cu picioare de lut, practic marionete sub bagheta puterii politice. Ținând cont de aceste aspecte, precum și de evoluția societății românești, se vor revizui funcțiile operative-neoperative, iar aceste ministere vor fi revitalizate printr-o reformă structurală, care să le confere suplețe organizatorică și structurală, profesionalism, integritate și nu în ultimul rând forță. Rezultatul final al acestui program va fi creșterea clară a gradului de siguranță a cetățenilor, prin asigurarea capabilităților tehnico-militare și consolidarea apărării. Concret, aceste măsuri au ca fundament necesitatea de îndeplinire a următoarelor cerințe : •

Îmbunătățirea calității vieții personalului militar activ, creșterea atractivității profesiei de cadru militar/ militar profesionist. Aici vor intra oamenii cei mai buni. •

Refacem prestigiul liceelor/ colegiilor militare, cel al învățământului militar de toate gradele, inclusiv prin revenirea la valorile tradiționale ale școlilor militare care pregăteau specialiști militari în toate armele (infanteriști, artileriști, tanchiști, transmisioniști, geniști, etc.) și renunțăm la așa zisele programe de „management operațional”, în care se învață noua limbă de lemn.

Pagina 118

•

Îmbunătățirea vieții militarilor în rezervă și retragere, a pensionarilor militari, inclusiv prin revenirea la forma inițială a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, realizarea concordanței cu standardele care se aplică pensionarilor militari/veteranilor trecuți în rezervă sau retragere din țările membre ale NATO. •

Refacerea industriei naționale de apărare, prin creșterea capacității de producție a unităților existente, crearea de capacități noi, diversificarea și modernizarea producerii armamentului și tehnicii de luptă românești, compatibile și interoperabile cu cele ale NATO; se va reduce dependența de armament și tehnică de luptă din import, de cele mai multe ori având o vechime considerabilă, uzată fizic și moral.

CREȘTEM ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR ÎN MAI

Prin programul de guvernare AUR, asigurăm – legislativ și organizațional – respectarea strictă a literei și spiritului legii de către Poliție și Jandarmerie, fără a le mai antagoniza cu cetățenii Recunoaștem necesitatea acțiunii unitare a unei structuri coerente a MAI, dar creștem clar ponderea celor operative, întrucât există sute de funcții „de umplutură”, care nu sunt absolut necesare. Restructurăm DGPI și adoptăm cadrul legislativ potrivit, transparent, după cum se va vedea în subcapitolul următor, privind reforma serviciilor secrete. Regândim oportunitatea existenței unor structuri, eliminăm paralelismele și analizăm apartenența de atribuții nepotrivite specificului unora. Vom reda atractivitatea carierei militare/de funcționar cu statut special și încadrăm unitățile cu personal profesionist, atașat valorilor românești și cinstit. Curățăm unitățile MAI de orice influență politică ori de altă natură: logistic, ne raportăm la cele mai avansate structuri similare din țările europene. Asigurăm condițiile de muncă (inclusiv sediile), stabilitatea și predictibilitatea profesiei de polițist/jandarm/pompier.

Optimizăm activitatea de elaborare a actelor normative specifice, prin conformare față de un nou cadru de politici publice, coerent și adaptat contextului socio-economic intern și internațional. Reînființăm „Protecția civilă”, ca structură distinctă în cadrul MAI. Pregătim populația, economia și teritoriul pentru apărare. Instruim întregul personal de conducere din administrația locală și din prefecturi în domeniul protecției civile. Asigurăm personal calificat, specializat în acordarea de prim ajutor în situații de urgență. Simplificăm și armonizăm legislația specifică MAI, în raport cu atribuțiile și competențele precise. Creștem prezența uniformei în stradă; prevenirea se face în primul rând, prin misiuni. Asigurăm populației servicii adecvate de eliberare a documentelor. Unificăm bazele de date operate de structurile MAI și creăm aplicații informatice, atât pentru eficientizarea activității operative, cât și pentru modernizarea serviciilor oferite cetățenilor.

CAPITOLUL XII:

OCROTIREA CELOR VULNERABILI

Pagina 119

Sprijin pentru cei aflați în nevoie și predispuși să devină victime ale abuzurilor / Categorii prioritare în prevenirea și absorbția sărăciei și excluziunii sociale / Servicii sociale pentru victimele violenței în familie și traficului de carne vie / Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Grija față de persoanele cu handicap – creșterea indemnizațiilor / Mortalitatea în cauze tratabile: dublă în România, față de UE. Eliminarea controalelor anuale în cazul persoanelor cu boli sau dizabilități incurabile / Decesele premature pot și vor fi prevenite / 250 de centre noi sau renovate, pentru seniori / Guvernarea AUR promovează cultul muncii, pentru asigurarea unui trai decent. Venit minim garantat pentru persoane care nu mai pot munci / „O casă pentru fiecare”. Locuințe sociale pentru tineri și familii aflate în nevoie, acordate pe criterii obiective / Nu vom renunța la plățile în numerar, nu vom trece la alt tip de monedă fizică sau digitală, nu vom adopta mecanisme digitale de control și inginerie socială / Biserica – acreditată ca entitate care poate desfășura, cu prioritate, servicii sociale și de caritate / Protejarea românilor față de abuzuri ale băncilor, IFN-urilor, față de mesajul înșelător și proliferarea cazinourilor și altor forme de jocuri de noroc /

SPRIJIN PENTRU CEI AFLAȚI ÎN NEVOIE ȘI PREDISPUȘI SĂ DEVINĂ VICTIME ALE ABUZURILOR: FAMILIA

TÂNĂRĂ, ELEVII ȘI STUDENȚII

Având în vedere că România are cel mai mare număr de persoane din Uniunea Europeană aflate în sărăcie (aproape 25%), și cu riscul de a deveni săraci (47%), AUR apreciază că problema de fond este presiunea fiscală asupra muncii, exercitată de către stat. O dublă urgență din acest punct de vedere o constituie scăderea ratei sărăciei, care a ajuns la aproape 25% și a opririi creșterii decalajelor dintre bogați și săraci, care în România a crescut de la 6,1 la aproape 8 ori, cu mult peste media UE (care are o rată a sărăciei de 21,6, și un decalaj al veniturilor de 5, între cei mai bogați și cei mai săraci). În prezent, conform legii, „grupul vulnerabil” desemnează acele „persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială” (Legea 292/2011, Legea 292/2016). Grupul vulnerabil/persoana vulnerabilă este cel/cea care este în imposibilitatea de a-și câștiga pâinea din diferite cauze. Deci, persoana/grupul, care nu poate munci, sau nu poate munci eficient, în raport cu nevoile de considerate de bază.

În același timp, AUR va muta accentul vulnerabilității dinspre nevoia satisfacerii cerințelor de bază spre încurajarea muncii, așa încât cetățeanul să poată realiza chiar mai mult decât satisfacerea economică a nevoilor de bază. Vulnerabilitatea este distribuită inegal în societate, atât pe categorii ocupaționale, sociale, de vârstă, cât și geografic. Moldova este cea mai înapoiată regiune a țării, de 3,4 ori în urma Bucureștiului și de 1,5 ori în urma Transilvaniei. La rândul ei, în Transilvania există disparități importante, în special în ceea ce privește între județele controlate de UDMR și celelalte. AUR va adăuga la rubrica „grupuri vulnerabile”, deja existentă în legislație/normativele interne și colectivitățile românești minoritare în România, aflate într- un îndelungat proces de discriminare pe baza etniei, credinței, limbii vorbite. Totodată există categorii diferite de cauze ale vulnerabilității, interdependente: sărăcia, educația precară, administrația deficitară locală, corupția, lacunele legislative, oportunitățile de angajare inegal distribuite regional, lipsa investițiilor, starea de sănătate, categoria socială. În acest sens, guvernul AUR va demara un amplu proces de identificare a categoriilor cu adevărat

vulnerabile, va stabili praguri de vulnerabilitate și va institui tipuri de suport pentru fiecare grup. AUR corelează vulnerabilitatea cu vitalitatea demografică și cu bunăstarea materială și spirituală. Având în vedere prăbușirea demografică a Țării, AUR consideră familia tânără cea mai vulnerabilă categorie socială. În al doilea rând, având în vedere creșterea exponențială a depresiei și a ratei sinuciderilor în rândul populației școlare, AUR consideră elevii și studenții a doua mare categorie vulnerabilă, după familia tânără. În acest sens, politicile de suport pentru grupurile vulnerabile promovate de AUR vor fi complexe, multicategoriale, atât din perspectiva grupurilor-țintă, cât mai ales din perspectiva factorilor de risc. AUR va

Pagina 120

dezvolta politici pro-familie și de suport a tinerilor, de asanare a spațiului simbolic prin încurajarea atitudinii pozitive față de viață, inclusiv prin rescrierea curriculei școlare și corelarea acesteia cu economia națională și valorile universale, așa încât școala să dea sens vieții.

CATEGORII PRIORITARE ÎN PREVENIREA ȘI ABSORBȚIA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE

În viziunea AUR, categoriile prioritare în prevenirea și absorbția sărăciei și excluziunii sociale sunt: • Copiii în situație de risc (abandonați, victime ale neglijenței, ale violenței domestice, ale exploatării sexuale, confruntați cu sărăcia extremă); • tinerele familii cu copii, cu venituri insuficiente; • femeia confruntată cu riscul violenței domestice, al exploatării sexuale • populația școlară aflată în risc de sărăcie; • românii discriminați din considerente etnice din Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare

• populația săracă, lipsită cronic de oportunități și nu de puține ori, victimă a discriminării, din Moldova, Oltenia și alte zone defavorizate; • persoane în vârstă aflate în căutarea unui loc de muncă, lipsite de sprijin din partea familiei. Pentru a veni în sprijinul acestor categorii vulnerabile, considerăm ca statul să aibă în vedere implementarea următoarelor măsuri: •

Îmbunătățirea serviciilor sociale, respectiv investiția în dezvoltarea și extinderea serviciilor sociale care să răspundă nevoilor persoanelor vulnerabile. •

Consolidarea sistemelor de protecție socială, respectiv investiția în sisteme cuprinzătoare de protecție socială care să ofere sprijin persoanelor care se confruntă cu sărăcia, șomajul sau alte forme de excluziune socială. •

Îmbunătățirea accesului la justiție. Instituțiile statului trebuie să acorde prioritate instituirii unui cadru legal robust care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure accesul la justiție. •

Promovarea educației: Educația joacă un rol crucial în prevenirea abuzurilor și în împuternicirea persoanelor de a se proteja. Este cunoscut faptul că la nivel național nivelul educațional este foarte slab. •