Ediția 1992

Pagina 9

ze asupra faptelor politice ale vremii pentru a corecta distorsiunile si greselile. Pentru ca generaliile tinere sa ajbe acces la valorile si traditiile vietii crestine, va fi sprijinita introduoerea orelor de cultura religioasa in scoli. Vor fi descurajate suprasolicitarile festiviste care submineaza prestigiul institutiilor si practicilor religivase. | Se va incuraja promovarea cunoa sterii culturii si artei religioase, parti indivizi bile din cultura si arta nationala. Ii | | Biserica este purtatoarea infaptuirii mesajului caii bune a evalutiei socialului in itatii spiritul adevarului, în acest fel Biserica va aduce'o innoire morala in spiritul mentalrea crestine in politica vremurilor noastre, ceca ce presuipiine recunvasterea si increde in forta de implicare sociala a acesteia. ' Biserica trebuie aparata de reperenesinnile econam iei de piata. Producereasi distribuirea

obiectelor de cult se va reglementa prin lege, atit pentru a ajuta Biserica sa-si recapete independenta economica, cit si pentra evitarea indecentei si prostului gust. Statul va subventiona lucrarile de salvare si de protejare a bisericilor, minastiriloran-si monumentelor de arta, iar legea patrimoniuhii national va tacilita pnnerca celor mai import te dintre ele sub protectia UNESCO. |

5. INVATAMINTUL

Obiectival invatamintului este sa asigure tuturor copiilor si tinerilor tarii, in conditiile unei depline egalifati a sanselor, dezvoltarea deplinaa calitatilor si aptitudinilor personale prin -. accesul li cunostintele generale de baza cit si la cele part iculare nevesareinteprarii inViata sovis- 7 profesionala. | a

• - Scdala de toate pradele trebuie sa incurajeze si sa dezvolte toate compu nentele

formative ale invatamintului - educat ia'religioasa simorala, simi valorilor,resps etul+: pentr patrimoniul cultural si stiintific national şi al omenirii, dragostea de patrie si respectul pentru | alte popoare. Principalele carente-ale invatamintului romanesc sint in prezent: _ insuficienta dotarilor si a spatiilor de invatamint, dar si lipsa lor de modornitate necesară; | |

• - lipsa profesorilor cu o pregatire adecvata, mai ales in orasele mici si la sate;
• - retribuires si statutul sucial nesatisfacator at invatatorilor si profesorilor, de tuate

categoriile si de toate gradele; E |

• - persistenta unor metode sau directii invechite de instruire, ceea ve fave ca educatia sa

tie aproape incapabila sa dea tinerilor noua formare de care este nevoie; Dintre mijloacele prin care statul poate cuntribui la refacerea scolii romanestt, CONVENTIA DEMOCRATICA dis ROMANIA va asigura:

• - aduplarea utici legi corespunzatoare pentru oryanizarea si functionarea vptima a

invatain intului romanesc, atit de stat cit si cel particular; a

• - alucarea pentru dezvoltarea invatamintului a unei sust ineri financiareticoresp ulizatuare,

pe masura importantei esentiale in rest;ucturarea si perspectiva noii sucieta roman esti, cit si pentru salarizarea corespunzatoare unui nivel de viata decent pentru corpu oral; l profes

• - gratuitatea invatamintului de stat de toate gradele si promo varea unor strategii, tehnici

şi metode moderne de instruire; | | - adaptarea unei legislatii menite sa favorizeze sustinerea invatamintului de catre agentii economici;

• - dreptul la orice tip de invatamint particular, organizat pe baze econom ice proprii;

,

• - 7 -

Pagina 10

tbe Pe

N

SN

weds

9 | 4

• - vin sistem de concursuri pentru burse de studii in tara’si strainatate;
• - respectarea autonumiei comunitatilor de invatamint, protectia economica si Sociala

a acestora și adoptarea unui statut care sa corespunda rolntui social al acestora intr-o societate iu oderna; | _ refacerea institutiilor menite sa sustina. cu credite avantajoase cadrele didactice (de exemplu - Casa Corpului Didactic ). | Pe aceste baze, se vor realiza citeva obietiive imediate: _ dezvoltarea unui invatamint modern, flexibil in pregătire si adaptabil permanent cerintelor de specializare, ale caru: diplome sa fie recimoscute in orice tara din Europa si dirt lume; Si i _ adecvarea invatam intuhii de toate gradele la exigentele treptei imediat superioare de perfectionare, astfel incit industria meditatiilor sa fie treptat eliminata; 7

• - organizarea mor clase san licee dotate cn internate si burse destinate elevilor cn

inzestrare deusebita; | | | | “ - adaptarea programelor de invatamint pentru asignrarea noilor cerinte, a noilor mese- rii si telnulugii solicitate de piata muncii in perpevtiva apropiata si de viitur;

• - stimularea prin proprietate asupra pamintului (inchiriere, concesionare, im proprie-

latire, vinzare) pentru invataturii si protesorii din mediul rural;

• - recchilibrarea invatamintului liceal si reabilitarea invatamintului umanist de toate

gradele; | | - eliberarea irrvataun intului de orice fel de constringerile ideologice si politice;

• - reforma sistemului invaiamintului pentru handicapati;
• - instituirea um ti sistem de reorientare socio-profesionala a somerilor;

7 Dt odernizs ea gontinutmlui şi metodelor invatain mitulul romanesu pentru azi aSigura integrarea in sistemul educational suropean; a | |

• - reorganizarea ca scoli de inalta tinuta morala si patriotic a, de cultura generala si

specifica a liceelor inilitare, pepiniere a elitei militare a tarii; _ modernizarea sistemului de formare, perfectionare si selectie a cadrelor didactice;

• - participarea elevilor și studentilor la conducerea nnitatilor de invatamint.

wm eontextul reformei invatamintului, se va asipura cadrul care sa ofere posibilitatea ca minăritatile nationale sa invete si sa fie instruite in limba maferna la toate nivelele de prega- tire, in concordanla cu angajau entele internationale la care Romania este parte, si tinind cont de traditiile, conditiile istorice si cele administrativ-teritoriale in care traiesc minoritatile nationale,

6. FEMEIA SI FAMILIA

Necesitatea unui program special pentru situatia femeii decurge din efectele cumulate ale perioadei comuniste si ale tranzitiei. In doua directii trebuie sa se actioneze neintirziat: in sustinerea familiei si a femeii ca mama i inprotectia sociala a femeii in viata profesionala. Dreptul imprescriptibil la bucuria de a fi mama trebuie sa fie ocrotit de catre intreaga sucietate. Acest drept este perivlitat de absenta unei protectii suciale adecvate pentru mama si copil, care trebuie sa faca obiectul nnci structuri guvernam entale speciale, ca in toate tarile europene. ce Masuri urgente vor trebui sa aiba in vedere atit protectia familie ca atare cit si evita- rez catustulei demografice care se profileaza in momentul actual cind doar 25% din copiii conceputi ajung, sase nasca, si care primejduieste fiinta nationala:

~-4-

Pagina 11

_imbunatatireaconditiilor de asistenta medicala si sociala acordata mamei si copilului; _concediude maternitate platit integral timp de 12 iuni si asigtrarea conditiilor materia- ra fara nici un prejudiciu economic, le de ingyijire personala a copiluluia; pina la virsta scola os . | 2 ev

prof es ion sac al soci al peat ra mam _ alocatii sociale pentru toti copii handicapati si protectia profesionala si sociala a mamelor acestor copii; e cu mai multi _ reduceri dé impozite, acordarea de indemnizatii pentru familiile sarac astfel ca femeile sa | copil;

• - crearea unei retele nationale

| de cabin ete (de plan ning fam ilial, poata decide in deplina libertate si fara operatii trauhalizaate asupra mate rnitatit lor. _Privindviata profesionalaa femeilor,seruimcore esiilor specific feminine pune sustinerea prof si un program de reorientare profesionala pent ctarea efectelor somajului care a afectat in primul rind personalul feminin. permanent accesul economic, social si profe-sional pe De asemenea, se va promovs ii la munca care necesita un efort deosebit si este principiul sanselor egale, dar si protectia feme expusa conditiilor periculoase. Totodita se va recunoaste si se va influenta cresterea ponderii muncii casnice. |

7. TINERETUL - sansa viiterului

„ Romania areuntineret curajos, entuztiast e 1989. si altruist, fucru dovedit inDecembriBedr In locul recunoasterii meritelor sale, aces tineret a fost victima a numeroase ep- Să | tati si persecutii, culminind cu cele din iunie 1990. zinta categoria _ Convinsi ca viitorul tarii se afla ala in miinile tineretului, ca tineretul repre ajutati sa de virsta cea mai puternic lovita de actu care situatie economica a tarii si ca ei trebuie VEN TIA. . se adapteze unui tip de societategram pe n-au cunoscut-o. niciodata, CONcare print re DEMOCRATICA propune un “Pro de urgenia nationala pentru tineret’’, “altele, va cuprinde:

• - asigurarea incadrarii in munca, in primmoti ul an de la absolvirea scolii, printre altele, |

jeaza finantarea de la bugetul statului a salariului lor si vare| a agentilor econom ici care anga si pe _ acordarea unei atentii speciale tineretului talentat, atit in timpul studiilor cit | tineri;

parcursul formarii profesionale active; tionale;

• - consilierea, prin sistemul education al, in vederea alegerii pregatirii vocaactiv
• - acordarea unei atentii deosebite tinerilorceloneca lificati si transformarea itatilor

reinsertarea r care si-au pierdut slujb ele; atipice in activitati tipice, precum si facil en lung. pentru: cont inua rea si perfectio-

• - acordarea de credite de stat itate, pe ferm itati economi-

narea studiilor,construireade locuinte, intem eierea gospodariei, initierea de activ ata; ce independente si asociative, procurarea ltui de mobila sau alte bunuri de folosinta indelung _ acordarea unor reduceri la che elile de transport, culturale, turistice, sportive;

• - acordarea de prioritati tineritor si familiei tinere la inchirierea locuintelor construite

de viata ale tineretului studios, acordarea de burse de studii din fondul de stat; | _ imbunatatirea cond itiilo r si de perfectionare in tara si strainatate; | riul

• - promovarea sociala si profesionala a tinerilor tinind seam| a exclusiv de| crite

A | valoric; si

• - stimularea ofertei de petrecere a timpului liber, sprijinirea activitatilor culturale

-9-

Pagina 12

.

af

sportive,

3. SPORTUL, TURISMUL SI RECREEREA

In conditiile vistii moderne sportul devi ne o necesitate, o premisa indispensabila pastrarii sanatatii la orice virsta, la,a prel ungiri duratei de viata activa a offiului,rganizata, sportive, de toate felurile, dezo Pornind de la situatia actua a unei miscariciare fara o capacitate de autodezvoltar e a resurselor finan necesare, faraDEM o structurare adecvata pentru propulsarea unui sport de performanta competitiv, CO OCRATICAva initia un “Program reforma si de sprijinire a activitatii sportive scola re, de masa si de performanta”, continind in principal:

• - imbunatatirea treptata a dotarilor sportive ale scolilor| (sala de gimnastic|a si joc, bazin

| de inot, teren de sport, material sporti¥);.rilor sportive in programul orelor de sport din scoli;

• - inchuderea cu prioritate a jocu itati

-. antrenarea fiecarui elev in practicarea unui sport si organizarea unor activ extrascolare in aer liber; -

• - organizarea unor activitati diferentiate pe categorii de virsta, capabile sa antreneze pe

ri, mars oameni in practicarea sportului (excursii, crosupent uri, competitii de iarna etc.); (pentru

• - organizarea unor activitati sportive ru categoriile defavorizate naturala

handicapati); i sa

• - elaborarea regulamentelor pentru trecerea la| profesionism a sporturilor capabile

se autofinanteze; a | ___” = elaborarea unui program deSpriji perspectiva pentru dezvoltarea sporturilor olimpice, ch “mijloace financiare adecvate pentiu nirea log |e

• - incurajarea printr-o fiscalitate corespunzatoare a celor care subventioneaz a construi-

sorizeaza acti- rea si intretinerea activelor specifice (sali, bazine,| teren=uri de sport etc.) si spon |

Fara a fi un obiectiv politic, sportul romanesc de performanta poat uni sportive, - E e si trebuie sa | contribuie la cunoasterea Romaniei in lume. tiv, conc omitent cu rede- organism spor In ansamblu, sportul, fiecare unitate, fieca”reStat finirea statutului sportivului de performanta prin utul de demnitate al sportivului de performanta ”, trebuie sa-si dezvolte gradul necesar de auto finantare. Se va initia si sprijini mai cuprinzatoare a miscarii sportive. | diversificarea unéi sponsorizari cit

CAP. If REFACEREA SI CONSOLIDAREA INSTITUTIILOR

PT

STATULUI DE DRE i

ATICA din ROMANIA pleaca de la premiza refacerii rea- CONVENTIA DEMOCRutiilo le si consolidarii rapide a institr statului de drept. drept in care viata politica, economicprina si socia- Romania trebuie sa redevinuna statsideinsti nal, bazat pe functionarea cipiu- la sa se desfasoare in cadrul constitutionaltrebuie satutio fie un stat in care sa se asigure sanse egale lui separatiei puterilor in stat. Romania nalitate, religie, grad de cultura, stare materiala, tuturor cetatenilor, indiferent de sex, rasa, natio -10-

Pagina 13

• * convingeri san apartenenta politica ori sociala.

1. SEPARAREA PUTERILOR IN STAT

CONVENTIA DEMOCRATICA. se pronunta in mod ferm pentru separarea puterilor in stat si controlul lor reciproc. Numai un sistem constitutional, in care separatia puterilor este afirmata expres ‘si garantata corespunzator, poate asigura o demucratie

• - autentica si o buna functionare a libertatilor si drepturilor persoanei. |

PUTEREA LEGISLATIVA. trebuie exercitata in exclusivitate de Pariament. Parlamentul (de tip bicameral) trebuie sa dispuna de o majoritate stabila si sa fie rezultatul alegerilor libere si corecte, prin participarea tuturor partideloi si formatiunilor legal constituite. JUSTITIA: va controla constitutionalitatea legilor votate de Parlament prin Curtea Constitutionala. |. | ct | PUTEREA EXECUTIVA trebuie exercitata in-exclusivitate de Guvern. Guvernul conduce intreaga politica a tarii in toate domeniile, fara dreptul de ingerinta in aceasta a sefului statului. Pariamentul controleaza activitatea Guvernului pe care il poate demite prin vot de neincredere. " PUTEREA JUDECATOREASCA, JUSTITIA trebuie sa ocroteasca cetatenii de abuzul legii si autoritatii, sa apere libertatile si drepturile persoanei, fara partinire. Actul de justitie se va infaptai numai in cadrul sistemului instantelor judecatoresti.

Procurorii nuvor putea functionain afara puterii judecatoresti si nu voravea drept . .: de control asupra instantelor. In procesul judiciar pozitia procurorului trebuie sa fie egala cu | a celorialte parti. | | Judecatorilor trebuie sa li se asigure inamovibilitatea iar procurorului stabilitatea, - - - Tuturor magistratilor trebuie sa li se asigure un statut social pe masura importantei lor in stat si venituri corespunzatoare, care sa-i fereasca de grijile materiale, de actiunile cotidiene stressante si care sa constituie garantia corectitudinii lor. |

2, ARMATA

ARMATAeste, prin traditie si destinatie, aparatoarea suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Tarii, Ea nu poate fi implicata in actiuni cu alte scopuri. Armata trebuie sa fie a Tarii. Ea trebuie constituita si organizata pe principii profesionale, ca institutie respectata: de elita. Armata trebuie sa se bucure de un inalt statut social si in aceeasi masura de sentimente de responsabilitate. Armata trebuie sa fie depolitiza- ta si neutra politic. | CONVENTIA DEMOCRATICAapreciaza ca este necesara elaborarea unei noi legit a apararii nationale si revizuirea regulamentelor militare, in asa fel ca acestea sa nu lezeze “prevederile si drepturile constitutionale. 7 ~

3. ORDINEA PUBLICA SI SIGURANTA STATULUI ° |

POLITIA, JANDARMERIA si ORGANELE DE SIGURANTA A STATULUI irebuie sa actioneze numai inlimitele atributiilor si organizarii specifice curespectul datorat persoanei umane. Ca si armata, ele trebuie sa fie depotitizate si neutie politic. Conducerea acestor institutii, inclusiv.cea a nivelurifor ierarhice interm ediare, se va asigura de persoane cu

-11-

Pagina 14

studii universitare juridice, pentru ca instruirea si exercitarea atributiilor sa fie in stricta concordanta cu prevederile si normele legislative. Politia trebuie sa se constituie ca un corp inarmat fara structura militara. Organe- le locale ale acesteia trebuie sa se aflein subordinea Administratiei Publice locale. Politia judiciara trebuie sa se subordoneze magistratilor si sa se implice cu eficientain stoparea fenomenului infractional, a violentei şi coruptiei, care au luat proportii ingrijoratoare, - Jandarmeriaisi va desfasuxa activitatea ca forta cu statut militar.a. Organele de siguranta a statului nu trebuie sa efectueze acte dă irmarire penala, ci numai acte de constatare sub controlul procurorului. Numai in cazul infractiunilor flagrante ele pot lua masura retinerii faptuitorului pe timp de 24 ore, precum si descinderiin domicilii si sedii. 3 Masurile de supraveghere si urmarire a persoanelor suspecte din punctul de vedere al

sigurantei statului vor fi supuse aprobarii prealabile a procurorului, daca ele implica restringerea libertatii persoanei, descinderi in domicilii sau sedii ori controlul corespondentei, convorbirilor telefonice sau altor miijloace de comunicare. Fondurile banesti si dotarile organelor Sigurantei Statului vor fi aprobate de Parlament si vor fi controlate de acesta cu strictete, pentru a se preintimpina orice abuz. Aceste fonduri si dotari se vor limita la nevoile stricte ale activitatii de siguranta a statului si nu vor putea fi procurate si prin autofinantare, ca urmare a unor activitati economice. Ministerul de Interne, ca organ central al Administratiei publice, va trebui sa pastre- ze numai acele atributii care, in afara masurilor de ordine publica, vor asigura buna functiona- re a unor servicii publice la nivel central si local. De asemenea Ministerul de Interne va reali- za activitati de sprijin si colaborare cu organele alese ale Administratiei locale.

DEI ae sg a ăi

ȚIA

LOCAL

„d ADMINISTRA A (0015s se erential

| Administratia locala este descentralizata si se bucura de o autonomie totala sub propria ei raspundere si in favoarea populatiei, in privinta administrarii domeniului public, bugetului propriu, stabilirii si perceperii impozitelor st taxelor locale, cu respectarea legilor. Administratia locala trebuie sa fie permanent in slujba si la dispozitia populatiei. Hotaririle organelor Administratiei de Stat, centrala si locala, trebuie sa respecte iegile tarii. Ele sint supuse controlulu: judecatoresc, pe calea Contenciosului administrativ.

• - Colectivitatile locale vor dispune de toata libertatea silatitudinea initiativelor

lorin limitele competentelor legiferate; i

• - Colectivitatile locale vor fi consultate pentru problemele care le privesc direct, in

timp utilin cursul procesului de planificare si de luare a deciziei. Consultarea se va exercita de o maniera directa, inclusiv prin referendum local;

• - Colectivitatile locale vor avea dreptul cooperarii si asocierii, in limitele legii, cu

aite colectivitatipentru realizarea de obiective de interes comun; E

• - Colectivitatile locale vor dispune de dreptul jurisdictional de i recurs pentru

asigurarea competentelor si respectarea principiului autonomiei locale. In vederea dezvoltarii si administrarii eficiente a zonelor teritoriale, in concordanta cu traditiile, obiceiurile si indeminarile specifice, CONVENTIA DEMOCRATICA se pronunta pentru reactualizarea situatiei adm inistrativ-teritoriala a Romaniei din anul 1938, pentru judete (55 de judete si o unitate administrativa separata-Municipiul Bucuresti) si a celei din 1960-1966 pentru comune. Aceasta reorganizare va mai prevede:

• - Recunoasterea statutului de "oras" pentru localitatile rurale ch un numar mai mare de

• - 12-

Pagina 15

la dezvoltata si a statutului de “suburbii" pentru localitatile situ ate toouitori si o econom io delocaoras e; | re a ja mai putin de 0,5 km alte localitati si revenirea lai

• - - Reinfiintares locatrulitattoca ilot desfiintate prin inglobatereainindaun a originii si semnificatie|

denumirea traditionala pen litatile cu nume schimba lor anterioare, . >

bă *.,

fms .

CAP. IUL RESTRUCTURAREA SI STABITĂZAREA ECONOMIEI

Fo

ania se poate realiza numai prindetr-o schimbare Depasirea situatiei actuale dinei;Rom Apoi,prin mutatii substantiale continut, pen- stoparea criz

• - padicala. Mai intii pentruarea |

| tru corectarea si continu reformei. CA din ROMANIA apreciazasoci ca niunai prin pun erea in _- CONVENTIA DEMOCRATIncia realiza valoare a resurselor mat:eriale, fina re Si de| competenta a | etatii se pot | OBIECTIVELE MAJORE tici nationale, care insumea za bogatiile de toat e felurile,

• * Cresterea constantasuba avu cele apartinind statului;

forma proprietatii particulareeagcitasinati

• - atit cele apartinind cetateniilornivel dece nt de viata pentru intr | une , depasindu-se cit

+ Dobindirea unu azi Romania; a | mai repede posibil stadiul in care se aflatect ialibertatilor individualsie colective,a dreptatii. | _* Asigurarea exeelrcita rii si pro prin utilizarea instrumentece.lor sistemul: ui dem ocratic, intr| eaga si a echitatii sociale, astfmodca,org natiune sa participe inprisma factaniz at la treburile civi juncli capital n” udesind prin mutatiile priv orilor fundam en con tura;li; tara este uniala nu ta subevaluat pentru carelor de intrepatru ind democratia politica , economica şi cea soc sint nde re sem nificativ. este esentiale, iar gradul

CONVENTIA DEMOCRATI CA din ROMANIA propune un prograbi de . ruc tura re si stab iliza re eco nom ica, sim ultan cu rea liza rea prin cipa lelo r elemente ale rest u dinam ic intre econemiei de piata cu valoriali.sociale si ecologice, care sa asigure un echilibr | factorii economici si cei soci _ Prinexercitiul legislat iv si fiscal, se va determin a in mod institutionalizat ca sistemul ic sa-a sigu re intr egii pop ulat ii - incl usiv a celo r inca pab ili de mun ca, cop iilor , batrinilor, econom nta si, tuturor celor capabili i de munca, posibilitati bolnavilor, invalizilonzat r etc. - o existenta dece | | de activitate corespu oare si onorabila.ea resursel or tarii spre reâlizarea unoobti r obiective inu- Se vaevita inprimul rind che ltuir tean de a ne prospe- tile sau chiar pagubitoare. Maideales , se vor oferi sanse fiecarui cetaus,

ritate economica in fanctie pric eperea, talentul si efora tul dep in limitele prevederi- | e - lor legilor tarii.

• * Constituirea proprietatii par ticulare, majoritara si apartini nd unei mari si diverse

in contextul unei ordini noi de piata in Romania, serolu va dezvolta si structuri sociale mijlocii,une at pe l dublu si tii economice si socientaleialabaza cap consolida prin constru irea i sistem de rela italului privati- populatiei ca furnizeare denag forta de izunca si proprietara pot zabii sau "monitori ai ma erilor”. nute din| utilizarea ci sint mijloace pentru ca toti Proprietatea si rezultatele obti de o viata mai buna si nu vor trebui sa devina compatriotii nostriisinesa. beneficieze, dupa merit, numai scopuri in -13-

Pagina 16

4] “

4 * Proprietatea particulara si initiativa libera, neingradita in toate subsistemele economice si sociale, se vor garanta si proteja prin lege, fara adoptarea unor practici egalitaris- te. Se va controla, tot prin lege, utilizarea si vehicularea uzntenetului. pentru prevenirea abuzurilor si lezarii intereselor nationale si sociale generale, reciproce si individuale. De asemenea se vor limita, tot prin lege, excesele liberei initiative privind supraconcentrarea capitalurilor si a monopolurilor particulare si de stat. ” \

• * Vor fi prioritare activitatile pentru asigurarea|existentei decente pgntra intreaga

natiune- siguranta alim entara si a bunurilor de consum, inclusiv locuinta. © -**

• * Intregul mers al societatii-se va baza pe dreptatea sociala, subintelegindu-se |

in mod direct si politicile de protectie sociala, farainsa ca prin redistribuire statul sa inlature riscurile concurentei si a esecurilor economice, fie el si falimentul cu toate consecintele pentru patroni si salariati.

• * Politica economica va fi ciastica si adaptabila realitatilor practicii economice.

Elasticitatea si adaptabilitatea nu vor fi trasformatein incalcari sistematice, ci se vor accepta in functie de rezultatele periodice, de feed-back-ul macro si microeconomic sau de momente- le care necesita noi decizii, ca o rezolvare a situatiilor speciale care apar in viata.

• * Ideea nationala si vointa democratica se vor realiza prin preocuparea, deopotriva,

pentru prosperitatea fiecarui individ si, in egala masura, pentru prosperitatea intregii natiuni, Interesele individuale nu vor mai fi niciodata reductibile la considerente de ordin supraindividual, in num ele unor false interese colective. Existenta inegalitatii sanselor in aspiratiile individuale nu se poate nega. Inegali- :atile exista si unele se vor mentine prin diferentele manifestatein productivitatea si eficienta individuala. Inerenta nemultumirilor diferitelor grupuri sociale trebuie acceptata, insa rezolva- isa lor se va face numai prin dialogul social permanent - privit ca un dialog al individual constientizat:spre solutii de compromis” cu:factorii”sociali responsabili de | echilibrul general.

Restructurarea ‘si stabilizarea economiei, in principal bazata pe accelerarea restructurarii proprietatii economice de stat si configurarea unei proprietati majoritare particulare, se va realiza pe doua directii simultane:

• * Pe de o parte, ajustarea si consolidarea conditiilor pentru fanctionarea efectiva si

corecta a mecanismelor de piatain economia reala, in conditiile stimularii cresțerii ponderii valorii adaugate in produsul social brut si prevenirii convulsiilor sociale; as

• * Pe de alta parte, stoparea caderii in continuare a productiei prin inlaturarea

energica si accelerata a dezechilibrelor structurale intreprinderi, sectoare, ramuri), asanarea economiei nationale de productiile neviabile (pe baza unor studii de situatie temeinice) si de principalii factori generatori de ineficienta, restabilirea relatiilor de cooperare contractuala dintre agentii economici si revitalizarea investitiilor utile, odata cu privatizarea progresiva ca proces de transfer al proprietatii dinspre sectorul destat spre. cel particular si incurajarea si dezvoltarea cu preponderenta a ericaror intreprinderi noi proprietate particulara (intreprinderi mici si mijlocii,in special de productie si servicii). Efortul si costurile ajustarii econo-miei prin restructurare nu trebuie confundate cu costurile crizei. Pentrua nu mai fi prelungite si supraamplificate costurile crizei si pentru obtinerea mai rapede a efectelor pozitive scontate se impune accelerarea reformei, insa fiecare masura ‘yebute precedata de asigurarea suportului social necesar.

cu cit starea economiei devine mai grea si cu cit spatiul national duce Pe de alta parte,

• - 14

-