Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 49
de sist em ul aplicat sala riat ilor . |
crit erii ech itab ile fata
tuit pe
+ Crearea unor surse alternaaltive de finantare a cheltwielilor sociale prin combi-
Ia
area sistemulutica impozitarii. — onomici, indifere
i contributiv cu cel stim nt de natura 5;
- * O poli consecventa de uarular e a agentilor eco
forma juridica a propriedetatiipro, prin ea impozitelorpe profit, corespunzator dezvoltarii
dimin
voluntare de activitafamti tectie sociala a salariată siilor:perfcon structdeia tocuintela,, prointetectgraria easi
acestora, recalificăre lor suplime ectionarea profesionae de pensii ale
sprijinul tinerilor si patiliei ntara deeepensii (cas
profesionaeclaona han dics). — ilor,introducerea sistemse
agentilor omici
atoare, fata de evolutiatenpre turilor si de resursele disp onibile,
a In perioada imedediatcumurm para re a veru turilor ceta ilor se va con tinu a ajus tarea acestora
pentru pro teja rea put erii indexare si/sau
(salarii, pensii :ndemnizatii de somaj, alocatii, burse, ajutoare sociale) prin
com pensare in functie de evolutia venitului mediu national.
dupa un dialog nationa
a de analize si de pregatunire,ii ceta l bazal
Fiind necesara e periogduie exc lus, interesele nici tean Hu treb uie ignorate -
pe principi ul - nim eni nu treb
banci si partidele politice care să duca la un contract s0- |
sindicate,
purtat de guvern, patrr sionapart, ticip a reformei,
ti la restructurarea sivarevproitalicedzare
efal al raspunderilo tratarea difeariirentintriataegiiinsoclocuietal acti a la realizarea
in mod grad at, prin unii glob ale, se
urmatoarelor OBIECTIVE: o |
O _
a) Soma j
CO
al se va inlocui cu pedonperi a alternative de ajutlun or: ajutor cbisnuiat
tor ma jora t. Aj tor ul ma jora t se va aco rda oad a prim elor 6 i de somaj. Dup
si aju
i ajutor de som aj obisnuit, im actuO al al ajutorului de somaj pe prim E
6 luni, se va primirea etap izat a 2 cua ntu mul ui min ele
. - mar doua forme de ajutor de soma};
5 luni, pina cind se va trece la cele aj se va face pe o perioadala, a de | an. Ajutorul de sommicaj
- - acordarea ajutorului de som im brut pe ecoa nomia natiori dar nute va putes fi mai
obisnuit se va core la cu salariul min î
de 85% din acesta;
niz atie (de asis ten ta soc iala ). de som aj, stab ilita amu al, aco rda ta fara limita de
„indem mai pot beneficia de aju torde somaj, cu dificultsala ati dovedite la reinser-pe
timp persoanelor careemnuniza de somaj nu va fi mai mica de 65% din i,riui brut minim
tia profesionala indla si se va tia scu ti pe o per ioad a de 12 luni de plat a CAS -ulu fara ca prin aceas-
eco nom ia nati ona
ta sa se afecteze drepturile de con asigurari sociale si de pensie;lui de asigurari socialeoe cuvenite
- - reglementarea, in ditii echitabile, a dreptu |
salariatilor in caz de somaj partial (tehnic); . reglementarea posibilitatilor de functionare a
- - prevenirea unui somaj radstaticalia prin
in tandem (divizarea jocului de munca: | loc/2 anga-
ocuparii locurilor de mun ca prin pre a limitata, munca fa distanta (domiciliu), contracte
ajati), munca pe perioad
jati sau2 locuri/3 angate grame partiale) etc.
de munca pe capacit de productieta(pro de pina la 26 de ani, abscuolve ta-
nti ai unei forme de invanet
_ acordarea tinerilor inavirs riului minim
mint de formare profesi onala, unui ajutoran;de somaj corelat marimea sala |
pe economia nationala, pe © perioada de 1
- - crearea si functionarea rete tegrare pro onala acum
lei de conversie si reintori fesi somerilor;
_. stimalarea somerilor sa devina intreprinza prin acordarea ulata a
_ 47-
Pagina 50
ajutorului de somaj cuvenit pe oaperi cerere, oa mijloc inve
oada de pina la an de zile, la com
rsificare ajutoarelor financia re (credite de pletare pret erenti
2 tional initial, si prin dive etc.), pentru t
ale, de pensie pe o perioada de timpagri
scutiri de obligatiile de asigurari soci le, cole si de 1
cazurile de initiere a unt activitati particulare pred| uctive industria a
vicii: a fixa în functie de.evolutia proceselor de a
trecerea la ajutorul de sorsaj in surtecon ei; a
tare, restructurare si de stabilizare a situatieimari de omi
un an pentru acor ajutorului de sor
dare a
| reglementarea unei perioade mai e si a fond urilor contribuabile, —
in functie de evolutia rezultatelor economic
‘b) Pensii |
toti sala riati i, stabilita pe baza de proc ent |
- - asigurarea unei pensii de baza penirit cii prestate simarimea salariilor primite inte
şi a carui cuantum va fi in functie de duratarii;mun |
24 de luni premergatoare datei pensiona al salariilor si, in:
- - adaptarea cu regularitate a pensiilor de baza nivelului orescind | Si
lasi timp, apararea lor de devalorizarea monetară; |
:- - departajarea cotei de contributie la fond ul asig urar ilor soci ale, intre patr on si sala:
precum si fixarea unei cote superioare in sarcinaeren patronatului:
de natura invaliditatii si de vechime
*_ acordarea de pensii de invaliditate indifliditattii;
în functie de gredul inva | | a
munca dar. diferentiate imen tara si legif erarea drept
pensia supl
_ - desfiintarea obligatiei de cotizare pentru ivit
fiecarui cetatean, indiferent de profesiune sau act| atede, a contribui benevol si nelimit:
fondul pensiei suplimentare; | |
- - introducerea. sistemului de asig urare sociala baza t pe coni ributii obligatori
e cu venitul din muncs; |
- - benevole, care sa permita obtinerea unor pensiilaegal e beneficiarilor Gn vi
i - pensionarea progresiv a si anticipata, cerere, asigurinadedu-slimit pensii int:
de peste 50 de ani - femei, 55 de ani - barbati), pentru perio | ate, de
chantum de cel putin 60-65% din salariul avut; pe +
- * _ combinarea sistemului contributiv (obligatorii si benevol) cu impozitarea
pentru finantarea cheltuielilor necesare platii pensiilor; satariatilor si liber profesionistile
__umiformizarea drepturilor la pensiile cuve nite
. „recumoasterea dreptului la o pens ie soci in favoarea cetatenilor inca
ala pabili sa p
teze o munca eficienta si lipsiti de resurse materiale (oameni dezavant ajati de natura sa
destin); oo | |
” _ introducerea sistemului de asigurare a pensiilor;fondurilor particulare de pens
rea
- - intreprinderea de masuri pentru constitui
privatizarea treptata a sistemului de pensii de stat.
de venitul parintilor si ra
RPYCSE SER PREMIERES -
cuantumului unic, nediferentiat in functieeren
c) A sili de § i, Sa 5 oe
copii, pina la 18 ani, indif
copiilor,pentru alocatia de stat pentruaces t de calitatea de salar
iei lun
sustinatorului legal. Volumul total al tor alocatii se, va corela cu evolutia med
produsului intern brut.
- - corectarea si diversificarea sistemului de ocro tire a maternitatii:
«cresterea indemnizatiei de maternitate;
„introducerea dreptului la o indemnizatie pentru femeia si mama 6asnica pe
cresterea si ingrijirea copiilor pina la virsta de 7 ani; |
Pagina 51
terea copilului a unei alécatii suplime n-
- - acordarea, pe timp de 12 luni de lalnas dintre par inti este som er Rau arigajat pentru
fare pen tru cres tere a ace stui a, in caz ul inca re unu a
saptaminal,
A
o munca productive mai mica de 20 de oresta
ae
- - diversificarea sistemului de pre ; Lamiliaic: ci
instituirea unor prestatii |speciale la nivel local de asistenta sociala pentru sara
*
si familiile acestora (sot, sotie, copii); favoarea sotului vaduv Sau divrortat care are
erecunoasterea unei indemnizatii inE me
in exclusivitate crestere a copilului minor; suplimentare diferentiate pen tru copiii orfani de
„acordarea unei indemniza tii |
Li
inar ea ins tiir ii
inti pin a la term entar, platit de
| acordarea, la cerere, oricaruia din parinti a unui concediu suplim
unul sau am bii par
eco nom ic la nas tere a cop ilul ui szu pen tru ing rijirea cop iilo r ta de
bolnav i in virs
catre agentu |l ge
ionarea instruirii,i; in
| a
pin la Tanai.
_ introducerea ajutentoruilorluiai soc ial pentru contimase azurea si perfectplaf on de venitur
benefic iul ele vilo r
si stud caro r par inti nu dep sc un anu l m it
emului de asigurabarilne sociale bazat pe pra pina la
tuitati şi restituiri tideden
- - introducerea sistntu lui me dica l, cu
ar, efec t cos me tic (cor oan e, pun tare,
60% din valo are a tratame itur
tiat pe categorii de venitur i;
.) si medicamentos, diferen
ochelari, surditate etciliil copii minori si cu ven i situate la sau sub
- - pentru fam e dependenteie,socseial,vacuasig ura gratuitatea tratamentulut medical si
nivelui salariului minim |pe economa | sO
niedicamentos,
proces
ala, realizat printr-unbol
em de asistenta medicorie
Este nevoie de um neatsist
- - public si particular - si ntat pentru tratar ilor,
ea
evolutiv, avind un carirea acter mix
_ ingrijirea si preven
are a
lor, bazat pe: _
fina nta rii, pen tru intr eg, sist em ul me dical pub lic prin mentinerea
ven
iion arii
ific
bug etar e, care se va cres te cu prio rita te in mo d esa lona t core spu nza tor necesita-
sub tionares bugetară seca.VaSupcomlimplet starile
a prin incasarileceproasigvenuraitereadindepresam
tilor reale. Subven YOE exti nde si dive rsifi ent ar, se.v a introdu ata-
proprii, Ca se
re asigurari sau impozitari| asupra
te, independenta - ca sursa de admOoinistrare - de orice alte
+
E | E
veniturilor;
_ Accesibilitatea actulu i medical, se va cres te prin inlaturareafurningradirii teritorialevicisii
ilor de ser
se va integra intr-un sistem ierachizat pe trei nivele de dispunere a izor
medicale:
«servicii de asisten ta primara, asigticie urate prin medicul de fam ilie si in policlinici si
rac nt; | |
dispensare de medict generalisti, omnipara si in complexe
_ «servicii de asistente secund , asigurate in centre de diagnostic .
spital - policlinici de medici specialisti; urind asistenta
, in clinici de obicei universitare, asigLl
o servicii de asistenta tertiara a
ultraspecializata.
izia infi inta rii ani
; |
tati lor pub
a
lice de asis ten ta prim ara va rev eni org anismelor
Dec |
administrativ-teritoriale.
i „Libertateaa actu lut medical, compe care por tatotala liber ta
a pac ului de a-sialegUne menivdi-el
ientte
stea san itar si asis ten ta m edic ala © dor este , pub lica sau par ticu lara.
cul, unii erala;
esibilitate gendica
de gratuitate sişidefeluaccl asis
urasi inconditiilifere ent
corespunzator de asistenta se vaactasig alui medical. Ind de natura ten tei me le,
Pagina 52
„publica sau privata, medicul poarta responsabilitatea consecintelor actiunilor sale
“ profesionale Evaluarea acestaia se va face manai de catre organismele profesionale ale medi-
cilor. Medicul sub nici o forma muse va mai asimila functionarului publivac; realiza la nivelul
- - = Complementatitates serviciiler publice si particitcular s, se
si
asistentei medicale primare si secundare, atit de stationar: Hiber-ambu latoriu. Asigurarea de
sanatate va permite ăcordarea asistentei medicale, în sistemul optional, in reteaua publi-
ca si in cea particulara. Ea va rezolva, prin gratuitate, si costul tratam entului ambulatoriu.
- - Sobordenarea retelei sanitare, in intregul sau este fata de Ministerul Sanatatii,
organele puterii adm inistrative neavind nici o autoritate profestonala asupra corpului medico-
sanitar; | |
| ra, pe linga cadrul general:
*. Diferenticrea zonala. Intreaga politica de asistenta sanitaprivin
de organizare si de desfasurare, va asigura si o diferentiere zonala d dotarea si alotatiile
bugetare in functie de specificul zonei, gradul de morbiditate si gradul de expunere si | izolare a
me
cadrelor medicale. | |
_- Reorganizarea si modernizarea sistem ului sanitar se vor realiza concomitent. Se vor
termica primara Si se Va asi-
tehnologiza progyesiv toate unitatile incepind cu cele de asisteni!tarind,
gura un personal medical cu instruirea corespunzatoarIne. prim cel me(ladiucare defict-
tul actual este deosebit de mare). Se va-introduce administrare a prin managementul medical.
. '. Formarea si perfectionarea personalului medical, indiferentitatdesisector ul (public/
particular in care functioneaza, se va realiza intr-un sistem. coere nt, acred supra vegheat de
necesara.
stat si de catre asociatiile profesionale ale medicilor, care va asigura si instructiarsul
Orice promovare in sistemul medical public va avea la baza numai concu medical.
Prognozarea si politica formarii de cadre de specialitate revine Ministerului Sanatatii,
|
inclusiv pentru formarea in invatamintul medical privat.
- - Programe saiionale speciale, Asigurarea integralitatii programului de asistenta
” sanitara impune dezvoltarea unor programe nationale specialeind de asistenta si cercataze medica-
la pentru: cancer, boli cardio-vasculare, boli virale incluz si SIDA, sanatate mintala,
imynotogie, geriatrie si boli degenerative, precum si într-o serie de boli profesionale, sociale,
eréditare, congenitale.
| va face izeptat, initial
- - Privatizarea activitatilor sanitare si a capitalului de stat seinici cu plata, medicina
stimulindu-se asistenta privata ambulatorie (mm edicul de familie, policl s obtine
se va facilit
de grup, cabinete individuale, laboratoare etc). In acest scopspecia rea de credite
convenabile, se va incuraja si sprij ini organizarea de banci lizate etc.
CAP. V CONVENTIA DEMOCRATICA, SINDICATELE, ORGANIZATIILE
PROFESIONALE SI FAMILIA
-
si
Sindicatele si organizatiile profesionale, formeale pluralismului social, er insti-
azint
tutii reprezentative si independente de structurile statului, cu un puternic caract de moder -
imice, sociale si cultur
nitate in apararea si promovarea intereselor profesionale, econode ale ale
membrilor lor, ale drepturilor acestora izvorite din raporturile munca legiferate, dar care
necesita o continua perfectionare.
In conceptia CONVENTIEI DEMOCRATICE, sindicatele si organizatiile profesio-
Pagina 53
uie sa devina part enere acti ve si perm ane nt imp lica te, prin dial ogu l purt at i n trej ace s-
male treb ern, în stabilirea calendarutui, ritmurilor, costurilor sociale ale reformei si
tea, patronat si guv nomice ou cea sociala. . e |
in corelarea evolutiTIA ei eco ICA isi va asuma permona anent rolul de mediator aechapeilibrluluati
CONVEN DEMOCsindRAT profesi le - patronapriv te, pe baz
si de arbitru loial al conflict elor icate - organizdeatiidial ial, acesta it ca unsoci dialog
la capacitatea reciprocatii dede com subsidiaritate si echogilibrsocului gen eral eco nom ico- al si
con stic atiz at spre solu pro mis in favo area | |
a solidaritatii sociale. © | fesț onale
CO NV EN TIA DEM OC RAT ICA con side ra sind icat ele si org aniz atiil e pro
itutii de nat ura epe rtin ica, form ate libe r si volu nta r ca urm are 4 instinctului de
inst patronilor, in legatura reci proca pentru a-si apara inte resele
sociabilitate al salaratiilorinsimai inal t grad , dre pta tea sec iala , imb una tati rea sub stan țiala a
specific e, pen iru a real iza,
tie, perfectionarea auucil si a pretectiei sociale, respectarea si
proceselor de produc ne si a demnitatii ci. |
dezvoltarea persoanel uma
In ceea ce priveste familia, pentru dem ocra tia pluralista pe care o concep em, aceasta
este, deasemenea, oins titisiie fundamental stiiniteprin exprimarea natura sezodului
a con lalte forme ale soc iabilitatii.
de via si
ta are dre pturi pro prii si spe cific e con cord ante cu cele sa0 aju-
Ea trebuie bazata numai pe| existenta prop rie. Statul trebuie sare ctmossca astfel familia,
|
| o
te si sa o protejeze.
i
D
VI MEIN
CAP. IU
CAR IN
E TRAL
-un mod
Constatam ca problemele mediului au fost| tratate pina acum in Romania. intr
iresponsabil.
nsataa ecosistemelor - ape le de suprafata si de adin -
Persistenta starii de poluiriaretotava dso -
si orase, solul infestat sia sca-
felul in zonele industriariegrad
cime, aszul puternic contamleinat
zone desertificat, padurileobli , a caro de regenerabilitate
sebit de chimizat si în uneirationa litatea exploatarii - ga| o mare parte a populatiei tazii sa
zut si sint afeotate si de
suporte in continuare:
_ -constimul unor prod si prelucrate, infestat; e cu produsi secundari
use agricole, primareficia
rezultati din descompune rea ingrasamintelor arti le si pesticidelor
cu gaze active si periculoase pentru sanatate, prectits Şi cu
- - respirarea unei atmosferebiol
o serie de pulberi active la nivelul ogicului ,
ecologice este necesara uie
Intre activitatile economtejaiceresia med stingerea confitictalai
existent, iar toatdee mas urile de pro iului inconjurator treb considerate ca fiind
-
costuri normale productie.
CONVENTIA DEMOCRATI CA sustine necesitatea imediat a a unei strategii
l mediului care sa porn
nationale in domeniusoc easca de la conceptul une i abordări durabile pen-
servarea resurseler sint ainse parabile.
tru caredezveltares io-economica iasi con
si conservarea mediului si resurselor este mai
tect
-“O lege notia privindonipro
conditi nd, si chiar putind schimba, actiuni si programe intregi
necesara ca oricind, rea
privind restructura economiei. ormante cu
_ Restructurarea structurilor productive nu vé urmari obtinerea unor perf
Rad
3 |
Pagina 54
orice pret, ci si, mai ales, miniraizarea impactulul asupra mediului ambiant si asigurarea
unei depline compatibilitati cu aceasta. =
| - Oprioritate a primei etape o va constitui reducerea a efectelor nocive rezultate din
functionarea unor capacitati. In etapele urmatoare se va intensifica eliminarea efecte lor
nocive, componente de prevenire si prezervare, ecologizare si biclogizare a pamintului
agricol pe baza unui randament marginal convenabil,
_ Se considera necesara marirea numarului rezervatiilor biosferei, iar rezervatiile
degradate vor fi puse in stare functionala normala.
- - Padurile se vor proteja in mod special prin reducerea drasticaa taieriloz.
_ Sistemului informational de supraveghere si protectia mediului i se vor asigura toate
facilitatile pentru atingerea in 2-3 ani a enei functionari normale.
- - Propagarida audio-vizuala se va asigura mai ales in mod gratuit. |
- - Dirijarea surselor financiare se va face diferentiat in functie de intensitatea polu-
arii unor zone cu grad sporit de periculozitate.
- - In dezvoltarea economica a noilor proprietati particulare/publice se va tine scama de
impactul asupra iniepritatii mediului, sanatatii populatiei si calitatii vietii, Orice promo-
vare de investitie nu va mai fi posibila fara ““avizul de media”.
. „Pentru consgrvarea mediului ambiant se vor initia activitati ferme de salubrizare,
prin actiimi corespunzatoare de colectare, reciclarea si valorificarea deseurilor de catre agentii .
economici specializati. |
- - Se vor initia si stimula programe si preocupari inter si multidisciplinare concrete,
pentru educatia si formarea cadrelor de specialitate si a populatiei.
Invatam intu! superior trebuie sa dezvolte imediat aceasta cerinta (ingineria si tehno-
es
logia mediului inconjarator, economia mediilor ecolegice, specialitate si obiect de studiu). |
- - Se va crea din punct de vedere juridic un drepi veritabil al mediului inconjurater |
mpa
prin: introducerea delictului de prejudiciu ecologic si permiteres interventiei preventive a
judecaterilor pentru impiedicarea prejudiciilor asupra mediului.
. =Se vor obliga agentii economici, si in special agricultura.indiferent de felul proprie-
tatii, printr-o fiscalitate corespunzatoare, sa utilizeze tehnici nepoluante.
_ - Agentii economici, in special cei din agricuitura, vor fi obligati, indiferent de felul |
proprietatii, printr-o fiscalitate corespunzatoare, sa utilizeze tehnici nepoluante.
- - -Se vor respecta cerintele de conservare a mediului ambiant corespun zator contextului
| : E
general european. | 4
[adi
:
fy
- - CAP.VII - ROMANIA - STATEUROPEAN
POLITICA EXTERNA A Romaniei, tara asezata intr-o Europa inca artificial impar-
tita intre Vest si Est - o fume inca instabila si periculoasa in unele zone - se va constitui ca o
urmare fireasca a politicii sale interne, pe care o va reflecta armonios. Politics externa a
_ Romaniei se va conorețize de o miaxinie transparenta si se va intemeia deapotriva pe princi-
piile Cartei ON.Upe., tle ale C.S.CE., ale Declaratiei Universale a Déepturilor Omului,
n
i
a
precum si pe cele ale Cartéide la Paris.
care trebuie pastrat si consolidat. Ea
= may oameten ama
_ Natiunea romana a avut si are un rol european,
___ trebuie sa-si cultive vocatia de partener si mediator, deschis dialcgului si cooperarii.
m=
. .
.
e
.
SP
a : ș
‘ :
-$2-
et
menta
ne
Pagina 55
Pozitia geografica,atrad realizarile Romaniei justifica tefurile
itiile istorice nationaleOCsiRAT
politicii exteme promovat de CONVENTIA DEM c inFu ICA:
- - - redobindirea de catre Romaniaanaa locu luiei fires ropa si participareacu dreptari
i depline la procesul de inte gtare europe ;
-reintregirea teritoriului national stirbit in urma nefastului tratat Ribbentrop-Molotov;
- - asigurarea conditiilor optime| de securitatSae,decurgind din integrares europeans atarii |
DE
noastre; , a Se
r itor _
spiri.
tual e ats.
si in teri.
ale cu ,
diasp ora,
- - crearea conditiilos pentru reinn
. edar eage gata
ne |
„:
rares
- - prom OVarea GOOperarii ECONOMICE regionalecu tarile vecine, pregatindastisl integ
română; i
Romaniei in CEH. | | |
1. PRIORITATI
Romaniei este de a convinge comimnit
Scopul prioritar al politicii externe an fata atea
internationala de atasamentulicepopo rului roma de principiile democratiei.saExist enta in
rmine
e ideologiilor iotalitare si capabilee a noiideteEuro
Romania a unor forte polit potrnerivnic si eficient in opera de construir din Europe,
recunoasterea Romaniei drept parte necesarcare la sint supuse fostele tari comuniste pa
va duce la stergerea inegalitatii de tratament e | | a
| D
de est.
Politica externa a CONVENTIEI DEM OCRATICE va urmari sa dea o imaginea
reala a unei ROMANII reinviate din tragedia ultimei jumatati de veac.
2. RELATII EXTERNE
Romania va intretine relatii normale cu toate statele luraii, pe baza principiilor enun-
a si
tate mai sus, ceea ce nu exclude necesitatea unor nuantari, in fimctie de asezarea geografic
- - de afinitatea de interese. -
Data fiind pozitia Statelor Unite in apararea valo rilor dem ooratiei in hume si roful jucat
, CONVENTIA DEMOCRATICA dore ste ca
de ele in economia si securitatea mondiala de partener
Romania sa dezvolte cu aceasta tara relatii stabile, care sa-i asigure statutul
p-
In ceea ce priveste Europa, se va actions permanent pentru ca Romaria sa fie acce
„corect si credibil.
tata in toate organismele curopene.
Romania va intretine legaturi amicale, intem eiate pe interese comune, cu tarite din
Balcani, tari a caror pozitie geografica le impu ne oa partenere apropiate.
CONVENTIA DEMOCRATICA considera ca imbunatatirea imaginii Romaniei in
si semai ficativa de structurile N.A.T.O.,
exterior poate contribui la o apropiere importanataEuro
ceea ce ar conduce la stabilitate in aceasta parte pei. _
CONVENTIA DEMOCRATICA acorda un rol deosebit Organizatiei Natiunilor
Unite, careia trebuie sa i se atribuie puteri sporite, pina la drep tul de interventie militara, in
situatia agresiunilor indreptate impotriva unui stat | membru al O.N.U sau in cazurile flagrante .
de sprijinire a terorismului international.
3. DREETURILE OMULUI, MINORITATILENATIONALE
a-
Ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus in secolul nostru la acte de barb
Pagina 56
Dy ,
|
revolta con stiin ta ome nirii . Considerindu-se ca fair irea unei lum i in care fiint ele
3 ‘ism ce a si mizerie se vor bubura de- libertatea cuvintului si & convingerilor,
- - bmane eliberate de teamtaratia-Universala a Drepturilor. Omului, din care CONVENTIA
“7 fost proc lamata Dec lege morala fundame ntala. fe Ce
DEMOCRATICAeleisiprivfaceindomin -un cadru politic
fi rezolvate decit intrace
oritatile nationale nu potciar
_| Problem t, cu un sistem judi Acest cade
îndependint, eficntale,. bgp
“democratic,respbazat pe um statlinade adrep
drep turil or ou lui și libe rtat ilor furid ame litaica in
garante ază ecta zes dep tra
.
‘ drepturi si conditii egale pentru toti cetateniiinmi
Reuniunea de îs Copenhaga din 29 e 1990, urmare & CS. ,a intrunit consensul
CE.
tuturor tarilor Eurcaope drepturilor persoanelor spartinind minoritatilor nationa-
i oa respectarea universaj recunoscute, este un factor esential al pacii,
le, considerate drepturi ale omului participante. |
justitiei, stabilitatii si dem ocratiei in statelei este instaurarea anui climat depace socială, una
Interesul national vital al Romanientares si respectarea libertatiler si drepturilor
fiind si gara
din componetele acesteiaegale litate romana.
minoritatilor nationale, cu cele ale cetatenilor de ratiosaDEM OCRATICA se promi
„ « Combatind orice forma de extvernisri, CON VENTIA
ta pentru respectarea drepturilovar tutu atilor stnice sau religioase. Dialogul dus
ror minorit
e a conflictelor interetnice.la
servi drept mijlec de aplamarolta
“în spiritul toleraatei Si ratituluniifiecarei
A recunoaste! drep minoritati la libera dezv re a cult urii proprii si
pastrarea, identitatiietnice nuinscam naa punein diseutieintegritateateritoristazi caractere
a
'unitar al statului roman. E a
PROCLAMATIADELA ALB
Pe baza principiilor cuprinsernatiniona A IULIA, inconformi-
inte
tate cu tratatele si conventiileocra e, premovindsolutiile
le la care Romania este partatilo
pozitive ale unor state demtitatit tice , recunoaste drepiul minoritreligioas r netionsie la pas-
trarea si dezvoltarea iden perf lor culturale, lingvistice, etnice, e si politice.
Consideram. ca pentru ITA ectionsrea cadrului juridic, inco adecvat acestor cerinte este
esar un "ST ATU TAL MIN OR TIL OR NA TIO NA LE" nfor mita tecu conventiile
" meG ntul Reuniunti de la Copenhonaaga,
ania face parte şi in specialdeDoclegeumedrep
internationale la care Rom30-4 minoritatilor nati le.
care int Capitolul IV (art. 0)ech stabileste cu putere rtatilorturilst edrep turilor minoritatilor
Adaptind o politica ilibratina privinta prin libe
“CONVENTIA DEMOCRATICA are in vedere atit cipiile de morsia st echitate pre-
apararea intereselor vitale ale Romaniei, ..
‘clamate de membrii sai, cit si
RATICA nu va sbdica niciodata9° de0 la principiul: *NU
„n CONVENTIA DEMOCPRI TI, ASUPRITORIN. .
VREM SA DEVENIM DIN ASUpe cars orice politica de izolate a minoritatilor le comportă
| Constienta de pericolele a Romaniei, CONVENTIA DEMOCRATICA se pro-
gine
pentru stabilitatea interna si imamin als, econontica si secia~
“nunta pentru implicarea tatu ror oritatilorin reconstructia mor boy
oe oo,
- * Je a tarii. cistigarea de capital
CONVENTIA DEMOCRATICA dis ROMANIA. respicl,inge prin propagarea delibe-
ale populat
sentimentelor nationaleretn
” politic prin manipulareaersi tigiul Romanie :nui poate fi
rata a saspiciunii si adv nalistatii in relatiile inte ice. Pres afirmarea
agogie patriotarda, ci numAai prin
dobindit prin actiuni ‘natioe capat-sobilevinesasideademDIM
valorilor proprii, singurel ENSIUNEA. REALA POPORELUI
ROMAN.
-