Ediția 2024

Pagina 49

•

deducerea impozitului pe profit din sume vărsate cu titlu de participare financiară a salariaților; Nivelul cotei de partajare se negociază între părțile semnatare și variază de la firmă la firmă și este legat de diverși parametri precum cifra de afaceri, întârzierile de livrare, performanța unui anumit proiect etc. Există trei limite, impasabile însă: 1. Primele de participare financiară a salariaților la profit pe calea acționariatului acordate ansamblului salariaților nu pot depăși 20% din salariul brut anual vărsat. 2. Suma vărsată per salariat nu poate depăși plafonul stabilit anual de statul român. 3. Nivelul cotei de participare trebuie să fie același pentru toți salariații, proporțional cu salariul sau cu durata de lucru.

Cota se va plăti cel târziu în ultima zi a celei de a șasea luni, de la încheierea bilanțului contabil anual.

ÎNCURAJAREA CAPITALULUI BANCAR AUTOHTON ȘI INTEGRAREA DIASPOREI ÎN SISTEMUL BANCAR

ROMÂNESC

„Creăm bănci noi – Banca de Dezvoltare, Banca Agricolă și Banca Românească pentru locuințe și consolidarea Clădirilor, pentru a asigura creditarea afacerilor autohtone și a populației” este un enunț al Programului AUR. În prezent, ponderea băncilor cu capital românesc este de circa 34% în sistemul bancar din România. Rentabilitatea băncilor străine, conform BNR, a crescut în ultimul an de la 191,23% la aproape 210% (rata rentabilității activități de bază), în condițiile în care ponderea creditului atras a scăzut în ultimul an cu 5%. Sistemul bancar românesc este dominat de patru bănci, niciuna cu capital integral românesc. Capitalul de stat în domeniul bancar deține puțin peste 10% din activele sistemului, insuficient pentru susținerea economiei naționale. Apreciem că se impune refacerea unui sistem bancar cu capital românesc, pentru susținerea industriilor strategice, a căror creștere nu poate fi un obiectiv al intereselor străine, care nu au de ce să impulsioneze munca și capitalul în plan local. Rolul băncilor acestui sistem trebuie să fie acela de multiplicator al banilor din economia națională, inclusiv prin dobânzi care să asculte și de logica industriei și agriculturii românești,

nu doar de logica comercială a altora. Având în vedere domeniile strategice ale economiei, vom înființa următoarele bănci: Banca de Dezvoltare – pentru investițiile strategice, Banca Agricolă – pentru susținerea agriculturii și a mediului rural, Banca Românească pentru locuințe și consolidarea clădirilor, care alături de CEC și Eximbank se vor adresa prin oferte de creditare specifice dezvoltatorilor, industriei, IMM-urilor și cercetării, astfel încât aceștia să poată susține programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României. Integrararea diasporei în sistemul bancar românesc este enunțată în programul de guvernare AUR: „Extindem CEC Bank în comunitățile românești din diaspora pentru a oferi finanțare românilor care doresc să deschidă magazine și depozite cu produse românești”. Vom consolida CEC și EXIMBANK, prin specializarea obiectului lor de activitate, pentru promovarea exporturilor și stimularea dezvoltării industrial, dar și pentru a finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii, turismul, construcțiile, serviciile, industria prelucrătoare, meșteșugurile, micii întreprinzători și

activităților independente, etc., precum și fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.

Pagina 50

În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua, astfel încât la 1 ianuarie 2026 să aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural, dar și în comunitățile românești din diaspora. În următorii cinci ani se va deschide o filială CEC în fiecare localitate din străinătate, unde avem cel puțin 50 mii de români. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor acordate de către fondurile de garantare existente în prezent, care vor fi capitalizate, pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare.

CAPITOLUL VI:

OPRIREA DECLINULUI DEMOGRAFIC – ÎNCURAJAREA NATALITĂȚII ȘI FAMILIEI

„Stimulăm natalitatea și sprijinim familia naturală prin lansarea Planului Național pentru Protejarea Familiei, cu o durată de 20 de ani.” Program pe 20 de ani pentru refacerea natalității / Identificarea cauzelor / Măsuri culturale, politice și administrative și din domeniul sănătății

În prezent, în Țară, înregistrăm un adevărat fenomen de demobilizare demografică: românii din România nu mai vor să facă copii - 70% dintre cupluri declarau aceasta, în 2022. An în care s-a înregistrat cel mai mic număr de nașteri, din ultimii 134 de ani. Deși 60% dintre români sunt căsătoriți, ponderea gospodăriilor care nu aveau copii în 2021 era de 72,2% (5,4 milioane familii). Toate acestea plasează România într-un adevărat regim de catastrofă demografică: până în 2050 vom fi doar 14 milioane de români, dacă lucrurile vor fi lăsate să evolueze astfel. AUR își face o misiune din stoparea acestui fenomen. România este țara care nu este în vreun război, dar care are cea mai mare rată de emigrație din Europa – peste 4 milioane, la nivelul anului 2021. Ucraina, afectată de război direct, avea în anul 2023 un număr de 5 milioane de migranți. Ministrul muncii din 2021 spunea la un moment dat că în România se nasc mai puțini copii decât în diaspora, afirmație inexactă, dar care aproximează o realitate: singura comunitate românească care crește este diaspora. Planul național pentru Protejarea Familiei pe care îl va implementa AUR va avea următoarele coordonate:

cultural-educaționale, politico-administrative (calitatea guvernării), sănătate și economie – muncă și fiscalitate. Acestea sunt și palierele care definesc potențialul demografic al unei națiuni.

PROGRAM PE 20 DE ANI PENTRU REFACEREA NATALITĂȚII. IDENTIFICAREA CAUZELOR. MĂSURI

CULTURALE, POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE ȘI DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII

Planul național pentru Protejarea Familiei va avea următoarele coordonate: cultural-educaționale, politico-administrative (calitatea guvernării), sănătate și economie – muncă și fiscalitate. Acestea sunt și palierele care definesc potențialul demografic al unei națiuni. AUR consideră că sărăcia și lipsa de perspectivă – ceea ce numim într-un cuvânt mizerabilizarea vieții sociale, sunt principala cauză a scăderii natalității. Mizerabilizarea vieții sociale direct cauzată de o guvernare cronic slabă, care consideră de 30 de ani poporul doar un instrument politic. Urmarea directă este sărăcia și riscul de a intra în sărăcie, pentru o masă tot mai mare de români. Numai în ultimele luni ale anului 2022, ca urmare a scumpirii galopante a energiei și încălzirii, 20% dintre români au căzut în sărăcie, o dublare față de anul anterior, în condițiile în care riscul de sărăcie la nivel național este de aproape 40% - jumătate dintre români pot ajunge oricând în situația de a nu-și putea satisface nevoile de bază.

Pagina 51

Componentele demobilizării demografice ale românilor sunt de natură politică – lipsa unui proiect de Țară, care să arate românilor că efortul lor contează pentru întreaga societate, dar și culturală și de psihologie colectivă - scăderea stimei de sine ca români, convingerea că în Țară „nu se mai poate face nimic”, că „nu îți poți face un rost”, a imposibilității câștigării decente a traiului. Peste acestea se suprapun elementele noii culturi a consumului, care descurajează, în general, natalitatea; de asemenea, elemente de natură social- economică – servicii publice inepte în domeniul sănătății (teama pentru propria viață), educației, recompensarea deficitară a muncii (salarii scăzute, piedici în calea afacerilor), blocajele administrative și infrastructura rudimentară.

„CULTURA DE AUR ȘI „FAMILIA DE AUR”

Planul Național pentru Protejarea Familiei se adresează tuturor acestor probleme, prin acțiunea concertată a mai multor ministere, cu programe structurate pe termen scurt, mediu și lung. Acesta este un program complex care are în vedere îndreptarea situației din sănătate, educație, recompensarea muncii, corectitudinea administrației și stimularea sentimentului de apartenență la țară, a sentimentului național. În plan cultural – educațional guvernarea AUR va demara un program pentru creșterea stimei de sine, a mândriei că suntem români și de valorizare a hărniciei, a abilităților de gospodar a românilor, cultul familiei și al copilăriei. Statul nu va mai finanța manuale, reuniuni, filme, spectacole de teatru, emisiuni, în care stima de sine colectivă va fi afectată și va încuraja acele producții culturale și artistice care vor pune în valoare patrimoniul național, binele, frumosul, valorile universale, pe categorii de vârstă și sociale, în cadrul unui program complex numit „Cultura de AUR”. Nu în ultimul rând, vom desfășura programe culturale, de informare, prin care cultul familiei va fi revitalizat – „Familia de AUR”, prin care se va promova frumusețea umanității, a maternității și copilăriei, prin programul cultural-educativ „Amintiri din Copilărie” – după

poveștile primului povestitor al – Ion Creangă. În cadrul acestuia se vor derula proiecte culturale, tabere, vizite la case memoriale, la țară, precum și programul școlar „Educație pentru Viață”. Sistemul de burse din sistemul educațional va facilita prezența școlară funcție de performanță și venituri ale familiilor cu posibilități reduse, precum și munca cu contract în școlile duale/profesionale. Mesajul cultural va accentua cultul muncii împlinite - eficiente pentru persoană și societate și al timpului liber, pentru familie. Totodată, guvernul va dezvolta programe educațional-culturale pentru reducerea violenței domestice – România are, în prezent una dintre cele mai ridicate rate din Europa: cca 36%. Violența domestică este una dintre cauzele abandonului copiilor și factor al scăderii natalității. Programele de facilitare a muncii și a stimei de sine vor contribui și ele la scăderea violenței în familie. Politic și administrativ, Guvernul AUR va reconecta mândria de a fi român de rezultate palpabile în politica externă (libera circulație în cadrul UE, unificarea cu Basarabia, demnitate în relația cu marii actori externi), internă (sănătate, educație, siguranță și ordine publică, infrastructură) etc. care să implice forță de muncă și

inteligență românească, remunerată în raport cu efortul depus, așa încât succesul social să depindă și de îndeplinirea unui scop de care să fim mândri, iar cetățenii să fie convinși că vor fi serviți cum se cuvine de sectorul public. În prezent, firmele românești sunt controlate de nu mai puțin 60 instituții și agenții, 40% din timpul departamentelor de resurse umane fiind consumat de proceduri birocratice în relația cu statul, cheltuind anual câteva miliarde de lei pe proceduri birocratice. La rândul lor, 7 din 10 salariați trebuie să își ia o zi de concediu pentru a sta la ghișeele administrației, iar 8 din 10 trebuie să revină în fața funcționarilor. Eficiența administrativă va fi parte a programului politic de convingere a românilor că merită să rămână în Țara lor, prin debirocratizare, digitalizare, stimularea empatiei aparatului funcționăresc și profesionalism. Educația preșcolară nu va fi obligatorie și va avea doar rolul de suport pentru familie. AUR consideră familia primul și cel mai important factor de educație pentru copil, nu statul.

Pagina 52

În domeniul sănătății: România are printre cele mai mari rate ale mortalității din Europa. Iar mortalitatea mai mare decât natalitatea înseamnă depopulare: românii mor cu zile în propria lor Țară. Românii știu acest lucru și se tem pentru propria viață: încă un motiv să fugă din Țară. AUR are un program general de îmbunătățire a sănătății cu aplicații care țin direct de scăderea mortalității. Mortalitatea în exces, evitabilă, la care în România ocupă locul 7 în lume, ține de următoarele zone strategice:

• - prevenție – aici AUR are în vedere creșterea rolului medicului de familie și restabilirea/reînființarea

policlinicilor publice, cu programe de screening pentru cele mai răspândite și mortale boli etc.

• - mortalitatea generată de sărăcie și lipsa de educație – alcoolism, TBC, care vor fi atacate prin

programele de „sănătate a națiunii”, de „ocrotire a celor vulnerabili” și educație – „cum arată astăzi școala, va arăta mâine Țara!”, din prezentul program de guvernare al AUR.

• - mortalitatea la naștere și mortalitatea infantilă, a pruncului și a mamei - România are a doua cea

mai mare mortalitate infantilă din UE (5,8 la mie) și a patra din UE a tinerelor mame care nasc (10 la 100 mii de născuți vii)

• - mortalitatea datorată insalubrității spitalelor – așa numitele boli intraspitalicești (nosocomiale),

cauzate de vechimea clădirilor și de managementul politizat. În acest domeniu, AUR va răspunde multiplu, administrativ și logistic, în sensul că va depolitiza spitalul și va demara un amplu proces de reconstrucție/construcție a acestora. România se află într-o situație paradoxală: numărul infecțiilor este crescut, dar autoritățile publice sancționează tocmai unitățile sanitare care le raportează – Direcțiile de Sănătate Publică și Ministerul, în loc să ia măsuri pentru redresarea situației spitalului care le raportează, dimpotrivă, sancționează instituția raportoare. Astfel, față de media raportării europene a unor astfel de infecții potențial mortale de circa 4,5%, România nu raportează decât 0,8%.

SUSȚINEREA ECONOMICĂ A „FAMILIEI DE AUR”

În programul în 15 puncte al AUR se arată: „Acordăm împrumuturi cu dobândă subvenționată și garanții de stat familiilor cu trei sau mai mult de trei copii, pentru achiziționarea de locuințe. Acordăm împrumuturi cu dobândă subvenționată de până la 10.000 de euro pentru cumpărarea unui autovehicul nou familiilor cu trei sau mai mult de trei copii minori. Scutim de impozit pe autovehicule, terenuri și locuințe, familiile cu trei sau mai mult de trei copii, cu condiția ca valoarea totală a proprietăților să nu depășească 500.000 de lei. Pentru fiecare copil minor din cadrul unei familii majorăm alocația la ¼ din valoarea salariului minim pe economie. Indemnizația pentru creșterea copilului va fi egală cu media veniturilor salariale din ultimele 24 luni. Companiile vor beneficia de o deducere din taxe și impozite pentru cheltuielile de înființare a creșelor în incinta sediilor acestora. Acordăm mamelor cu trei sau mai mult de trei copii un tichet valoric pentru a acoperi cheltuielile școlare ale copiilor, până la finalizarea studiilor. Familiile cu patru sau mai mulți copii vor beneficia de locuințe de stat cu chirie zero, dacă cel puțin unul dintre părinți lucrează. Până în momentul în care numărul de unități locative deținute de stat va fi suficient pentru aceste situații, plata

chiriilor va fi asigurată de la bugetul de stat. Copiii născuți în familii de români care au avut rezidență în afara granițelor, și care au optat pentru revenirea în Țară, vor primi o indemnizație lunară egală cu 75% din salariul mediu pe economie”. Actualul guvern derulează programul „Family Start”, care se adresează familiei alcătuită din soț și soție și celor monoparentale. Programul guvernamental actual presupune un credit subvenționat. de o valoare de 150 mii lei, un decont al cheltuielilor de căsătorie, autoturism, școlarizare copil în valoare de 20 mii lei. Ambele forme de suport, deși binevenite, sunt limitate, insuficiente și greu de accesat, fiind în același timp afectate de birocrație: de pildă, nu se ține cont de faptul că tinerii au nevoie de susținere și înainte de căsătorie. Programul guvernamental are atașat un alt program numit „StudentInvest”, în valoare de 50 mii

Pagina 53

lei, credit acoperit 80% de stat, pentru studenții cu vârste între 18 și 31 ani. Dimensiunile de intervenție nu vizează decât parțial sau deloc cauzele de fond ale scăderii natalității: tinerii au nevoie de bani, dar nu în orice condiții, fondurile trebuie să fie realmente acoperitoare, suportul trebuie să aibă finalitate socială palpabilă, aceea a posibilității stabilirii unui rost aici, în Țară.

Vom iniția programul „Familia de aur” care va avea o componentă social-economică importantă și multiplă. Acesta va susține întemeierea familiei și, mai apoi natalitatea, suportul crescând funcție de numărul de copii, o grijă aparte urmând ca statul să acorde familiilor cu mai mult de trei copii, funcție de categoria de venit în care se încadrează. Programul are mai multe componente: sprijin pentru întemeierea familiei, ajutorul pentru naștere, pentru creșterea copilului și pentru educație. Acestea sunt în funcție de numărul de copii, vârsta acestora și de venitul familiei. Totodată, programul are și o componentă legată de adopție. Țara noastră are cea mai mare cifră a copiilor instituționalizați din UE – peste 60 mii. Rata adopției însă este foarte slabă, circa 5% în unii ani. Abandonarea copilului este una dintre expresiile mizerabilizării familiei: sărăcia severă, lipsa de cultură maternală, violența domestică. În cadrul „Familiei de aur”, guvernarea va iniția demersurile legislative multisectoriale privind scăderea abandonului, creșterea ratei adopțiilor în România, prin ușurarea

demersurilor birocratice și deci, a integrării familiale a copiilor. Din punct de vedere economic, în cazul în care familia nu va putea avea copii și va adopta, sau dorește să se extindă și prin adopția unuia sau mai multor copii, pe lângă suportul de care beneficiază familiile cu copii naturali – programe ordinare, va beneficia și de programe de suport suplimentare, sau extraordinare, pentru recuperarea sufletească, psihologică, fizică a copiilor adoptați. Pentru fiecare copil adoptat, programele ordinare de suport vor fi indexate cu un coeficient ce urmează să fie stabilit de specialiști, în funcție de dificultatea integrării în familia definitivă. Astfel, după modelul statelor vecine, care au avut deja succese importante pentru creșterea natalității, AUR va implementa politici bancare de sprijin a căsătoriilor și a nașterilor: familiile se vor bucura de credite cu dobândă subvenționată pe durată lungă, care să acopere nevoile întemeierii și dezvoltării familiale, iar cele cu peste trei copii nu vor trebui să returneze integral creditul, pe care îl vor folosi după dorință, cu o condiție, cel puțin unul dintre soți să muncească. Creditul cu dobândă subvenționată și garantat de stat poate

ajunge la 400 mii de euro, fiind destinat atât achiziționării unei locuințe și automobil, cât și pentru rechizite, taxe școlare, cheltuieli medicale, tabere școlare, etc. Creditul va fi acordat cu condiția ca soții să nu aibă mai mult de 45 de ani, iar proprietatea achiziționată să nu depășească 100 mii euro. Componenta auto a creditului se ridică la suma de 10 mii euro, cu condiția ca acesta să fie nou, iar familia să semneze un contract privind nașterea a cel puțin 3 copii pe durata creditului. Dacă nu va reuși să îi aibă din motive întemeiate, poate adopta cel puțin doi copii, atunci suma putând fi păstrată, altfel, va trebui returnată. Autoturismul va trebui să fie produs în Țară, iar bunul achiziționat va fi scutit de taxe și impozite. Familiile cu copii vor beneficia de reduceri de taxe și impozite gradual, în funcție de numărul de copii și grupa de venit, până la zero taxe și impozite, pentru cei cu mai mult de trei copii. În ceea ce privește alocația, majorarea la ¼ din valoarea salariului minim brut garantat asumat de AUR – 5000 lei/lună - va presupune dublarea efectivă a cuantumului alocației copiilor, o creștere semnificativă care va putea acoperi într-o anumită măsură cheltuielile absolut necesare pentru întreținerea și educația

acestora. Totodată, indemnizația pentru creșterea copilului va fi egală cu media veniturilor salariale din ultimele 24 de luni, așa încât creșterea copilului să nu mai fie resimțită de mamă ca o sancțiune financiară.

Pagina 54

O altă măsură de încurajare a natalității va consta din introducerea și generalizarea trusoului noului născut, care va fi subvenționat funcție de diferite trepte de venit, începând cu gratuitatea pentru familiile aflate în câmpul muncii, dar cu venituri insuficiente. Vom introduce carduri de reduceri cu oferte, dedicate exclusiv familiilor care au cel puțin doi copii, în funcție de nivelul de venit, așa cum există în state: Croația, Polonia, Spania, Lituania, Italia, Estonia, Germania, Letonia. Principala finalitate a cardului va fi acoperirea cheltuielilor școlare și medicale. Cardul de reducere va fi completat cu tichete valorice destinate familiilor cu cel puțin trei copii, pentru acoperirea nevoilor școlare, până la finalizarea studiilor, funcție de categoria de venit a acestora. Pe lângă problemele economice ale familiei, în special ale tinerei familii, altele constau în regimul distorsionat al muncii și al sprijinului administrativ-financiar aferent, disproporționat în raport cu nevoile. În România se muncește mult și fără socoteală: avem cel mai mare număr de ore lucrate în UE (peste 2043 ore, față de media UE de 1792) și a opta cea mai slabă productivitate a muncii din UE. Nu este de mirare că

românii pleacă, dintr-o societate în care oricât ai munci, tot sărac rămâi. Pentru întărirea economiei și stimularea tinerilor să revalorizeze munca în Țară, vom așeza sistemul de taxare a muncii, astfel încât aceasta să fie încurajată, la care vom adăuga un sistem fiscal de stimulare a productivității muncii, prin accentul pus pe educație și tehnologie. Nu în ultimul rând, guvernul AUR va adopta norme, politici administrative și fiscale care vor face posibilă remunerația funcție de munca depusă, de competență, de contribuția la sectoarele considerate vitale (sănătate, educație, infrastructură, etc). Facilități concrete legate de regimului muncii vor consta în înființarea/extinderea centrelor de zi pentru copii și încurajarea mamelor să petreacă timp cât mai mult cu copilul. Avem în vedere constituirea unei rețele de creșe și grădinițe, inclusiv pe lângă instituții și întreprinderi, atât în mediul urban cât și în cel rural, cu gratuități funcție de venitul familiilor. Companiile vor beneficia de deduceri și alte stimulente Acestea vor fi înființate în spații deja existente, sau vor fi construite de la zero, inclusiv prin parteneriat public-privat, în cadrul unui program desfășurat pe o durată de 5 ani, cu obiective clare de atins anual. Proximitatea față de

locul de muncă va scădea presiunea asupra părinților și va înlesni reintegrarea cât mai grabnică a mamei în activitățile profesionale. Într-o măsură deloc de neglijat, frecventarea unor creșe aflate în imediata vecinătate a locurilor de muncă ale părinților poate avea un efect psihologic pozitiv asupra dezvoltării emoționale a copiilor. AUR va dezvolta extinderea învățământului preșcolar, dar acesta nu va mai fi obligatoriu, rolul său fiind de suport pentru familie. Femeile cu copii vor beneficia de program redus de muncă și de facilități pentru munca la distanță, ore libere suplimentare. Perioada de suport pentru creșterea copilului se va extinde, în sensul că după vârsta de doi ani a copilului, se introduce un număr de zile libere/an pentru părinți, până ce copilul împlinește vârsta de 12 ani, suplimentar față de concediul de odihnă (minim două săptămâni, funcție de vârsta copilului și de integritatea familiei – părintele singur va avea un număr dublu de zile). Un alt palier de suport în cadrul programului „Familia de Aur” este susținerea acordată de stat familiei lărgite. Considerăm că implicarea bunicilor, fraților și unchilor/mătușilor în creșterea copiilor este de natură

să crească calitatea educației și calitatea vieții familiei. Vârstnicii cu venituri reduse, implicați în familia lărgită vor beneficia de gratuități suplimentare în ceea ce privește transportul, tratamentele de tip fizioterapeutic. Sub-programul face parte din Programul „Cine nu are bătrâni, să-și cumpere”. Celelalte categorii de rude menționate vor beneficia de subvenții după nevoie, coroborate cu nivelul de venit și cu gradul de implicare în creșterea copilului. Autoritatea pentru protecția copilului va monitoriza periodic programul prin sondaj, prin deplasare la domiciliul declarat al copilului, și va propune încadrarea în categoria de suport adecvată.

Pagina 55

Nu în ultimul rând, guvernarea AUR va lua măsuri directe pentru revenirea românilor din diaspora, prin susținerea familiei lărgite. Românii din diaspora au o rată bună a natalității: încă din 2017 guvernul României recunoștea că numărul copiilor născuți în diaspora era mai mare decât cel din Țară. Avem o serie de măsuri indirecte, privind sistemul sanitar, educațional, administrativ și fiscal enunțate, precum și măsuri directe. Avem în vedere asigurarea unui venit lunar - sub forma unei indemnizații egale cu 3/4 din salariul mediu pe economie, pentru copiii născuți de românii care au optat să se întoarcă în Țară. În felul acesta, AUR înțelege să susțină sentimentul muncii împlinite, și al celui de apartenență la Țară, pentru a aduce înapoi românii în Țară, iar pe cei rămași, să îi încurajeze să nu o părăsească. Toate aceste măsuri complexe presupun, pe următorii zece ani, un buget trans-sectorial de suport al familiei (la muncă, economie, finanțe, educație, cultură, sănătate) de peste 10 ori mai mare decât cel existent în prezent. Efortul bugetar va fi scalat anual, începând de la cele mai vulnerabile categorii sociale – familii cu cel puțin doi copii (număr care reprezintă rata de stabilizare demografică a Țării) aflate în sărăcie și risc de

sărăcie (tineri și vârstnici), , urmând ca apoi să se adreseze și celor din categorii cu venituri mai bune și cu mai mult de doi copii, pentru a intra prin aceste măsuri de suport pe o curbă de spor demografic.

CAPITOLUL VII:

SĂNĂTATEA NAȚIUNII

Nu s-a făcut nimic, în 33 de ani, pentru sistemul public de sănătate / Spitalele din România – adevărate bombe cu ceas / Ce trebuie făcut? / Programul „Ana Aslan”, de construire a tuturor spitalelor județene din România / Strategia Națională de Sănătate a românilor, atribut al Guvernului și similar ca prioritate cu contribuția la bugetul NATO / Informatizăm sănătatea / România, producător și nu consumator de medicamente pe piața mondială / Trecem toate Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) din subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) în coordonarea Ministerului Sănătății / Creșterea calității și reducerea timpului de acces la serviciile medicale de urgență / Rolul medicului de familie va fi extins, se va degreva medicul specialist Acces la diagnostic timpuriu, prin programe de prevenție, analize și controale medicale gratuite pe grupe de vârstă / Corelarea nivelului de salarizare cu numărul pacienților tratați, dificultatea cazurilor și rezultatele medicale obținute / Program național pentru revitalizarea policlinicilor – câte una la 25.000 locuitori / Alimentație și prevenție pentru o viață sănătoasă: sancționarea drastică a dublului standard în calitatea alimentelor / Reconfigurarea

sistemului de plăți și decontări ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate / Decontarea serviciilor stomatologice și prevenția stomatologică pentru copii / Statul român se raportează la serviciile stomatologice ca la un moft / Trei din patru copii au carii și 3% dintre copiii României nu s-au spălat pe dinți niciodată

SPITALELE DIN ROMÂNIA, ADEVĂRATE BOMBE CU CEAS

Starea de sănătate a populației a fost ultima preocupare pentru guvernanții României. Singura atenție care i s-a dat a fost doar declarativă, în timpul tuturor campaniilor electorale. În fapt, nu s-a făcut nimic: am rămas doar cu promisiunile. Clădirile multor spitale de stat din România sunt construite de mai bine de 50 de ani. De fapt, în ultimii 33 de ani, doar două spitale publice au fost construite - Spitalul din Mioveni, cu bani de la Consiliul Local și Institutul Oncologic de la Iași. Restul unităților sanitare sunt adevărate bombe cu ceas, fără circuite corespunzătoare și fără autorizație de securitate la incendiu. Concret, din cele peste 400 de spitale de stat, mai mult de jumătate funcționează

Pagina 56

în clădiri vechi de peste 50 de ani, în toate existând infecții nosocomiale și foarte multe dintre ele sunt neexpertizate tehnic, iar dintre cele expertizate multe se află încadrate în clasele de risc seismic 1 si 2. În România unul din 3 spitale are risc seismic; fiecare din ele are instalații electrice improvizate, panouri electrice defecte, ventilatoare vechi, infecții nosocomiale, cu probleme de responsabilitate. Sunt doar câteva dintre cauzele incendiilor din spitalele românești. Din ce în ce mai des, unitățile care ar trebui să reprezinte un loc sigur pentru pacienți devin locurile unde oamenii își pierd viețile, înainte ca boala să îi răpună. Construcțiile nu mai corespund din punct de vedere tehnic normelor în vigoare, pe lângă riscul seismic, instalațiile sunt vechi și subdimensionate, holurile lor sunt prea înguste și saloanele insalubre. Realitatea spitalicească din România este cutremurătoare.

CE TREBUIE FĂCUT?

Programul de guvernare AUR pornește de la măsuri realiste, și nu promisiuni de construire a unor așa- zise mega-spitale „regionale”, care n-au existat decât în programe electorale și nici măcar pe hârtie, ca studii de fezabilitate. Guvernul AUR prevede în schimb construirea și dotarea spitalelor județene prin Programul „Ana Aslan”. Acest program se va finanța prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, pe baza unor proiecte-tip, folosind fonduri europene, locale și centrale, pentru a oferi condiții adecvate tuturor pacienților români, nu doar celor care pot merge la spitale private sau în străinătate. Această măsură asigură pentru prima dată după 1990 construirea unei infrastructuri spitalicești cu acoperire națională. Ca obiectiv de urgență ne-am propus construirea a 28 de spitale orășenești până în 2027, prin parteneriatul inițial dintre Ministerului Sănătății cu Compania Națională de Investiții, România devenind un stat care își respectă cetățenii și le asigură cu adevărat acces egal și universal la servicii de sănătate. Finanțarea va fi asigurată din Programul Operațional Sănătate publică - Prioritatea 2, cu un buget total de

425 milioane euro (costul fiind de circa 10-14 milioane de euro pentru un spital orășenesc). Bugetul asigură construirea și dotarea unui spital orășenesc cu minim 100 de paturi de spitalizare continuă și spitalizare de zi, la cele mai înalte standarde. Această măsură va asigura accesul tuturor românilor la servicii de sănătate de calitate, fiind eliminate inechitățile majore din prezent la care sunt supuși românii săraci și cei din zonele greu accesibile sau slab dezvoltate. Un spital județean trebuie să aibă, în schimb, 500–600 de paturi și trebuie să acopere toate specialitățile. Un buget de construcție pentru un asemenea spital ar fi de 200 milioane euro doar pentru partea de construcție, la care se adaugă dotările, de alte 150 de milioane euro și alte cheltuieli diverse. Valoarea spitalului regional de la Iași, de pildă, a fost estimată la 1 miliard euro, pentru o unitate cu 880 locuri. Ministerul Sănătății, împreună cu Compania Națională de Investiții vor elabora un număr de până la maxim 3 proiecte-tip, în funcție de numărul de paturi, urmând ca la nivelul fiecărui județ să fie selectat unul dintre acestea, corelat cu necesitățile obiective. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu

Ministerul Sănătății vor identifica axele posibile de finanțare din fonduri europene. Bugetul estimativ pentru aceste investiții este de peste 4.000.000.000 euro. Dar nu banii, risipiți într-o mai mare măsură (a se vedea cazul cumpărării în exces de vaccinuri antiCovid) au fost o problemă, ci lipsa totală de viziune și nepăsarea criminală a guvernanților de până acum față de starea de sănătate a românilor.

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE A ROMÂNILOR, ATRIBUT AL GUVERNULUI ȘI SIMILAR CA

PRIORITATE CU CONTRIBUȚIA LA BUGETUL NATO

Sănătatea publică este atributul exclusiv al Guvernului României, care, prin Ministerul Sănătății evaluează permanent starea sistemului medical, planifică măsurile de reabilitare și dezvoltare a infrastructurii, în acord