Ediția 2015

Pagina 83

Suntem preocupați de intensificarea relaţiilor cu ansamblul statelor arabe, inclusiv a conexiunilor în plan comercial şi investiţional cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului. Avem un interes special în dezvoltarea relaţiilor cu statele din Asia Centrală și Caucaz, prin consolidarea dialogului politic, intensificarea cooperării în domeniul energetic, a schimburilor comerciale și prin încurajarea companiilor din România să se implice în realizarea de proiecte industriale și energetice în aceste țări. Vom contribui, în cadrul formatelor europene, la eforturile de stabilizare din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu și la cele de consolidare a acțiunii internaționale pentru combaterea noilor amenințări ale grupărilor teroriste care acționează în zonă. Considerăm că relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa, în special cu cele beneficiind de economii dezvoltate sau emergente, trebuie să pună mai bine în valoare interesele economice româneşti, ţinând seama de formatele de cooperare cu UE și de capitalul de simpatie pentru

România existent în aceste ţări. În mod deosebit vom acorda atenție relațiilor speciale cu Japonia, Parteneriatului strategic cu Republica Coreea, cooperării cu India, Brazilia, Africa de Sud.

11.5 Dimensiunea economică a diplomației

Susținem promovarea cu precădere a unei agende de diplomație economică focalizată pe următoarele direcții: a) promovarea comerțului; b) încurajarea creșterii economice sustenabile; c) atragerea investițiilor străine; d) sprijinirea inițiativelor mediului de afaceri local în străinătate. În sprijinul acestui demers se impun atât menținerea unui cadru legislativ coerent, cu predictibilitate rezonabilă pe termen mediu și lung, cât și dezvoltarea în structura MAE a unui corp de diplomați cu pregătire economică, atribuții specifice și cu mijloace corespunzătoare la dispoziție, precum și selecția acestora pe criterii de eficiență și în funcție de cerințele obiective ale postului ocupat. De asemenea, ne propunem realizarea unui parteneriat interinstituțional cu Ministerul Economiei și cu Camera de Comerț și Industrie a României pentru acțiunile de promovare economică. Considerăm că, prin demersurile diplomației economice, trebuie realizată susținerea accesului exportatorilor români la piețele globale, ținând cont de competitivitatea produselor și serviciilor

realizate de aceștia. Acțiunea în planul diplomației economice va fi susținută intern prin măsuri care să sprijine posibilitatea companiilor românești de a opera eficient în plan extern, cum ar fi: furnizarea de informații utile privind mediul de afaceri, asistență în identificarea partenerilor sau a licitațiilor publice, informații privind regulile de piață din țările țintă, asistență în rezolvarea disputelor comerciale, sprijin în participarea la misiuni economice și la evenimente de promovare comercială. Susținem valorificarea poziției geostrategice a României, la interferența coridoarelor economice dintre Asia și Europa, pentru promovarea țării noastre ca centru regional de expansiune al afacerilor către regiunea învecinată. În acest sens, polii naţionali de creştere trebuie să genereze o mai intensă utilizare a finanţărilor comunitare şi naţionale pentru investiţii, pentru o dezvoltare durabilă mai echilibrată, în măsură să atragă interesul investitorilor strategici și dezvoltarea de proiecte cu iradiere către zonele adiacente.

Vom promova proiecte de interes pentru comunitățile locale din România în cadrul Strategiei pentru Regiunea Dunării, aceste proiecte având impact direct şi benefic asupra intereselor economice, politice şi sociale ale României. Portul Constanța trebuie să devină un pivot strategic pentru generarea unui flux de mărfuri care să conecteze piețe din Asia Centrală, Caucaz, Orientul

83

Pagina 84

Mijlociu cu piețele din Europa Centrală și de Nord, conectarea la bazinul Dunării și la proiectele energetice regionale.

11.6 Dimensiunea multilateralismului eficient

România va continua promovarea poziţiei sale consecvente în cadrul organizațiilor internaționale cu privire la respectarea valorilor şi principiilor fundamentale ale dreptului internaţional. Vom urmări eficientizarea demersului României în cadrul organizaţiilor globale şi regionale, precum ONU, OSCE, Consiliul Europei, pe baza unor strategii pragmatice de recalibrare a demersurilor pe linie multilaterală în raport cu priorităţile de politică externă şi printr-o acţiune concertată cu partenerii strategici. Ne propunem o contribuție cât mai substanțială la concretizarea obiectivelor aflate în acest an pe agenda ONU, între care: adoptarea agendei de dezvoltare post-2015, încheierea celei de-a treia Conferinţe internaţionale privind finanţarea dezvoltării, Conferinţa de evaluare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, precum și un nou acord global în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, România trebuie să joace un rol cât mai activ în cadrul Consiliului Europei, îndeosebi în privinţa evoluţiilor din vecinătatea estică, Balcanii de Vest, zona Mării Negre şi în dosare

tematice privind drepturile omului şi ale minorităţilor. Considerăm că se impune și accentuarea profilului României în cadrul OSCE, îndeosebi prin furnizarea de expertize şi puncte de vedere pertinente în privinţa „conflictelor îngheţate“.

11.7 Românii din afara granițelor

O dimensiune fundamentală a politicii externe o va reprezenta consolidarea legăturilor și a comunicării cu comunităţile de români din afara graniţelor, inclusiv promovarea de politici care să ducă la rezolvarea unora dintre problemele de zi cu zi ale cetăţenilor români din străinătate. Ne vom asuma misiunea de a fi alături de ei în problemele sociale, de muncă, de educaţie și vom simplifica procedurile birocratice din relaţia lor cu administraţia din România. Un rol esențial în acest sens îl are îmbunătățirea calității serviciilor consulare printr-o mai bună administrare şi distribuţie geografică a reţelei consulare. Ne propunem ca românii aflaţi dincolo de frontierele statului român să se simtă protejaţi, să beneficieze fără discriminare de libera circulaţie, de liberalizarea accesului pe piaţa europeană a muncii, să își poată exprima liber și consolida identitatea etnică, culturală, lingvistică şi spirituală. În sprijinul românilor care aleg să trăiască temporar sau permanent în străinătate vom duce la îndeplinire proiectul de introducere a votului prin corespondenţă, pentru a le asigura și facilita

exprimarea neîngrădită a opţiunii politice. Vom susține relaţiile cu membrii comunităţilor istorice româneşti din vecinătate, militând pentru respectarea dreptului lor de a învăţa în limba maternă, precum și a altor drepturi consfinţite de reglementările europene. De asemenea, vom aborda cu deschidere în dialogul politic cu guvernele din țările vecine probleme care au un impact critic pentru destinul comunităților românești, între care reprezentarea intereselor acestora în instituții și în politicile guvernamentale privind minoritățile. Proiectele promovate în relația cu comunitățile de români din afara granițelor trebuie să atragă cu mai mare atenţie elitele, prin recunoaşterea valorii şi a capacităţii lor de a crea punţi către interesele naționale ale României, de a contribui la proiectele de modernizare a societăţii româneşti.

84

Pagina 85

11.8 Reforma instituțională și ridicarea nivelului de performanță al serviciului diplomatic

Noile exigențe globale din mediul economic, de securitate, cultural impun diplomaților noștri atribute profesionale cât mai performante și o abordare modernă a asumării misiunilor de reprezentare, promovare și apărare a intereselor României. Între domeniile care considerăm că trebuie reprezentate mai pregnant în structura MAE trebuie să se situeze: diplomația economică, serviciul consular, diplomația publică, formele și proiectele de interacțiune interinstituțională în special cu ministere și structuri din domeniul economic, inclusiv cu mediul de afaceri. Din perspectivă instituțională, considerăm că se impune clarificarea prerogativelor Preşedintelui în materie de politică externă printr-un act normativ distinct, adaptat realităților și exigențelor perioadei actuale, precum și structurarea anumitor aspecte care ţin de relaţia Guvernului cu Parlamentul, respectiv cu Preşedintele României în această materie. În viziunea noastră, atribuţiile Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

ar trebui preluate de un Minister al Românilor de Pretutindeni, interacțiunea dintre Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Fondurilor Europene ar trebui să facă obiectul unui nou acord instituţional, în concordanţă cu realităţile existente, iar reînființarea Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova ar fi oportună și utilă din perspectiva corelării programelor de asistenţă financiară dedicate Republicii Moldova.

11.9 Promovarea democrației

Considerăm că răspândirea şi consolidarea modelului democraţiei liberale, a statului de drept şi a drepturilor omului reprezintă singura garanţie a durabilităţii păcii, stabilităţii, securităţii şi prosperităţii în Europa şi pe plan global. În susținerea acestui deziderat, ne propunem introducerea pe agenda relaţiilor bilaterale, îndeosebi cu statele aflate în curs de aderare la Uniunea Europeană, dar şi a ţărilor în curs de dezvoltare, a unui dialog pe tema promovării democraţiei şi a respectării drepturilor omului şi a statului de drept. Considerăm necesară extinderea sprijinului preponderent tehnic acordat în cadrul Asistenţei pentru Dezvoltare democraţiilor emergente din vecinătatea estică şi zona Mediteranei, prin dezvoltarea unor proiecte ce vizează consolidarea instituţiilor democratice, a participării cetăţeneşti şi a societăţii civile în aceste țări.

11.10 Diplomaţia culturală

Diplomația culturală este un instrument eficient pentru definirea şi creşterea reputației României, prin promovarea identității și culturii sale. Programul de guvernare îşi propune ca diplomația culturală să capete această anvergură. Un obiectiv important este realizarea unui parteneriat eficient între Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român. Diplomaţii care activează în domeniul promovării culturii vor trebui să aibă un rol mult mai activ, devenind interfața dintre cultura română și publicul din întreaga lume.

85

Pagina 86

CAPITOLUL 12 – APĂRARE

12.1 Viziune

Prioritatea Guvernului în domeniul apărării constă în realizarea unei suficient de credibile defensive, care să permită angajarea acțiunilor militare în scopul apărării naționale, concomitent cu respectarea prevederilor Tratatului de la Washington și ale Tratatului de la Lisabona. Acest nivel de ambiție se va realiza prin asigurarea creșterii graduale a bugetului apărării la un volum de minim 2% din PIB, începând din 2017, a nivelului de echipare, pregătire și al capacității de luptă a Armatei. Asigurarea acestui nivel de bugetare va permite accelerarea procesului de modenizare a forțelor armate și implementarea strategiei de înzestrare în baza planurilor multianuale de înzestrare, realizarea capabilităților operaționale minime, conform cerințelor procesului de planificare a apărării din cadrul NATO, precum și participarea cu forțe la operațiunile internaționale ale NATO și UE;

12.2 Obiectivele politicii de apărare

12.2.1 Modernizarea forțelor și dezvoltarea unor capacități de apărare credibile Vom continua procesul de modernizare echilibrată a structurii de forţe în scopul realizării unor structuri operaționale eficace, cu grad ridicat de interoperabilitate şi de autosusţinere în teatrele de operaţii.

Direcții de acțiune: l Modernizarea sistemelor de comandă-control, digitalizarea și robotizarea unor segmente de activități specifice, concretizarea proiectelor „Smart Defence“, creșterea mobilității și dislocabilității trupelor și reducerea timpului de reacție la nivelul tuturor celor trei categorii de forțe ale armatei; l Creșterea intensității și complexității activităților de pregătire și a calităților individuale de luptă ale militarilor, precum și planificarea și desfășurarea acțiunilor militare întrunite, până la nivel tactic; l Desfășurarea unui proces atent și amănunțit de reevaluare strategică a apărării în scopul reducerii structurilor centrale în beneficiul celor operative, întăririi răspunderii, simplificării și eficientizării lanțului de comandă.

12.2.2 Creșterea relevanței strategice a României în cadrul NATO şi UE Având în vedere că NATO constituie pilonul principal al arhitecturii de securitate a spațiului Euro- Atlantic, vom susține onorarea angajamentelor asumate de România pentru implementarea capabilităţilor militare solicitate de Obiectivele Forţei, asigurarea contribuţiei la Forţa de Răspuns a NATO şi dezvoltarea iniţiativelor Alianţei de creştere a capacităţii de transport aerian strategic şi reducerea deficitului de elicoptere de atac şi de transport în teatrele de operaţii.

86

Pagina 87

În cadrul UE, România îşi va îndeplini obligaţiile asumate sub auspiciile Politicii de Securitate şi Apărare Comună. În acest sens, România va îndeplini angajamentele asumate în cadrul Grupurilor de Luptă ale Uniunii, va adera la Codul de conduită al UE în domeniul achizițiilor militare şi va transpune în legislaţia naţională Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi Consiliului privind achiziţiile publice în domeniul apărării şi securităţii.

Direcții de acțiune: l Consolidarea unor relaţii transatlantice stabile, pentru menţinerea credibilităţii şi coeziunii strategice a NATO; l Promovarea atât a necesității distribuirii echitabile a riscurilor și responsabilităților între aliați, cât și a complementarității NATO și UE, prin întrebuințarea eficientă a setului de instrumente specifice celor două organizații pentru gestionarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității Euro-Atlantice; l Identificarea și finanțarea corespunzătoare a participării cu forțe la operațiunile NATO și ale UE, cu respectarea principiului asigurării dislocării și sustenabilității forțelor în teatre de operații; l Dezvoltarea unor capabilități de nișă în domeniul securității cibernetice și cel de informații, valorificând resursa umană și experiența existentă;

l Asigurarea încadrării posturilor alocate României în structurile politico-militare și de comandă ale celor două organizații pe criteriile meritocrației, experienței profesionale și fișei posturilor, precum și efectuarea diligențelor politice și diplomatice necesare în scopul susținerii reprezentanților noștri pentru încadrarea unor posturi de decizie în structurile politico-militare ale NATO și UE; l Deschiderea echitabilă a României pe piețele Euro-Atlantice și Europene de achiziții de echipamente strategice, atât în beneficiul economiei românești, dar și al partenerilor noștri și, de asemenea, sprijinirea companiilor românești în contractarea și subcontractarea unor echipamente sub egida Agenției Europene de Apărare a UE.

12.3 Creşterea eficienţei mecanismelor de exercitare a controlului democratic civil asupra armatei

Vom consolida raporturile de lucru şi organizatorice ale Ministerului Apărării Naționale care să pună în prim-plan standardele democratice în domeniu și depolitizarea instituției. Vom solicita o participare mai activă a membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului României la momentele de decizie ale procesului de planificare a apărării: proiecția bugetului și evaluarea execuţiei acestuia, monitorizarea periodică a capacității operaţionale a armatei, evaluarea gradului de interoperabilitate al forţelor, evaluarea participării noastre în teatrele de operații.

Direcții de acțiune: l Promovarea unui proces legislativ care să conducă la reconfigurarea structurii piramidale a organismului militar, precum și acordarea tuturor drepturilor prevăzute în Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare; l Revenirea la sistemul de pensii militare de stat care să garanteze respectarea statutului social și predictibilitatea carierei militare, de aceste prevederi urmând să beneficieze și

87

Pagina 88

soldații și gradații voluntari. Astfel, anual, sumele alocate din bugetul Apărării la bugetul Asigurărilor sociale se vor aloca modernizării forțelor; l Participarea membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului la unele activități importante ale ministerului (ședințe ale Consiliului de Planificare a Apărării, activități de evaluare, exerciții de anvergură în teren etc.); l Promovarea personalului pe baza principiilor meritocrației, a stării de sănătate și capacităților fizice și psihice ale acestuia și instituționalizarea și finanțarea corespunzătoare a programelor de refacere a capacității fizice și psihice a luptătorilor; l Creșterea eficienței instituțiilor superioare de învățământ militar, a calității procesului educațional și a nivelului de cooperare internațională în domeniu, în scopul formării unor competențe reale ale reprezentanților clasei politice în gestionarea problemelor de securitate și apărare.

12.4 Creşterea atractivităţii carierei militare pe piaţa forţei de muncă

Vom adopta măsurile politice și legislative adecvate pentru stimularea spiritului de corp al instituției militare și redarea onoarei și demnității cadrelor militare active și în rezervă, pe măsura privațiunilor și sacrificiilor acestora în serviciul poporului român. Se vor avea în vedere îmbunătățirea condiţiilor de muncă din unităţi, creșterea preocupării pentru starea de spirit a personalului şi pentru problemele sociale cu care se confruntă militarii, civilii din Armată şi familiile acestora.

Direcții de acțiune: l Asigurarea drepturilor financiare restante tuturor militarilor, în conformitate cu prevederile legilor organice, precum și a unor condiții decente de muncă și viață pentru personalul Ministerului Apărării Naționale, prin continuarea modernizării infrastructurii și dezvoltarea programului de achiziții de locuințe de serviciu și construcție de locuințe proprietate privată, în regim de parteneriat public-privat; l Creșterea veniturilor personalului Apărării și interzicerea diminuărilor acestora, în scopul creşterii atractivităţii carierei militare pe piața forței de muncă, precum și includerea în salariu a sporurilor existente, simplificarea și creșterea transparenței plății personalului militar; l Sprijinirea autorităților administrației locale pentru reconversia personalului disponibilizat, integrarea acestuia în societate și iniţierea unor programe speciale de asistenţă pentru

familiile personalului dislocat în teatre de operaţiuni militare.

88

Pagina 89

PARTEA a III-a – ECONOMIA

CAPITOLUL 13 – FINANȚE PUBLICE ȘI BUGET

13.1 Starea de fapt

Din 2009 și până în 2014, România a aplicat o serie de constrângeri economice și sociale pentru a ajunge la un deficit bugetar de circa 2% care să fie finanțat în condiții acceptabile. Sectorul privat a făcut ajustări încă și mai profunde și, la timpul lor mai dureroase, astfel fiind principalul contributor la reducerea deficitului de cont curent de aproape 12% în 2008 la sub 1% în 2014. Această ajustare este reflectată într-o măsură considerabilă în scăderea cererii agregate, dar mai ales în transformările structurale profunde din economie. Un efect colateral a fost scăderea elasticității importurilor noastre în raport cu exporturile. Pe de altă parte, odată cu declanșarea crizei financiare internaționale, creșterea economică a rămas la niveluri joase și este probabil ca cererea agregată să continue să rămână sub potențial în viitorii câțiva ani, dacă nu se va interveni cu politici economice adecvate. Rata de participare a forței de muncă se situează la aproximativ 56,7%, fiind printre cele mai joase din UE. Rata scăzută de participare explică, în parte, diferențele mari dintre impozitele statutare pe muncă și cele efectiv

încasate. Nivelul relativ scăzut al cererii agregate este reflectat și de costurile de împrumut ale guvernului, de rata de inflație, care este temporar sub limita inferioară a benzii țintite de BNR, și de rata dobânzii interbancare ROBOR 3M, care a atins cele mai joase niveluri din istorie. Nemulțumirea generalizată și ineficiența definesc astăzi relația dintre contribuabil (cetățean sau întreprindere privată) și stat. Sistemul fiscal se caracterizează prin birocrație, neclaritate și lipsă de predictibilitate și împiedică mediul de afaceri să dezvolte planuri pe termen lung. De altfel, acestea ocupă locuri fruntașe în topul obstacolelor în calea dezvoltării mediului de afaceri. Statul este perceput și se comportă azi mai degrabă ca un adversar al mediului privat și, în orice caz, ca fiind mai presus de cetățean. O altă realitate îngrijorătoare este stoparea investițiilor publice de către guvernul socialist în exercițiu. Această greșeală a guvernului va afecta economia pe termen lung. Mai mult, lipsa investițiilor va afecta creșterea PIB-ului, iar a ne propune o rată economică de creștere mai mare

decât PIB-ul potențial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări5. În acest context, măsurile nepregătite de relaxare fiscală luate sau anunțate de guvernul socialist în exercițiu ar putea dezechilibra economia în perspectivă, pentru că relaxarea fiscală este concentrată pe stimularea cererii, problema fiind că nu poate fi susținută dacă nu este stimulată creșterea economică potențială, care nu se poate face fără investiții în infrastructură6. În plus, măsurile nepregătite luate de guvernul socialist în exercițiu de concentrare pe relaxarea fiscalității adresate consumului sunt defazate față de politicile europene de relaxare a fiscalității adresate muncii, motiv pentru care Comisia Europeană le-a criticat deschis7.

5 Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, expunere la Conferința COFACE/MEDIAFAX, „Risc de țară“ 6 Ionuț Dumitru, Președinte al Consiliului Fiscal, idem 7 Declarații făcute la București de vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis

89

Pagina 90

13.2 Principii de acțiune în domeniul fiscal bugetar

Pentru a ajunge la un deficit structural de 1% din PIB, așa cum este prevăzut în strategia fiscală adoptată de țările UE, vom continua reformele structurale în economie, în special în zona companiilor de stat, precum și îmbunătățirea managementului colectării taxelor și veniturilor, inclusiv prin promovarea unor parteneriate cu sistemul bancar în colectarea taxelor și impozitelor și promovarea plăților electronice ale acestora. Vom reaşeza sistemul fiscal din România prin definirea a două categorii mari de impozite și taxe: naționale și locale. Impozitele și taxele naționale vor fi reduse numeric și cu niveluri stimulative economic, în concordanță cu legislația europeană și cu clasificările internaționale ale finanțelor publice. De asemenea, acestea se vor colecta pentru a contribui la îndeplinirea rolului și funcțiilor unui stat inteligent. Impozitele și taxele locale vor fi astfel dimensionate încât să asigure finanțarea adecvată, necesară și capabilă, să consolideze autonomia locală și să contribuie la realizarea atribuțiilor legale și de funcționare ale comunităților locale. Vom reduce numărul taxelor și impozitelor.

Simplificare, claritate, predictibilitate, debirocratizare și descentralizare Vom clarifica și simplifica sistemul fiscal și pe cel de procedură fiscală prin generalizarea utilizării unui sistem informatic și informațional implementat în întreaga administrație publică – centrală și locală – conectat eficace la utilizatori – contribuabilii români.

Creșterea colectării bugetare prin relaxare fiscală și crearea comportamentului de conformare voluntară Pornim de la premisa că marea majoritate a contribuabililor sunt de bună-credință și nu-și doresc să fie datornici la stat, dar ca să plătească impozite trebuie mai întâi să producă.

Raport corect între stat și contribuabil Vom lua măsuri pentru a simplifica birocrația, elimina incorectitudinea, abuzurile din comportamentul fiscului. Vom adapta legislaţia şi procedurile administrative pentru a realiza un raport corect între stat şi contribuabil.

În ceea ce priveşte bugetul, acesta: l Va servi realizării obiectivelor statului prin redimensionarea cheltuielilor publice prin diminuarea rolului statului în economie, a birocrației și a administrației excesive. Politica bugetară are ca principală orientare disciplinarea şi permanenta urmărire a cheltuielilor publice, a eficienţei derulării investiţiilor publice şi întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. În același timp vom adopta legislația necesară pentru bugete multianuale care să permită finanțarea continuă a unor importante obiective naționale de investiții și să elimine inconsecvența întâlnită în ultimii 25 de ani, irosindu-se miliarde pe lucrări începute, neterminate, multe abandonate; l Va fi construit în funcție de priorități și politici fiscale, fiind necesară menținerea în limitele deficitului bugetar printr-o viziune economică și nu printr-o abordare administrativă. Politica fiscală trebuie să conducă politica bugetară, nu invers. Este responsabilitatea guvernului să

adapteze cadrul bugetar la nevoile de dezvoltare ale economiei și ale cetățenilor în această etapă istorică.

90