Ediția 1992

Pagina 1

PEP

EP

Cae

Fi SAG Peete ESS Se

aE

PP

ri

AS

CIES

aS erat,iad

EERIE

PI

e

See A Pe fee eles a. Fo,

aS pizde

a

FARA T

ce a fi

i

AXA

IRATE

ir

biata ai ze

ia ve

ASST

eee 4

LES

at $

ei rp ta es

SER

ai matee

a ai

CDR

i NTIA DEMOCRATICA +

din ROMANIA Buctiresti, iul ie,wi 97

RMA - PROGRAM

.

"PLATE

E:

Li

A

CONVEI TIEI DEMOCRATICE

a-i

J

til n ROMAN TA ue

pentru st aterea Tarii din < Fiza

MANIFESTUL PLATFORMEI - PROGRAM A

CONVENTIEI DEMOCRATICE din ROMANIA

CAP. | - REFACEREA MORALA A SOCIETATII

t - Societatea civila 2 - Reconcilierea nationala 3 - Cultura »

4-B ISCLICa 5 - invatamintul a

6 - Feme ia SI famil la 7 - Tineretul - sanea viitorului ae

8 - Sportul, turismul s I recreerea

Cap. - REFACEREA SIC NSOLIDA INSTITUTIILOR

STATULUI DE DREPT

I-S epararea puteri lor in stat 2 - Armata s i siguranta statulu i 3 - Ordinea publica . »

wey

4 - Administratia locala

CAP IH - RESTRUCTURAREA SI SIABILIZAREA ECONOMIEI

1 - Restructurarea si stabilizarea mac roeconom ica 2 - Reconfigurarea proprietatii ..

- Betas

Pagina 2

eb

STP

fp Pra

BELA

SASF

FPSO

PL

SAPS

bE

ddd

PP

BPE

SOE

dea

Pe hone

PEA

PLE

păcii

oe

ELI

a oe

I

Aa

Pog

d oe

edited ta

Pati pa

EE

Sate ta yhpita a

AAA

Anuanh dama tate

4 NeaPee. Dedaraip

a rent

eo

OS

IOS

Prd Ts

RA

LOS,

a ii

SETTLE

PI

IAA

Ie + tr

A

3 - Restructurare* a sectoriala 4 - Restructurare: sociala - mm

CAPIV - SECURITATEA SOCIALA

CAP.V - CONVENTIA DEMOCRATICA, SINDICATELE, ORGANIZATIILE PROFESIONALE si FAMILIA !

CAP.VI IN C DIUL = IRAIM

CAP VII - ROMANIA - STAT EUROPEAN

1 - Pr joritati 2 - Relaţii externe 3 - Drepturile omul zi, minor!itatile nationale *

4 - Reintregirea teritoriala a Romaniei .

Pagina 3

CONVENTIA DEMOCRATICA

DIN ROMANIA

Bucuresti, iulie, 1992 +

PLATFORMA - PROGRAM

A

_ CONVENTIE! DEMGCRATICE din

ROMANIA

“pentru scoaterea Tarii din criza prin LEGE, ADEVAR, RECONCILIERE SI REFORMA

CONVENTIA DEMOCRATICA din ROMANIA reprezinta o alianta de partide si formatiuni card au vocatia democratiei si opteaza pentra schimbarea profunda atoreasc Romaniei prin construirea statului de drept, in care puterile, legislative, executive si judeca socialea sa" si fie separate si garantat controlul lor recipros, a unei economii de piata, cu valori ecologice, deschisa circuitelor economice si financiare internationale. Aceast a aliants, pe baza “analizei: situatiei reale din Romania actuala, in cazul chem ar ei la “guvernareiiisi propune aplicarea unni program pragmatic, realist si transparent. ° | | Obiectivul esential este desprinderea totala de com unism, prinlimpezire acous tiin- telor si schimbarea mentalitatilor, prin refacerea statului de drept, impuls ionarea econs- national si reintegra-

tied si asigurarea securitatii sociale, prin reintregirea teritoriului rea Romaniei in circuitul european. orala si polit ica prinscoaterea acesteia Este necesara refacerea raportului firesc dinmtre de sub incidenta demagogiei, cinismului si setei patologice de putere, t,reven irea la traditiile spiritului de responsabilitate, tolerantei si ia patriotismul lumina care au fost puse le baza statului roman modern. Inainte de toate, poporul roman, inca profund dezinformat asupra celor petrec ute in da, cea mai tragica intervalul 1944- 1989, va trebui sa afle intregul adevar despre aceasta perioainterve din istoria moderna a Romanii. Dictatnra comunista, adusa la putere de ntia militara straina, a sfisiat tesutul social, a impus indoctrinarea constiintelor,-aindustri alizarea fortata,

colectivizarea brutala a agriculturii, degradarea mediului natural, persec Biserica, a utat tiei tarii incalcat sistematic drepturile omului, a condamnat la mizerie cvasi-totalitatearpopula munca fort- sia facut ca o insemnata parte a ei sa treaca prin infernul inchisorilor si lagarelo desingur ata. Dupa dezghetul trecator de la mijlocul anilor 760, instaurarea ucind noi disfunctii sie fami- dictatu rii unei deze- Hi a accentuat dezvoltarea aberanta a societatii romanesti introd chilibre. Revolta anticomunista din decembrie 1989 a dezvaluit caracterul criminal alunni regim care nu a ezitat sa dea ordinul de a se trage in propriul popor. Prabusirea dictaturii comuniste,

-]-

Pagina 4

desi platita cu pretul a peste 1000 de romani (900 dintre și cazuti dupa 22 decembrie), nu a fost urmata de instaurarea climatului de transparenta si reconciliere dorit de imensa majoritate a comunitatii nationale. ... Sa . | . Insusirea puterii de catre esalonul doi al ierariijei îostului regim a favorizat aparitia si permanentizarea unor grave tensiuni politice, sociale si etnice care in repetate rinduri au impins tara pina in pragul razboiului civil. Schimbarea realitatilor mostenite a fost permanent blocata de amploărga tendintelor de mentinere sau de restaurare a vechilor structuri. Estevorba, de fapt de incercarea disperata de a tine istotia pe loc, o lupta in care s-a folosit intregufarsenal psihologic si toata experienta in domeniul manipularii si diversiunii, dezinformarea prin presa si televiziune, crearea unor aparente de democratie pentru camuflarea unor realitati totalitare, utilizarea zvonurilor si a calomniilor pentru dezbinarea categoriilor sociale, etnice, si profesionale.

Criza profunda pe care o traverseaza in prezent Romania este definita de: criza mora- ia, criza de autoritate si credibilitate si criza economica si sociala. — Sub aspectul functionarii institutiilor si al separarii puterilor in stat, CONVENTIA DEMOCRATICA din ROMANIA sx pronunta pentru un SEF DE STAT cu roi moderator si de echilibru, pentru cresterea rolului PARLAMENTULUI - expresie autentica a democratiei reprezentative - si al GUVERNULUI in definirea directiilor principale ale politicii statului siinconducerea efectiva atreburilor acestuia. Privitorla formade guvernamint, CONVENTIA DEMOCRATICA apreciaza ca aceasta problema nu poate fi rezolvata decit printr-un referen- dum, desfasurat exclusiv pe aceasta tema si precedat de o informare corecta si obiectiva. De o importanta. fundamentala pentru viitorul tarii este garantarea explicita prin. Constitutie a proprietatii particulare si a protejarii ei, ,

• - CONVENTIA 'DEMOCRATICA subliniaza ca o conditie indispensabila pentru

__..kestructurarea economiei si creerii conditiilor.necesarefunctionarii mecanism elor:econom iei de de stabilitatea si piata o constituie afluxul de capital strain, care la rindul sau este conditionat credibilitatea institutiilor politice. In acest context conditiile de desfasurare si rezultatele viitorului scrutin parlamentar, vor determina soarta Romaniei pentru o durata mai lunga de patru ani, perioada viitoarei legistaturi coincizind cu cea a reasezarii de fond a relatiilor politice, economice si de securitate si pe continentul european.

CAP.1 REFACEREA MORALA A SOCIETAȚII. |

In afara foamei, intunericului, represiunii si terorii, poporul roman a cunoscut timp de 45 de ani efectele devastatoare ale lipsei de adevar si de moralitate. Controlul total al statului asupta cetateanuliii, incalcarea sistematica a drepturilor omului si anihilarea societatii civile au dus la degradarea valorilor morale, insotita de avintul demagogiei, al cinismului si indiferentei fata de suferintele oamenilor. : “Omul now”? a fost caracterizat prin pierderea credintei in Dumnezeu si a rusinii fata de semenii sai. Dupa inlaturarea dictaturii, dezinformarea succesiva si asmutirea a unor cate- au dus la jzbucniri de violenta si salbaticie gorii sociale, profesionale sau etnice impotriva altora care au compromis imaginea externa a Romaniei mai mult decit au reusit sa o faca ultimii ani de dictatura comunista. Deprimarea populatiei a devenit prea ingrijoratoare. Ea este rezultatul reducerii

ae)

Pagina 5

generale a nivelului de traial, nosigurantei cuprcaivire la ziua de miine, a ncincrotierii in actiunile a facut treptat elanul fiecaruia sa scada legislativului si guvernantilor. Aceastaporn neasteptat de dupa Decembrie 1989. | : mult fata de entuziasmul cu care s-a a itspori t fenontenui emigrarii a zeci de mii de romani, Pierderea increderisii sperantei .

LJ

in special tineri, cu efectele lui incalculabile pentru viitor ul economic, social si cultural al națiunii. Pe de alta parte, imigrarea pecoo ntrolata incepe sa devina un fenomen non in

• - -

Romania.

Pe linga reorganizarea si reorientarea ieconomioa si sociala, CONVENTIA ey t

ru: | DEMOCRATICA din ROMANIA se pronuita, mai ales, pentla valorile fundamentale ale -. vesureetia morala a natiunii prin reintoarcerea increderea si loialitatea; libertatii, dreptatii, solidaritatii si credintei, adevarul, anta si a vespectului pentru _ cultivarea iubirii apreapelui, a spiritului de toler Se | | demnitatea omului; |

• - excluderea din viata socizia. a coruptiei, fraudei,sp eculei,concurente! neioizle,

ale, a caloganierii si discreditarii adversari lor abuzului de putere,a violentei fizice si verbe 7 : politici; fesiona saul etnic ; . dezamorsarea prin dialog & oricarei conflict social,i sicon trans pune rea Lorin reati-

• - concordanta dintre vorbe sifapte, dintre prontisiun |

tate, dintre programe si practica politica. © Sa Toate acestea sint necesare pentruca in lipsa lor este greu sa se constritiasca institatiile ' noi, cind adevarul, increderea si loialitatea lipsescgibilsati ele sint deficitare.

• - + In primul rind, productia de bunuri intansi dezv e - inteleasa ca reconstructie moras |.

a societatii - este o necesitate pentru redresarea eltatea productiei de bunuri si ser- vicii materiale. In al doilea rind, adevarul, increderea si loialitatea pot sa se substituie ra, ceea co este importent.cind recesiuneapoteeste un feno-. . „bunurilor materiale intr-o mare masu reformei este puternic influentat de ntialu l de men indelungat. In al treilea rind, ritmul natu de ajustare a socie- tat definitaii ca viteza schimbare a organismului social prin ratafunctiarala rintelor societatii (bunastarea). optima a schimbarilor care maximizeaza barilorprefe necesare, multimea necunoscutelor si lipsa In acest context, amploarea schim l de itudinii de evolutii neprevazute fac ca tipuita cunostintelor necesare pentru a raspunde multniri) reforma sa fie "stop and go” (inclusiv reveîn care, ceca ce inseamna ca o continuare izbut a reformei este posibila numai in conditiile in procesul de transformare dimensiunea

politica si morala trec pe primul plan. ra o conducere Numai persoane de o inalta tinuta morala si politica vor putea asigu le trans formarii, deoarece inul populatii dincolo de obiective eficace si sa intruneascs sprijrecep credibilitatea, increderea si tivitatea populatiei, chiar la sacrificii, nu se naso peste le reale noapte. Cind legitimitatea morala aput erii esteindoielnica, schimbarileinstitutiona ajung usor in impas sub presiunea factorului social.

1. SOCIETATEA CIVILA

dezvoltarea ampla si rapida a societatii Singura garantie a dem ocratizarii vietii esteende civile, care reuneste toate form ele vieti: sociale indep nte de stat, de administratia centrala ri, In mod firesc, prin sociabilitate, oamenii se grupeaza infunctie de afinitati, preocupa si locala.

. 3 -

Pagina 6

. "ve : 1 ; 1 ' ; : interese, creindnuclee ale societatii civile, care șe dezvolta pe structuri indepeve,ndente de cele ale respectarea .

statului. Acestea, beneficiind de. toate libertatile. individuale ‘si colecti ice cu constituirii legilor si reglementarilor de convietuire, devin filoane dinam de initiativa si : progres, anticipind in permanenta divectii de orientare si dezvoltare. ; Nu trebuie uitat ca distrugerea societatii civile a;dus la, dictatu ra și la saracie. Societatea civila inseamna: exercitarea libertatilor individuale si colective, exercitarea neingradita a drepturifor ouguls, dejfasujârea democraticăi a vietii publice, rataa proprietatii de garantii si incurajarea proprietatii parilculare, privatizarea accele stat, toate elemente necesare asigurarii unei economii rentabile, a prosperitatii fiecarui cetatean e | | si a fiecarei familii.

' CONVENTIA. DEMOCRATICA opteaza pentru ameliorarea Constitutiei in sensul consfintirii depline a tuturor garantiilor acordate proprietatii particulare. Proprietatiietarii isi vor exercitatoate drepturile, fara ingradirea folosintei si dispunerii asupra propri lor, Marimea si extinderea proprivtalii vor creea obligatii proportionale cuimportantla.a tor.Intrebuintarea proprietatii trebuie sa stimuleze in acelasi timp si bunastarea genera va fi realizata, respectindu-se interesul national, fara Privatizarea proprietatii de stat violenta sociala, in mod ordonat si favorabil pentru toti cetatenii. Procesul de privatizare a uala si de proprietatii de stat trebuie sa asigure un grad mult mai mare de libertate individintelect asociere, de initiativa particulara in toate domeniile vietii: econom ic, social, ual. Aceasta independenta fata de structurile statului constituie singura protectie in fata

abuzurilor statului impotriva cetatenilor, garantia respectarii drepturilor omului. Rolul statului se va limita la exercitarea functiilor sale administrative, diplomatice, militare, de asigurare a asistentei si protectiei sociale. | Statul trebuie sa asigure numai serviciile de baza, absolut necesare. Statul nu trebuie obligat saasigure delasine si oricum existentacetatenilorsai. El aredatoria saofere protectia necesara si conditiile ca singuri sa-si faureasca 0 viata:demna pe masura propriei valori si a muncii desfasurate, co * ho

| CONVENTIA DEMOCRATICA va incurajă autonomia agentilor econom ici, in- diferent de natura proprietatii, va stimula autonomia locala, viata com unitatilor mici si mijlo- cii, va inlesni revenirea traditiilor si abiceiutitor in asa fel iricit specificul local sa se manifeste deplin, ca viata economicaa asezarilor sa fig fireasca $i prospera. Pentruaceasta este nevoie ea de un nou cadru legislativ, de o noua politica economica, sociala, culturala: Descentralizar . .7 er

administrativa, asizursrea bugetelor locale, initiativa cetatenilor sint pirghiile refacerii societatii civile.

Sub toate raporturile, legea este facuta pentru om si nu omul pentru lege. De aceea, statul, oamenii politici si administratia trebuie sa fie slujitorii oamenilor si nu stapinii lor. Societatea civila nu este o aglomerare de cetateni egocentristi, ci o asociere prin seciabilitate de cetateni responsabili fata de aceastasi indreptatiti la toate libertatile necesare indeplinirii rosturilor lor, respectind suprematia legilor si institutiile statului. Statul de drent trebuie sa devina un mijloc de protectie a societatii civite, si prin aceasta un factor protector si aparatar al cetateanului. Viata cetateanului trebuie asezata in centrul reconstructiei societatii.

Pagina 7

SS

bt:

ASSIA

eae

2, RECONCILIEREA NATIONALA

Impasu! princare trece tara are la taza ocriza de neincredere, atit a nivelul relatifi sr statul autor de crime, abuzuri si dintre indivizi, cit si la cel al relatiilor, dintre individ sisocial nedreptati. Pentru depasirea acestei crize si a tensiunii e generate de ea este necesara stabilirea unor criterii glare, de ordin juridic si moral, menite sa inlature confuzia, sa deosebeasca pe cei vinoVati in mod direct de dezastrul ultimilor 45 de ani deiaceia pentru care vinovatia aparenta s-a suprapus in mod difuz: du suferinta. Pornind de la necesitatea adoptarii unei astfel de solutii, in spiritul dreptatii, dar si în cel al tolerantei si iertarii crestine, CONVENTIA DEMOCRATICA re sustine urmatoarele:

• * Respingerea oricaror forme de blamare sau culpsbiliza a milioa nelor de

membri ai fostului partid comunist, inclusiv a celor care audeocupa t functii de partid neretribuite, care nu au cules avantaje ilicite de pe urma calitatii membrulai,derecon partid si care sint chemati sacontribuie, pe masura intregii lor pregatiri si capacitat structia politica, economica, sociala si morala a Romaniei. i | CONVENTIA DEMOCRATICA socoteste orice incercare de discrim inare a lor sau de asimilare cii adevaratii vinovati, diversiune a celor care urmarPE esc confuzia si intirzierea instalarii definitive in Romania A UNEI DEMOCRATII BAZATEurmaRECO NCILIERE. de credit moral, pentrudura

• * Corisiderarea ca lipsiti ta toare lor doua legisla~

turi ale Parlamentului Romaniei, a fostilor activisti platiti ai partid ului comunist si acadrelor fostei Securitati. In lipsa unor prevederi de acest fel ale legii electorale, facem apel ia _ intelepciunea oamenilor de buna eredinta, care vor sti sa-i identifice si sa nu le acerde | increderea prin votul lor. |

• * Impiedicarea temporara a accesului la functii publice a perscanelor care au co-

mis abuzuri grave, temeinic dovedite, in timpul dictaturii comuniste. — a perscanelor + Aducereain fata justitiei, cu respectarea celei mai stricte legalitati, Romania, su initiat care, incepind cu 6 martie 1945, au introdus dictatura comunista iinbiolog ice si spirituale si condus principalele actiuni teroriste indreptate impotrivasute,fiinte a natiunii. Aceste persoane, a caror cifra nu depaseste citeva sint autorii prezumptivi ai scoaterea la hunina a adevarului unor crime impotriva umanitatii. Judecarea lor va contribui ladifere ascuns decenii in sir si va ajuta generatia tinara sa cunoasca nta dintre bine si rau.

3. CULTURA _ Un popor se inscrie in existenta si in istorie prin cultura sa. Fara o culturiaoorigin ala si activa, orice popor se afla in pericol de a-si pierde identitatea si a deven simpla populatie, la cheremut intimplarilor istoriei. | Pe fondul general al dificultatilor economice de dupa Decembrie 1989, indiferenta si spiritul vindicativ al puterii au aruncat cultura româneasca intr-o criza mater iala careii ame- ninta sansele de supravieiuire si compromite imaginea liberta tii actului de cultura. Societatea trebuie sa asigure cetatenilor ei, pe linga securitatea financiara siinasociala, si un mediu cultural de cea mai buns calitate, elevat. Cultura trebuie sa redev unul. | din principalii factori de afirmare si manifestare a identitatii nationale. In scopul salvarii si sustinerii enlturii, CONVENTIA DEMOCRATICA se pronunta

| peniru: _ acordaredea subventii de stat pentru toate formele de creatie disc, si difuzare a culturil: reviste, edituri, teatre, orchestre, ateliere si expozitii de arta, productie de cinematografica

-5-

Pagina 8

Li | si televizuala; | . adoptarea legii sponsorizarii in cultura; | a poluarii morale, a kitsch-ului si |

• - protectia juridica a drepturilor de autor;
• - descurajarteţieaecu prostului gust,film

lturiide cousuma,, aarte . te, ziaristic plastice si ; iziunii, pornografiei in ma de carrare rea si apa ia prin

• - recunoaste& ind lui de serviciiiniu pub

lege a statutufata lic al Radiotelev ent ale sau epe nde nte ace stei inst itut ii de oric e xtiu ni guv ern am respectares stricta _ administrative. varea unei legislații oO suple in domeniul posturilor par lare de radio si 3

ticu

• - promo |

televiziune; ' infiintarea de fundat ii culte;ale sirevitalizarea activitatifor culturale urbane si rurSăale a administrat financiara trad prin grija- pro iilor locaobile; ndarului religios si tejarea itiilor aut ent ice si ceiurilor locale, potrivit cale | ocupatiilor specifice; = legi i pro teja rii patr im oni ulu i nat ion alsi aun ui pla n de ma suri urgente pentru -ado pta rea ace stu ia, pun ere a in valo are a a patrim onu lui cul tur al erea national, interzicrelo stop are a deg rad arii arii a oric aru i bun al ace stui a si scu tire a det axe vam a

ale ope r sco pul inst rain iesirii din taracu care intra in tara; e e | | de arta de valo are urii, incluzind programeani de

• - o politica externa modstrin erna si flexibila in domeniustii,l cuit scriitorii si univernitesitarii rom

manifestari intehotrneare,si mas uri de gerea mo legaturilor cu artinationa gra le in afara fina lor tarii. stabiliti peste Subventionarea pro larevaria, peri cult urii

• - incurajarea subventiilor par ticu soanelor fizice sau juridice care nteaza,

ural e autentice; scolare, a educatiei culturale care sa sustin sau patroneaza man ifest ari cult _ . sustinerea, inca dinsisco ala, prin programele per formarea deprinderilor ceptive; „formeze gustul, spiritul criticia vamenitor de cultura si de arta, in tara si strainatate, respectin-

• - upararea si protectsansele egale. | _ .

du-se si in acest domeniu stea, sub toate Privind patrim oniul, cultura, arta si presa minoritatilor nationale, ace , arta si l, cultura aspectele, vor fi situate pe acelasi plan, ca interes si sustinere, ca si patrimoniu presa romana.

|

4, BISERICA

Institutie îundamentvietalaii pen iru afirmarea identita atii neamului si pentru proteatejasi- rea formelor si valopria rilor lui spirituale, Bisericticipisiarepoaa sate pac regasi demnita a ate a prin pro lim pez ire mu rala si prin par ifica toare la viat autorit : publica. d apa rare a celo a r ned rept atiti si per secu tați, faci ndu -se perm ane nt purtatoare a Luin deveni un element princon cipal in proce- mesajului tolerantei si iert arii crestine, Biserica poaflictteelo r de ord ia soc ial, fesional si sul de rec onc ilier e nat ion ala, de aten uar e a con etnic.

a - prin insa si mis iune a ei - imp une , prin acti une , o mo rala si un spirit, nu o | Biseric | ericii in viata publica anusoc trebuie sa fie de natura coniijunc - Manifestarea si prezentaactiBisvita anume politica.

sara tea Bisericii in sfer ialului, iar reprezen tant ei sa turala si de decor. Este nece prezente. fie niste mediatori morali activi si nu simple a, ci sa veghe- Purtatorii mesajului lui Cristos nu sint chemati catre politica efectiv