Ediția 2024

Pagina 41

economiei naționale (producție, distribuție, consum), orientarea strategică pe direcțiile de complementaritate cu marile economii și fluxuri financiare etc.

TRATAMENT EGAL ÎN RELAȚIA CU STATUL PENTRU FIRMELE ROMÂNEȘTI

„Asigurarea unui tratament egal în relația cu statul, la fel cu cel de care beneficiază acționariatul străin; această măsură se va aplica, în afară de firmele românești, tuturor profesiilor liberale practicate de cetățenii români”. Acest enunț din Programul de guvernare în 15 puncte al AUR se va realiza pe câteva componente esențiale și de altfel simplu de aplicat, dar pentru care nu a existat voință politică – economia românească a trebuit să rămână „Cenușăreasa” economiilor dezvoltate din vestul Europei, iar România să fie mai degrabă o țară destinată consumului. Pentru îndeplinirea acestui deziderat enunțat mai sus, avem în vedere: •

Controlul financiar fiscal de fond doar o singură data la 5 ani pentru IMM-uri. •

Operaționalizarea conceptului de „ghișeu unic” și a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocrației, a costurilor de funcționare a sistemului administrației publice și extinderea accesului cetă1țenilor la informațiile publice de interes național și local. •

Reducerea cheltuielilor cu birocrația și fiscalitatea, prin desființarea unor tarife, avize, autorizații și prin simplificarea cadrului legislativ. •

Susținerea dezvoltării IMM-urilor prin facilitarea accesului la servicii de asistență, consultanță și informare și la surse de finanțare. •

Susținerea dezvoltării pieței concurențiale, concomitent cu stimularea activității operatorilor economici. •

Extinderea pieței naționale a produselor industriale care să faciliteze dezvoltarea economiilor de scară și să ofere oportunități pentru diversificarea specializării producției și apariția de noi producători, pe fondul menținerii caracterului concurențial al pieței. •

Îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de acces al produselor românești pe piețele externe, prin valorificarea oportunităților/facilităților oferite de Acordul european, acordurile de comerț liber, acordurile

Pagina 42

comerciale bilaterale, precum și prin acordurile internaționale, utilizând statutul de țară în tranziție și țară în curs de dezvoltare. •

Intensificarea acțiunilor de certificare internațională în domeniul calității în scopul creșterii competitivității externe a produselor și serviciilor. •

Organizarea de noi misiuni economice, specializate pe produse și grupe de produse, pe piețele de interes pentru exporturile românești. •

Inițierea, negocierea și semnarea de noi acorduri economice, comerciale și de cooperare, în special cu țările care au piețe cu capacitate mare de absorbție, în care exporturile românești sunt încă nesemnificative. •

Analizarea critică a importurilor și restructurarea acestora prin stimularea valorificării superioare a resurselor naturale interne și promovarea importurilor de tehnologii în detrimentul importurilor de consum. •

Eradicarea „optimizării fiscale” practicate de către multinaționale prin reconfigurarea sistemului de taxare și prin mecanismele de control ale statului, inclusiv prin cooperarea cu instituțiile antifraudă internaționale. Ca soluție pentru companiile mari (în general multinaționale) care, prin scheme de optimizare fiscală, își diminuează profitul declarat, AUR susține principial alternativa impozitului pe cifra de afaceri, care pentru marile corporații va fi de circa 1%.

REINDUSTRIALIZAREA. STIMULAREA CONSUMULUI

„Stimularea consumului produselor care poartă eticheta «Fabricat în România», atât pe piața internă, cât și externă, favorizând exporturile”, un enunț din programul de guvernare AUR, se va realiza prin promovarea vânzării de produse autohtone, inclusiv obligând comercianții să aibă la rafturi cel puțin un produs românesc similar, dacă acesta există în România, în aceleași condiții oferite și pentru celelalte companii partenere. În paralel cu transformarea mediului de afaceri dintr-unul opresiv într-un propice pentru capitalul autohton, prin protejarea producătorilor autohtoni și tratament egal în relația cu statul, la fel cu cel care beneficiază acționariatul străin, avem în vedere demararea unui program fundamental, acela al reindustrializării . „Fabricat în România” înseamnă, simultan, susținerea producției și a desfacerii acesteia, prin integrarea în circuitul comercial național și internațional. A. Producția Producția națională este primul element al economiei, fiind principala resursă a Venitului Național. Aceasta trebuie reindustrializată și protejată. Avem în vedere următoarele măsuri:

•

Regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial național, pe calea modernizării efective a

Pagina 43

ramurilor și subramurilor cu specific și de tradiție națională, precum și pe cele aducătoare de progres tehnologic. •

Îmbunătățirea competitivității și adaptabilității la cererea internă și externă în vederea creșterii performanței industriei românești. •

Stimularea industriilor cu piață în dezvoltare, bazate pe tehnologii de vârf. Se va urmări atragerea tinerilor în aceste domenii, în scopul reducerii fenomenului de migrațiune a inteligenței românești. •

Stimularea dezvoltării „lanțurilor” de prelucrare industrială, pentru ca în tot mai multe ramuri produsele primare și intermediare (din agricultură, metalurgie, siderurgie, petrochimie și industrializarea lemnului) să nu mai fie exportate în formă brută, ci utilizate pentru obținerea de produse cu prelucrare superioară, cu valoare adăugată sporită. •

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din zonele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. •

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânei și pieilor de ovine, caprine și taurine, în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, concomitent cu reducerea poluării mediului înconjurător, deoarece în mare parte acestea se aruncă, sau li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională, cu puncte județene, zonale și locale. •

Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate, destinate cu preponderență pieței naționale. •

Înființarea de gospodării școlare pe lângă unități de învățământ din mediul rural, pensiuni/ferme etc., care să crească apetența tineretului pentru viața rurală.

Pagina 44

•

Susținerea producției de bunuri de larg consum, în care scop se va institui o disciplină fermă de exploatare, prelucrare și comercializare a masei lemnoase și pentru crearea - prin stimularea sectorului privat - a unor capacități noi de producție de ambalaje, plăci și prefabricate din lemn, cherestea, mobilă, precum și capacități noi de producere și prelucrare în sectoarele bumbac, lână, in, cânepă, plante medicinale și altele. •

Scutirea, pe o perioada de 5 ani, a operatorilor economici de impozitarea dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje și echipamente tehnologice noi, în cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societățile unde sunt acționari. •

Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate și impozit zero pe perioada investiției, pentru persoanele fizice și operatorii economici care achiziționează tractoare și utilaje agricole noi. •

Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile, pentru asigurarea stabilității macroeconomice, prin simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzători. •

Creșterea plafonului de scutire de TVA la 100 mii euro pentru micii întreprinzători. •

Susținerea dezvoltării și diversificării activităților economice, care să genereze activități multiple și venituri alternative, pentru activități meșteșugărești și activități neagricole. •

Sprijinirea producătorilor agricoli să se obțină certificate europene de producători BIO, certificare care le facilitează accesul la piața europeană unde își vor putea valorifica produsele la adevărata lor valoare.

Toate cele de mai sus se regăsesc în măsuri concrete, care vor fi întreprinse. Competitivitatea sectorului agricol și a silviculturii durabile sunt prioritățile noastre, având în vedere îmbătrânirea populației de fermieri și dimensiunea redusă a exploatațiilor agricole din România. AUR va sprijini start-up-urile a 4.500 de tineri fermieri și dezvoltarea a 2.200 de ferme mici. Investițiile în modernizarea a 3.500 de ferme existente și competitive sunt programate pe o direcție clară - pe zootehnie, horticultură și pe sprijinirea tinerilor fermieri. Înființarea lanțului alimentar, inclusiv prin procesarea și comercializarea produselor agricole și gestionarea riscurilor în agricultură, va presupune că statul român va sprijini 1.500 de proiecte care vizează dezvoltarea procesării și a marketingului, îmbunătățirea poziției pe piață a fermierilor, prin sprijinirea înființării a 150 de grupuri de producători, care vor reuni 2.000 de fermieri. România va sprijini, participarea fermierilor la programele de asigurare a calității și la activitățile de promovare și certificare a calității.

Pagina 45

AUR urmărește inversarea tendințelor de depopulare și îmbătrânire în satele românești, prin sprijinirea investițiilor în accesul la servicii și infrastructură de bază, stimularea activității economice locale și prin sprijinirea inițiativelor locale, cu o grijă deosebită la cele mai vulnerabile grupuri. Vom întreprinde măsuri pentru crearea unui sector agricol mai atractiv pentru nou-veniți, mai ales în zonele slab dezvoltate din punct de vedere economic, prin sprijinirea utilizării de soluții locale inteligente și inovatoare, care contribuie la soluționarea problemelor de acces la teren, credit și formare. Vom elabora o strategie guvernamentală de promovare internă a produselor agroalimentare românești, care să pună accent pe înființarea și extinderea piețelor țărănești, în majoritatea localităților sau a celor volante. în marile orașe ale . Vom redefini Statutului profesional al agricultorilor, deoarece ei reprezintă motorul economiei rurale, nefiind numai exploatanți agricoli. Agricultorul este și furnizor de servicii de mediu, cât și un păstrător al tradițiilor.

Vom sprijini înființarea și dezvoltarea asociațiilor de producători agricoli, cu scopul dezvoltării producției și, mai mult, pentru aprovizionarea cu input-uri, depozitarea, procesarea și valorificarea produselor; asocierea producătorilor reprezintă o importantă măsură de întărire a rolului acestora în relația cu procesatorii, pentru valorificarea eficientă a producției. Vom încuraja dezvoltarea și apariția unor bănci ale obștilor/cooperativelor agricole, aflate în proprietatea acestora, complementare băncilor care operează în mediul agricol. Scopul băncilor asociative țărănești nu este comercial, ci susținerea directă a muncii rurale, nevoile gospodăriei țărănești și ale satului, în ansamblu (utilaj, pământ, infrastructură, educație, biblioteci rurale, burse). Vom dezvolta/înființa institute de cercetări în domeniul biotehnologiei și ingineriei genetice în agricultură, zootehnie, industria alimentară, în învățământul de specialitate și chiar în cadrul Academiei Române. Organizarea și funcționarea acestor institute se impune, deoarece acest domeniu, deși de maximă importanță și actualitate științifică pentru agricultura prezentului, dar mai ales a viitorului este foarte slăbit,

sau lipsește din rețeaua de cercetare științifică agricolă a României; Vom dezvolta o rețea viabilă de întreprinderi mici și mijlocii private (agroalimentare, industriale, de prelucrare a produselor locale, artizanale, de servicii etc.) în mediul rural are, care vor avea, pe lângă funcția economică importantă, și o componentă socială marcantă, în sensul „stabilizării” populației rurale (în primul rând a celei tinere), eliminării navetismului și utilizării, prin complementaritate, a forței de muncă sătești. În același timp, aceste întreprinderi au și rolul de a potența economia rurală care contribuie, în acest fel, prin impozitele care se plătesc bugetului local, la dezvoltarea economică, culturală și socială a localităților rurale respective. Vom crea un mediu de afaceri favorabil pentru întreprinzători constând, în principal, în eliminarea obstacolelor din 3 domenii cheie: accesul la finanțare, acordarea de sprijin pentru întreprinzători în etapele de dezvoltare ale afacerii, reducerea poverilor administrative. Vom ușura accesul la finanțare, prin crearea unor scheme de micro-creditare și garantare a creditelor

pentru start-up-uri non-agricole rurale. Vom acorda sprijin pentru întreprinzători, în etapele de dezvoltare ale afacerii, prin sisteme de impozitare rurale mai favorabile pentru afacerile aflate în faze incipiente, acordarea creditului cu ciclul de producție, implementarea unei noi scheme de plată a TVA-ului la încasare pentru firmele mici, un sistem de ajustări la calendarul de plată al contribuțiilor sociale pentru o perioadă de timp limitată, pe baza unor situații specifice ale firmelor astfel încât acestea să nu mai fie împovărate de penalități sau insolvență, precum și sprijin pentru accesarea programelor de finanțare europene.

Pagina 46

Vom reduce poverile administrative, prin crearea unui punct de contact unic la nivel de microzonă rurală, pentru obținerea de informații complete pentru IMM-uri, pentru informații administrative, licențe, sprijin financiar și consultanță publică și prin simplificarea legislației privind ocuparea forței de muncă, cu accent pe implementarea unor programe de muncă flexibile în mediul rural.

DISTRIBUȚIA ȘI CONSUMUL: SUSȚINEREA IMAGINII DE „PRODUS ROMÂNESC”

Pe lângă producție, piața internă mai presupune lanțurile de distribuție și consumatorii. Fără acestea producția va fi în pierdere și va fi înlocuită o vreme de importuri, după care se va restrânge drastic. De asemenea, de așezarea echilibrată a producției și consumului depinde diminuarea decalajelor dintre provinciile istorice, dintre sat și oraș, dintre categoriile de consumatori, prin afectarea celor vulnerabile. În momentul de față, producția națională este descurajată, atât prin suprareglementările de la nivel central, de politicile agresive de subvenționare ale altor state, de sărăcia extinsă, cât și de politicile la raft ale marilor distribuitori străini de pe piața românească. Consumatorii au acces la bunuri în măsura în care au putere de cumpărare. Puterea de cumpărare a românilor este o preocupare majoră a Programului de guvernare AUR, regăsindu-se în majoritatea capitolelor acestuia. În cele ce urmează, vom scoate în evidență câteva chestiuni relevante care privesc distribuția și consumul. Avem în vedere următoarele: •

Susținerea imaginii de „produs românesc”, pe plan intern și internațional, în cadrul mai complex al programului AUR de încurajare a sentimentului de apartenență la spațiul românesc și al mândriei de a fi român. Acest nivel presupune o campanie culturală, educațională și de marketing național constantă. •

Identificarea atât a „consumatorilor vulnerabili” (tinerele familii, de pildă), cât și a „producătorilor vulnerabili” – care au nevoie de susținere/subvenții, din motive sociale, strategice. •

Încurajarea vânzării produselor fabricate în Țară în străinătate, prin integrarea în lanțurile de distribuție internaționale și cucerirea de noi piețe de desfacere. •

Recucerirea pieței interne, prin normalizarea accesului producătorilor autohtoni la rețelele de distribuție și susținerea economiei rurale.

Bursele Agricole și Agenția Țărănească Națională Această „recucerire” se realizează prin lanțul scurt alimentar (și nealimentar) de distribuție. Lanțurile scurte de aprovizionare și distribuție înseamnă vânzarea de la un fermier/producător local la un consumator, prin implicarea unui singur intermediar și pe o arie de maxim 50 km. Canalele scurte de distribuție facilitează interacțiunea între consumatori și producători și constituie un stimulent pentru valorificarea potențialului local și un factor de îmbunătățire a imaginii unor regiuni mai puțin cunoscute și deseori neglijate. Ele permit stabilirea unor relații de încredere și trasabilitatea imediată a produselor pentru consumatori, oferind, de asemenea, un nivel elementar de suveranitate alimentară.

Pagina 47

Un rol important în dezvoltarea lanțurilor scurte de distribuție o are turismul, care va fi încurajat să se aprovizioneze de la producătorii locali. În acest sens, Guvernul AUR va reconfigura întreg pachetul legislativ, precum și instituțiile care împiedică în prezent formarea legăturilor economice dintre micile gospodării, ferme și afacerile turistice, așa încât acestea să formeze un ecosistem generator de valoare adăugată: economică – prin debușeul țărănesc și al micilor ferme, culturală – prin integrarea pensiunilor în peisajul satului – entitate economică și istorică, de sănătate – prin alimentația sănătoasă și proaspătă, bunăstare psihologică prin contactul direct cu producătorul cu hrana vie. Turismul local integrat în lanțul scurt privește atât regimul hotelier cât și punctele gastronomice locale. A doua structură este mica întreprindere locală manufacturieră, care va valorifica producția locală la nivel semi-industrial sau micro-industrial, a „meșteșugurilor”, axată în special pe produse ne-alimentare, în special al textilelor, cosmeticelor și leacurilor tradiționale (fito-farmaceutice), care valorifică materiale brute precum lâna, cânepa, plantele câmpului, fructele de pădure etc. Ce nu se procesează manufacturier va fi preluat de

industrie, la prețul bursei țărănești. Această micro-industrie va beneficia de îndrumarea ministerelor de specialitate, așa încât să producă/distribuie competitiv față de alte produse echivalente din străinătate. A treia structură a lanțurilor scurte este construirea unor antrepozite regionale care să colecteze produsul local pentru a-l distribui regional, atât la nivelul hipermarketurilor existente cât și prin construirea altor rețele de vânzare, inclusiv de tip „ușă la ușă”. Aceste antrepozite vor funcționa ca: burse țărănești, unde prețul va fi stabilit de competiția dintre micii producători, sisteme integrate de depozitare, platformă informatică pentru comenzi en detaille și en-gros, livrare. Pentru înscrierea la bursa locală, gospodăriile și fermele vor fi încurajate să se asocieze (devălmășii, asociații și cooperative). Bursele nu pot fi proprietatea unei singure asociații, ci vor fi conduse de reprezentanți ai tuturor asociațiilor unui bazin de colectare. România va fi împărțită în bazine de colectare, fiecare bazin va avea propria bursă, iar la scară națională va există o Agenție Țărănească Națională coordonator al burselor și, în plan mai larg, al problematicii micilor gospodării. Agenția va colabora cu ministerele agriculturii, turismului, economiei și finanțelor, sănătății educației și culturii,

turismului și mediului, și va avea atribuții în domeniul materialului semincer animal și vegetal, al protecției mediului, al bunăstării familiilor din mediul rural și al satului, se va ocupa de exportul de produse de origine, turismul rural-istoric-cultural, va avea atribuții în domeniul școlarizării utile mediului rural. Încurajarea vânzării directe, care are un rol vital, în România fiind tot mai frecvent întâlnite cazurile în care agricultorul vinde fără intermediari clienților. Se nasc astfel sisteme alimentare locale, unde producția, prelucrarea, comercializarea și consumul de alimente au loc într-o zonă geografică de dimensiuni relativ mici. Cazurile tipice sunt piața țărănească și punctul gastronomic local, târgurile. AUR va redeschide marile târguri de animale și nu numai, care se vor desfășura în cadrul unor evenimente mai largi, cu impact cultural și turistic. Fiecare bazin de producție/microregiune va fi încurajată să aibă un festival al său: al fetelor, al oilor, al brânzei, al urcatului la munte, al vinului etc. Vânzarea directă este rezultatul producției locale, care a fost dintotdeauna o parte a specificului zonelor rurale, dar ea a crescut în mod constant, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Cererea consumatorilor pentru produse „locale” care au o proveniență sigură,

împreună cu nevoia producătorilor de a adăuga valoare producției și comercializării propriilor bunuri agricole a dus la dezvoltarea unei game diverse de rețele alimentare locale și lanțuri scurte de aprovizionare. Nu în ultimul rând, AUR va regla distorsiunile din piața concurențială, prin rezolvarea piedicilor care limitează accesului producătorului român pe piață, ca urmare a regulilor defavorabile introduse de proprietarii supermarketurilor, prin prezența la raft a 51% produse românești, reglementată, dar neaplicată, folosind conceptul de lanț alimentar scurt, ca parte a Politicii Agricole Comune, document de bază la capitolul „Agricultură” al Uniunii Europene.

Pagina 48

Comercianții vor trebui să aibă la raft cel puțin un produs românesc similar. Statul va avea câte un reprezentant de-al său în echipele care negociază prezența la raft pentru fiecare mare distribuitor, așa încât micii producători să nu fie defavorizați, iar marii comercianți să fie impulsionați să investească în comerțul românesc pentru a-și crește marjele de profit, nu doar prin trecerea costurilor pe seama producătorilor și a consumatorilor locali.

RECOMPENSAREA CORPORATIVĂ A MUNCII

În Programul Aur de guvernare în 15 puncte se enunță că „Asigurăm angajatorilor posibilitatea de a recompensa angajații pentru contribuția lor la profitul firmei, prin distribuția de dividende către salariați în aceleași condiții de taxare cu distribuția de dividende către acționari”. Aceasta corespunde unei „Comunicări a Comisiei Europene”, intitulată „Despre cadrul de promovarea participării financiare a salariaților” - COM 2002 – 364 final -, care arată că „participarea financiară a salariaților contribuie la realizarea obiectivelor de politică socială ducând la o mai mare participare a angajaților la crearea de bogăție și la o mai bună coeziune socială”. Conceptul de participare financiară a angajaților se referă la practica de a le acorda acestora, pe lângă salariu, și dreptul de a beneficia de o componentă variabilă din profiturile întreprinderii. O publicație recentă a prestigiosului „National Bureau for Economic Research” din SUA stabilea că „datele ne arată că participarea salariaților la profit are efecte benefice asupra tuturor aspectelor, cu excepția absenteismului, și că are un puternic efect pozitiv asupra loialității și efortului de muncă depus, dacă este combinată cu practici de

implicare a angajaților, cu sisteme de pregătire profesională și de stabilizare a locului de muncă, cu niveluri reduse de supraveghere și cu salarii fixe situate la nivelul sau deasupra nivelului salariilor medii din branșă.” (Blasi et al 2008; de asemenea, Jones et al. 2019 pentru contextul est european). Prin adoptarea participării financiare a salariaților la profit, se reduce concentrarea de capital, ceea ce duce la creșterea concurenței economice. Plata cotei din profit se poate face direct sau se poate integra în diverse forme de operațiuni financiare din care se acordă plăți după un interval de timp agreat. Participarea financiară a salariaților la profit pe calea acționariatului se corelează cu niveluri superioare de productivitate, de plată și de stabilitate a locului de muncă. De asemenea, prin co-supravegherea făcută de angajați și prin sistemele de reciprocitate care apar între ei, acest tip de participare reduce riscul de comportament parazitar. AUR va reglementa prin lege ca, în toate companiile cu mai mult de 50 de angajați, să se instituie

obligativitatea participării financiare a salariaților la profit pe calea acționariatului. Acordul de participare îi va privi pe toți angajații (excepția fiind cei cu vechime mai mică de 3 luni) și va fi încheiat pe o perioadă de minim 3 ani. Prima de participare financiară a salariaților la profit pe calea acționariatului nu poate depăși un plafon stabilit anual de statul român. Pentru acești operatori economici vom oferi stimulente: •

pentru angajatori, participarea financiara a salariaților este scutită de plata contribuțiilor sociale; •

firmele care au sub 50 de angajați pot acorda participarea financiara a salariaților în regim voluntar;