Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 41
Pi
A
YISIS
cts
Pope
LIES
Toner
ORL
PO
(et
ot
PIATA
se
PP
| |
2 aceasta noi locuri de munca.
nu trebuie reorientate si dezvoltate in conformitate cucontributia lor| mai
miccaa pondere ia PIB. - 0
+ CHIMIA SI PEIR OCH IMIA. Desfiintarea picielor traditionale de procurare a
precum si caracterul energo-
materiilor prime (cca. 58% din totalul im porturilor pe dolari SUA) ,
intensiv, au facut ca odata cu schimbarea sistemului de preturi,s înaceste a, sa imprime in intreg
sistemul economic influente semnificative. Acestea au condu mod deosebit la pierderea
ce cit si a produselor altâr ramuri.
competitivitatii pe plan extern a produselor,atit specifiara,
Restructurarea acestora este.o acthine neces dificila siderab scumpa, fiind ramuri
intermediare. Fondurile mari necesare conduc la diminuariniulu consi ile sau chiar ble-
carea innoirii alter ramuri. Ca atare, restructurarea dome in veder i nu poate evita lichidarea
ie avut
sau restringerea unor activitati. Pentru aceasta trebu si in desfacere; e:
- - dificultatile in aprovizionarea cu materii prime |
- - volumul de productie corelat cu rata profitului minim necesar;
- - volumul pierderilor acumulate si potentiale, volumul si costurile investitiilor de
modernizare; , |
| - consumul energetic si costurile depoluarii.
O şeriede, masuri se cer intreprinse in prima urgent:
- - descoperirea de noi zacaminte Gn special punerea in evidenta de noi rezerve de petrol
si gaze naturale); _
- - organizarea institutionala sub forma de holdinga acestor domenii. Întreprinderile cuie
randamente si costuri diferite, organizate ca regiicu auton ome, ps zone organizationale in funct
Gomerciantii.
de resurse, cu producatorii de materii prime si calita | |
S-ar creste diversificarea exploatarilor, tea produselor specifice, concu renta si
„diferentierea preturilor de desfacere, chiar o scadere relativa ra lor.
: - atragerea capitalului strain sub forme societatilo mixte cu activ| itati complete:
resursa - produs - desfacere; a E
- - yeprofilarea capacitatilor nerentabile, orientindu-ie catre productia de mic tonaj,
|
sinteza fina si biotehnologie; a
- - privatizarea capacitatilor mici si mijlocii si a desfa cerii prod uselor si serviciilor
| | |
specifice. sectoarele economiei
- * INDUSTRIA USOARA - este cea mai rentabila dintre toateabil,
de revenire favor sub cel oficial), cu
(costuri convenabile, lipsa subventionarii, curs nt ediu scazu
” toate ca dispune-de un nivel tehnologic comparativ ca sit,nivel Productivitatea este de tip ma-
nual in cea mai mare proportie, ceea ce partial expli ele salariale cu cca. 20-25%
mai mici decit in celelalte ramuri ale industriet.
i, industria usoara are atit pitta
_ Desi aparent se manifesta o scadere a cererii pietecrest
interna petentisla cit si cea externa, dar acestea reclama erea calitatii produselor. Se
| SR
impune:
- - dezvoltarea investitiilor de modernizare si productivitate, care nu sint mari si ca
atare posibil de asigurat prin reducerea nivelului impozitari i. Nivelul bugetului nu va fi afectat
gat;
deoarece investitiile in acest domeniu majoreaza volumele de productie si valoarii,reapeadau
masura
- - modernizarea se poate realiza etapizat in interiorul intreprinde
dinamicii fondurilor realizate din vinzarile la intern si export;
- - asocierea cu parteneri straini, gonstanti sau sezonieri, in concordanta cu variatiile
- - dezvoltarea unei retele de magazine (cu capital public, privat sau mixt), organizate
modei;
-
Pagina 42
sig ura pen tru rei nte gra rea rapida a cheltuie lilor.
e comod a si diversifica-
ustria usoara este unul diri domeniile cel mai rapid privatizabil si cu |
lo cal si zon al, est
) Ind rinderilor mici si stijiocii. - a nile ei 4
re mare USTRIA ALIMENTARA - Legea. fondului funciar cv imperfectiu
a int rep
asi peNDaceasta intr-o stare vecina cu falimeritel. ctu rar e si de
adus-o ria alim ent așa va fi int egr ata in pro
indust elalte industri . Se va diferentia printr-unritmm aialert imprimat gra mu l de res tru
In generalut, pen
privatizareareprelevazdirectii pritruncicelpale: ~ m | P a rdindu-se
in urmato privatizarea. Marilor intreprinderi sub forma de societati pe actiurii,i;aco
=
angajatilorinfipointsibareilitaatedeaintprorepcurrinariderl pre ferentialecua cap unui procenxtt(cospotariput deblicasta deiunpina la 30-35%,
i private saulizarea proitadusl mielor agricole alimentare, sinplasate
conzonsideleeratsicapcenittreal dele deporpronireducpentietrua imanduterstriiloia r prime; ved i t efi ci e 7
nta i n
in
areuaa mo r i n du str i si sem iin du str ii al i m en tar e car e si -au do
| gospodar_ iiledezvoindltivid le sau asociatiile aggicultorilosir.sustine aseciereasi ecoperarta cu firme
|
CONVENstrTIA DEMOCRtruATinvICestAitiiva inide tiacapital, imbunatatirea fluxurilor tehnologice,
speciazliza te die eluainl staatandate rde pen internationale, imbunatatirea si eficientizarea retetelor de
la nivanizarea unui malnag
igiericni atiaree,a org or em ent optim, dotarea laboratoarelor si a controluiui de
fab te si de sanatate a produselor alimentare, dezvoltarea corespunzatoare a activitatilor de
calita lare si prezentare. | |
pro du s este o
cer ea con sum ulu i de en erg ie ge un uta tea de
- * ENERtreGIbuA ie- Recorelata cu intreg. programul de restructurare si de reorientare â -
du
amba
necesitate. orEaeconomice si sociale. lorificarereaa
consumuril
ea situ ati ei en erg eti ce tre bu ie sa inc ea pa cu uti liza rea si va
. espuzaRetoa dresara resurselorinterne, cucresterea utilizarii capacitatilor instalate de genera
- - cor i electrirece prin: inferioare sia
energie
no log iza rea cor esp unz ato
|
are ini ocu irii ma ter iale lor com bu stib ile
a cal ita tii com bu stib ililo r pri n el i m ina
|
rea lign itu lui de put ere cal ori ca joasa si
- - sporirera sia pacurii cu continut ridicat de sulf;
ech ipa me ntelor
calitate inferioa
ti t i o na l, car e se apr ecia za l a 65-75 % di n che l tuie li le anual e , pe o pe riv ad a|
" Rfortubul ieinvesorientat catre refacerea capacitatii de energie electrica prin: a;
de 3-4 ani tre area mor obiective de investitii, inclusiv al primului grup CNE Cernavod
"= _ findezalizvoltarea lucrarilor la celelalte grupuri CNE Cernavoda; ene rgi e
r am ena jari hidroener get ice si dez vol tarea unor sur se de
_ contirmarea uno entionale;
electrica alternative, neconv
ului rez ide nti at - com erc ial (ev aluare a si adm jnis tra rea consu-
nului populatiei).
u! che ltu ieli lor afe rente nu va put ea fi asigur at int ota lita te de bug etul public. Se
Volum se suplimentare posibile: | Si
apr eci aza Ca sur
| de 15-25% din fondurile realizate din privatizare;
_ o cota ven tion are bug eta ra a do bin zii pen tru evi tar ea efe cte lor
- - imprumutupreri bancar e, Cl sub
inflationiste asupra tului eneasu rgiei;
pra int rep rin der ilor si a locuit ori lor din jud ete , des tina te ir
- - o cota parte din tax participarea la finantare & urior obiective de interes regional.
ele
primeteulan! rinsaud penloctrual; finantarea sau
jud
Pagina 43
area unor cimpuri noi de hidrocar-
Li
- - o cota parte din veniturile realizate din concesion
i si gazului metan; .. .
olulu
buri energetice, a transportului si depozitarii petrncta
a. - subscriptie publica, cu gestionare disti si transparenta. a fondurilor acum| ulate
| i o
periodic prin subscriere. - - reducerea consamu lui, care nu trebu-
Paralel cu redresarea energetica seimpunreagenti economici, ci de restructurare si
je sa constituie unicul criteriui.de inchidere a une =
de orientar. e a noil or investiti ~ ii ve
r, insa nu va fi o fortare.a restructurarii
a
Pee
.
Pretul energiei este o componenta & cesturfio
tay
una de resursele necesare. Acestartreb
inainte ca intreprinderea sa dispimb uie sa fie principala
uctie.
determinare in reevaluarea si unatatirea gestiunii costurilo de prod
devina un sistem eficient al economie i nationale,
+ TRANSPORTURILE - trebuie sadezv de transport
pentru ca nu poate exista relansare si apoi oltare economica fara un sistemo
eficace. urarea
oltarea transporturilor pornesc de lamaiasigputin
Restructurarea, reconfigurarea si dezv c, de mai mult de 90% pe cale fera ta si de .
: ineficien a
ta activ itati lor spec ifice de trafi
6-7% cu autovehiculele.
Reconstructia sistemuluiramde,e spec a, mijloace, controlul si
transporturi, infrastructurlung
dirijarea traficului, necesita prog ifice pe termen relativ si un efort figanciar
deosebit.
Aceste programe trebuie dezvoltate si corelate cu avantajele econ
a
omice care rezulta
din integrarea Romaniei in sistemul euro| pean de tran sporturi, atit ca infrastructura citsica
| | |
pentru acestea pot proveni din:
i Mă
‘ Transporturi ratiere - fomdurile necesare
mijloace,
7
atragerea de surse bancare interne si/sau externe,
_ concesjonari ale constructiei si exploatarii unor parcursuri ds tip autostrada pe.
:perioade determinate;
iala de la bugetul public. |
- - taxe asupra carburantilor si o finantare part se impu ne:
rind, in ceea ce priveste exploatarea,
- * Transporturi feroviare - in primule cu imp ozitarii si
introducerea principiului concuren transportul rutier in priv
tei egal inta
subv entio nari i, prac ticar ea liber tatii man ager iale, regle men tarea tran spor tulu i si a obligatiilor
“ (calea de rulare si controlul traficuluspec i) este normal sa
si a obligatiilor carausului. Infrastrucatura de regie autonoma, Restul activsoci itatilor ifice, inclu-
fie organizata si gestionata sub form t se vor organiza sub forma de presetat i comerciale, in
siv intretinerea parcului de transporzare terii calitatii serviciilor tate. Pina la obtine-
vederea maririi vitezei de rentabili si a, cres este necesara subventionarea publica. Aceasta se va
rea unei competitivitati stabile si eficiente i si competitivitatii domeniului.
dim inua progresiv odata cu cresterea eficiialente
se preconizeaza cresterea traficului maroltaritim si
+ Transportul maritima si fluv -A-R upune dezv es
STANT OTIERDAM. Aceastaepres
fluvial, inclusiv prin ruta de apa CON, crea
unor programe de porturi dunarene rea Unot zone comerciale liber etc.
finanta din fondurile bugetare publice pre-
în cea mai mare parte aceste lucrari seexplvoroata
cum si prin concesionarea unor amenajari si tui domeniu ri pe perioade determinate.
+ Transportul aerian - nevoile aces incep cu reconditionarea si moderni-
“zare aeroporturilor,reechipareacres se termina cu rentilarea in
sistemelor de control, trafic etc. sioltares diversificata a flotei
vederea comoditatii de pilotare, terii sigurantei de zbor si dezv internationale. -
cu aeronave (pasageri, transport mar furi) corespunzatoare standardelor
Transportul aerian va ramine organizat sieaexpl oatat sub forma societatilor comer-
ciale de stat, fara insa sa se limiteze infiintar si dezvoltarea societatilor comerciale
-
Pagina 44
a4
a
Aut
a4
oS
DEE
oF SERS
rat
>
ar
fe
Piper
oe
Faas
pe
particulare autohtoue sau ale investitorilor straint.
c) Cercetarea stiintifica. i | |
__ Bstechemata sa'vălorifice pertinent marele potential al inteligentei romanesti. Resur-
sa esentiala a viitorului ROMANIEI, inteligenta romaneasca s-a. dovedit - prin evolut ia stiinte-
lor - permanent regenerabila. Ia Sa
| Indiferenta manifestata pina acum fata de ea, precum şi un imobilism relativ al pro-e
priilor structuri, au impus acestui domeniu o strategie defensiva - pentru conservarea exist
tei si a potentialului valoric - care se cere radical schim bata.
Cercetarea stiintifica, indiferent de tipul acesteia, se va implica direct ca principalaii
forta de analiza si elaborare a strategiilor necesare ajustarii si Implic restructurar
macroeconomice, mezo (sectoriala) si microeconomica (agent economic). it se deter-
mina si restructurarea cercetarii stiintifice, mai ales a aceleia implicata in unitatile de cerceta-
re, dezvoltare, proiectare (U.C.D.P.). | Da
| - Cercetarea stiintifica trebuie utilizat a si dezvolt ata pentru obtinerea unor rezul- .
tate stiintifice profitabile, pe plan intern si, mai ales, pe plan extern. Despre aceea efortul
principal al statului, prin alocatiile bugetare si o taxa variabila si difereritiata sustinerea
institutiilor de cerestare cit si pentru finantarea de programe speciale (cercetare fundamen-
tala'si aplicata). i | a |
Brin Comisia guvernamentala a Consiliilor Stiintifice pentru strategia cercetarii
stiitifice - functionind in cadrul Ministerului Stiintei - ss vor intreprinde stricte si competen-
te evaluari strategice asupra dezvoltarii - in perspectiva - a stiintelor in Roman ia, corelat
cu promovarea valorilor autentice, managem entalui modern si eficientei cerceta rii,
| a princip
_ Se va defini, o strategie nationala si un program de dezvoltare re in CIECLI- alelor
domenii in care Romania dispune de un maximum de traditii si de sanse de integra
tulmondial =) a II II
„Im corelarecu aceasta strategie, va fi elaborata o “CARTE ALBA A CERCETAR II”,
cerce-
| cuprinzind realizarile, prognozele si planurile de integrare in structurile si proiectele de
tare la nivel european; — i De
mele
_- Se vor incurajă autonomia si desceniralizerea institutiilor de cercetare. Prograsupla,
de cercstare vor fi elaborate, in conformitate cu cerintele, printr-o procedura eficien tasi
mumai de caire cercetatorii stiintifioi si vor fi validate de Consiliile Stiintifice sectoriale si
intersectoriale, organizate in cadrul ministerelor de resort;
: Va fi urmarita racordarea fireasca intre cercetare si invatamint prin siCentre le de
cercetare organizate in institutiile de invatamint superior, care vor deveni principala
sursa de selectie si formare a potentialului uman de cercetare.
- * CERCETAREA UNIVERSITARA va oferi venituri suplimentare atit pentru
persoanele fizice implicate cit si pentru domeniile si universitatile respective.
- * CERCETAREA FUNDAMENTALA, reprezentind valentele cele mai profunde
ale inteligentei romanesti, se va desfasura in Universitati si in Institutii de Cercetare corespun-
prin alocatii
zator organizate, si pe linga ACADEMIA ROMANA. Finantarea ei va fi asigurata nzatoar e. Se
bugetare cit si de eventualii sponsori, incurajati prin facilitati financiare corespu dispun de
vor sustine in mod special domeniile si directiile in care cercetatorii romani
experienta si rezultate recunoscute pe plan international. |
_ Vor fi stimulate si dezvoltate stiintele societatii si ale omului, pentru studiere si
a
cunoasterea proceselor si relatiilor inter si intra-comunitare, inter-umane si a comportamen-
tului si noilor atitudini in raportul individ-grup-societate;
Pagina 45
A
ff
Pip.
ra
Fecazisa
nZctazii i
-
, statul va sprijini cerceta-
- - în colaborare cu firme interesate din tara sau strainatatetare
asa nuntita cerce
rea tehnologica de; importanta strategica - ice, de virf - precum si
cercetarea splicativa din domenii neeconem desfa cum este de exemplu, cea medicals.
a CERCETAREA APLICATIVA se va sura in institutii de invatamint supiiive
tehnic sau economic si in Unitatile de cercetare stiintifica, dezv oltare t2aclogica, pre-
iectare (U.C.DP.).Rezultatele ei - pe termencuscurt nderent corelatecuprogramul
actiu
reformei si dezvoltate in complementaritate a), pr nile de cooperare inteimationala si se vor
xtern d
viza obiective concretdee piata (interna/e niul cercetarilor aplicative se.va renunta la
“Pe termen scurt - mediu, in dome ales
e joasa (as high-tech and low tech.) fiind maiizare
discriminarea tehnologie inalta - tehnologicomp
necesacar intreaga tehnica: sa devina etitiva indiferent de marimea si local a
E
ni diversificarea finantarii si prin conectarea la
pietelor.
În perioada de tranzitie, se va spriji
astfel viitorul reviriment al economiei romanesti, care
partenerii straini interesati, devansind finan
va face posibila - in perspectiva - auto tarea cercetarii in ansamblul ei.
- - Restructurarea si privatizarea trepiala a U.C.D.P; se va realiza simultani cu
angrenarea lor in procesul de reforma si restructu rarea economiei. Privatizarea U.C.D.P.va fi
economici si de o evaluare patrim oniala, socia la
precedata, de regula, de privatizarea agentilor ibile
si intelectuala specifica pentru activele‘‘tang ”’ şi a celor ‘‘intangibile’’ (reputatia, marca,
| a]
patrimoniul intelectual); tarea, generarea si difuzarea rezulta-
. Activitatea U.C.D.P. se va orienta si spre adap
de Transfer Tehnologic ( ‘Incubatoare’’) cu
telor specifice; prin intermediul Centrelorintre
scopul stimutarii sistemului economic de prinderi particulare mici si mijlocii;
- - Prin cercetarea in domenii interconectate se vor identifica ramurile industriale care,
pre-
neavind nici o justificare in Romania, vor trebui sa dispara, cele care vor trebui diminuate,
Sa
cunr si cele care vor trebui dezvoltate sau infiintate; e;
«Vor fi revizuite reglementarile privirid protectia proprietatii intelectual
erarii stiintifice
si amplificarea coop
_ Se va crea un sistem national pentru dezvoltareament
internationale, acordarea de burse, specializari si docu ari in strainatate, inlesnirea acce-
tivelor individuale si de grup;
sului la publicatii stiintifice de virf, sprijinirea initiaitii decente de viata si venituri corespum-
- - Vor fi asigurate oamenilor de stiinta cond |
zatoare valorii, tinutei si importantei activitati desfasurate; tare corespin-
- - Se va aplica o politica prioritara de redotare a institutiilor de cerce
|
zatoare importantei si perspectivei activitatilor specifice. , corespunzator importantei
_ Se va elabora “Statutul cercetatoralui stiimtific’’
romanesti.
pozitiei profesionale si sociale a acestuia in cadrul societatii
4. RESTRUCTURAREA SOCIALA
Restructurarea economiei si privatizarea vor deterbari mina schimbari majere si in
structura sociala a Romaniei. Pe de alta parte, acestereaschim vor contribui la accelerarea
si organizarii proprietatii.
tizarea si diversifica formelor omic
restructurarii economice, la privaeste de
Restructurarea sociala mai inertiala decit cea econ= 9° a fiind:determinata
o doza suficient de semnificativa de neincredere in reforma.omia de piata, se dovedeste un pro-
Realizarea reformei economice, a tranzitiei la econ
t si dureros pentru inajoritatea populatiei.
ces complicat, cu un impact social puternic, socanorab
Structura (actuala) sociala este nefav ila amploarei si obiectivelor veformei
-
Pagina 46
ocupata in sectoarele ind ustriale; 30% - populatieulatocu pat
necesare: 60% -populatie si 23 sint femei); 10% - pop ie ocu
agricultură (din care 2/3 sint..in virstade peste 55 ani 3
A
eo
a cs
in sfera serviciilor de stats. carscicristica generala de umilinta si complexare (în speci
- - Se poate adauga sita r), o imb atri nire acc ent uat a a populatiei rural .
inte lect ual itat ii si tineretu lui uni ver virsta (intre batri
intinerire a populatiei urbane| industrializata pre— cum si conflictele deIe
|
tineri),
ul de restructurare act soc iala , in ans amblul corelarilor ou uatpre
Se prevede ca procesmij eriza prin deplasareaustaccrialenti, agri
etatea particulara micriat a si locie, se va car torilor ind
e structura inveestitaceorilastaor,vaintrfieprcorinza
populatiei urbane sala ai edaccatra stim espunzatoare. |
ularea catr
si mai ales servicii num sca proprietara individuala - cu sprijinul necesar corespunzator - §
Structura taranea aso ciat ive, in con ditiile une i leg isla tii corespunzatoal
dep lasa catr e form ule ferm iere si | | |
|
stimulative.
tru ctu
|
rar ea
SE
soc iala nu se poa te rea liza in afa ra rec uno ast eril si consolid
Res uror cetatenilor In
sanselor egale ia oricoam e domeniu de intreprindenterecu, astitegamalitai tiimtut cue cit rezultatul mu
Jegilor,a faptului ca enii dau un randamegoism sanatos" norarmal aliat cu sentime:
lor fe det erm ina ms i evid ent sea rtă - "un
- - responsabilitati sociale individuale.
tru toat e libe rtat ile eco nom ice si soc iale , nece sare une i res tru ctu rar i sociale at
Pen spunzator pen truasigne.
vata propriilorinteres e ste cetateniloser, va legifera uncadru core |
libertatii de intrare si de iesire de pe pista. piata constituie premisa esentiala a asigar
Libertatea intrarii si iesiriiic sidesocpeial, prin multiplicares agentilor, La rindul
climatului concurent ial econom rii si dez volt arii ofer tei eco nom ice si sociale.
_ climatu l co nc ure nti al
este nec esa r rela nsa piata, CONVonsENal.
ectitudinii intr
Peniru asiguraelabreaoracoro stra arii si iesiriini,dein pe
*
DEMOCRATICA vafinanciare, sociale tegie unitara, care vadedefi primul rind, resp a ¢
fata dezvoltarea pietlica ei muncii
-
tatile economice, ea restructurarii agesintilomor rale econom ici de stat,acelor imp ti inpromov:
implicati inprom ovar |
i si mijlocii.
si dezvoltarea intreprinderilor micsus aparten enta la o
Restructurarea sociala- devtine si, in acelasi timp, ca - prin
intreprindere particulara initiata ine sursa a restructurarii urmeconomice. .
i restructurari se va ariistirefa cerea si cei
"In rezultatele de ansamblu a intreginom ic a socielatii romane - patura ptijk
lidarea traverse deietaech ilibru secial si eco eriala si intreprinzatoare si majoritare fat.
(mezosocialul soc tii), dinamica, mensg |
ra si de dedesubt (cca. 35 - 45%).
ponderile de deasup sociala nu poate fi conceputa in afara obligativitatii declararii aver
Restructurarea ii publici, de catre orice per soana¢
catre demnitari, functionar
şi a justificarii venituriloraledestat proprietatea de
decide, utilizeaza bunuri re. . ului si foloseste forta de munca salariata in ai a
la orice nivel de ierarhiza MOCRATICAapreciaza ca, totodata, in urmatorii ani - prin sc
CONVENTIA DE lectualitate de elita, activa in procesele de creatie si fa
volta o inte
si cultura - se va dezintre
moralizator pentru aga societate.
ENTIEI DEMOCRATIolid intreg
CE asigura, prin aderenintsrezo
Acest program al CONV ionale lva
ansamblu societal, introducerea odata cu reforms a res arizarii nat
u soc ial pe baz a uno r valo ri mor ale in pro pria org aniz are a fiec:
intereselor de ech ilibr
cetatean in functie de interese le hui si a celor sociale comunitare.
Pagina 47
- * Combinatia echilibrata dintre stim? ular ea productivitatii pe de-o parte si de
te, este ura
sprijin social pe de alta parICE din scoperile de baza ale programului
CONVENTIEI DEMOCRAT- care, depi Economna de piata si proprie tatea privata sint
instremenusis nimic mai mult nd numai si mumadei vointa si priceperea celui care
le minuieste.
CAP. IV SECURITATEA SOCIALA
Protectia sociala decurge din drep tul fiecarui cetatean de a fi apa rat de riscurile
tatea, orfanitatea, invaliditatea, som
sociale, cura sint: boala, batrinetera,cumatmaiernimul ajul, sarcinile
familiale (in special ale familiilo ti copii), inflatia, instabilitatea monparetarii, a.in mod
| mai ales in functie de masura preocu
Un stat este democrat si socialsociala a cetatenilor sai. Fara de aceasta, nu numai
direct si responsabil,izat de securitatea a tarii ar fi
libertatea si traiul civil nu ar fi pos| ibile, dar si stabilitatea politica si economica
serios amenintate.
In prezent se traverseaza 0 flagran ta contradictie intre obiectivele prot ectiei sociale
| prin mssuri populiste, caredinauimp afectat
si resursele disponibile inacdefi est scop. Un timp disimulatacon social asigurat ort
in special acumularea si acea citul bugetar, iar prin sumulform e acute. | |
rezervele valutare ale tarii, sta con tradictie capata acum TIE ! |
---" Refacerea si dezvoltarea siste mului de securitate sociala, in conc eptia CONVEN
DEMOCRATICE, isiteja are originea in echitate institutiile securita-
a sociala si seva regadesiainmun
tii sociale. Ideea pro rii celu atea
i mai slab - lipsit de posibilitpra cii (som eri, copii,
batrini, handicapati etc.) - isi va gasi corectaalaaplicabilitate ctica. tot ce se finanteaza,
necesita o finantare, si
“Tot ce se ofera prin securitatea soci ificiu, benefic, nu trebuie numai masurat sau
este an sacrificiu al populatuieiei.si Aces t sacr ributiiie per--
distribuit echitabil, ci e! treb astfe l dim ensionat ca prin impozitele si cont
ze.
asurarea economica-sau chiar sa osafrine
cepute sa nu influenteze negativ desfare incercare
| De aceea se cere o echilibr finapatr nciara rezonabila care duca la oozab ilit.
convenabila a tuturor platitori lor implicati: onii, patra onat ele, salariatii si imp mer sul
izare: depinde de
Protectia sociala este un obiectiv esential, caruaii real
it num de la interdependentele. reale
eaza reusita. Trebuie porn
reformei, dar ii si conditionabor
dintre economie si social, date realist fara demagogie.
Economiei de piata cu valori soci ale, pe linga ordinea pietei, îi este necesara si o ordi-
ne sociala, bazata pe oferirea une diferite domenii (casnicie
i multitudini de servicii socialeasi,in locu
ini si urm
si familie, sanatate, ocuparea forței de munca, batretc.) ire, ajutoare de viata,
consecinte ale unor evenimente de munca, politics . -
a la trei niveluri: .
Structural protectia sociala se va plas tuturor membrilor comunitatii;
~
- - protectia întregii societati - acordata data tuturor membrilor unor anumite catego-
acor
. protectia unor categorii socialei, -inva
rii, in mod automat: copii, tineri, virstnic lizi, someri; '
- - protectia personalizata - acordicadata persoanelor pe baza nevo ilor concrete: boala,
p, saracie, calam itati naturale si sociale.sistemalui
maternitate, orfanitate, invaliditate, hanICA cons
CONVENIIA DEMOCRAT idera ca refacerea si dezvolta. rea
de securitate sociala trebuie bazata pe:
-
Pagina 48
redefiniresia asigurarea conditiilor minime necesare existede ntei tuturor membr
&
oe"
ale acordate stat pentrn acesti
societatii aflati in nevoie, precum si a unof drepturi specisocia
- - realizarea efectiva a. drepturilot’ de asigurare lă prin repartizarea echitabi
surcelor din venitul national; | |
_ stimularea solidaritatii sociale la constituirea fondurilor de asigurari soct
s »
ia
Li
|
Creed
printr-o politica fiscala adecvata; + |
- - stabilirea unui raport corespimzator intre contributia sociala indivd usls si date
societatii in protejarea celor aflati la nevoie; | | a 7
- - introducerea si optimizerea sistemului de corelare intre contributia salari atulu i si
a patronului la fondul asigurarilor socigle;
'. diversificarea de asigurari sociale, in raport cu gtadul de contributie fa constitu|
fondurilor de asigurari sociale;’ | |
- - corelarea progresiva a cuantumului umor drepturi de asigurarisiona sociale (per
indemnizatii pentru incapacitate temporara de muncă etc.) cu venituE l profe l. |
| Sint necesare: o | a
_. *Redefinireaprinlegea protectiei sociale, cumultiplicarea si diversificare elema
telor in raport cu care sint definite riscurile sociale - toate acele imprejurari nefavorizate
pentru cetatean, de natura sa-i dim imueze veniturile neces are unui trai corespunzator.
| '* Garantarea securitatii sociale, in principal prin: |
- - extinderea actiunii de protectie sociala la toate evenimentele
- * *
care pot influenta
gativ securitatea sociala a cetatenilor, inclusiv instituirea unor mecanisme eficiente| de pro
tie a consumatorului: | | a |
| - compensarea veniturilor tuturor persoanelor ale caror resurs e sint inferioare m
mului vital, in cadrul unui program larg institutionalizat; a
protejarea sociala diferentiata a salariatilor prin introducerea unui sistem specie
masuri:
t. Garantares tuturor cetatenilor apti de munca a conditifior exercitarii !
potest
activitati profesionale, prin: | a |
_ *asigurares unor politici coerente de creare de locuri de munca, de ocupare a forte 7
munca la un nivel cit mairidicat; | |
ecombsterea somajului pe termen lung; | |
«stimularea dezvoltarii si extinderii proprietatii individuale si asocia te, de produ ct
pe term en iung, In mod
de servicii, in corelare cu combaterea zonelor geografice de soma;sate,
cial, sustinerea dezvoltarii acestora in centrele urbane mici si la pentru asigurarea st
litatii populatiei si prevenirea supra-aglom erarii oraselor medii si mari; Da
2. Apararea juridica & salariatilorindiferent de natura muncii prestate, impet
unor evenimente care ameninta exercitiul activitatilor prefesionate.
3, Asigurarea unor nivele decente si corecte ale venituriler prefesionate, incor
re directa cu gradul de importanta economică si/sau sociala a activitatii.
- - Extinderea actiunilor de protectie sociala prin cuprinderea in sistemul asigura! _
a distribuirii echits
sociale a masurilor privind: siguranta locului de munca si a cistigului, (soma
a veniturilor de compensare peniru perioadele de inactivitate fortata j, incapacitat
munca, maternitate); _ 7
_ Promovarea unor programe de protectie sociala multiforme, care sa cuprin da in¢
goria riscurilor sociale generatoare de compensari banesti pentru populatia defavorizata
efectelor inflatiei, nivelului chiriilor, devalorizarii monetare etc.;
_ Introduceres sistemului de asigurari sociale contributiv pentru taranii batrini, co
-
_ 46