Ediția 2015

Pagina 91

Fiscalitatea va fi partajată clar între fiscalitatea națională și fiscalitatea locală. Acestea vor antrena simplificarea și responsabilizarea, ceea ce va conduce la clarificarea sistemului de impozite și taxe, responsabilitatea în administrarea și colectarea acestora, elaborarea și urmărirea execuției bugetelor pe niveluri de competență și răspundere. Efectul major așteptat se referă la o reducere semnificativă a numărului de impozite și taxe de natură fiscală, permițând contribuabililor să-și diminueze cheltuielile cu administrarea fiscală și să le crească nivelul de competitivitate, cu toate avantajele personale și generale ce decurg din această măsură. Estimăm sporirea consumului intern ca urmare a adoptării și implementării Programului de Guvernare, a creșterii treptate a PIB-ului spre un ritm mediu anual de 5%, precum şi majorarea încasării veniturilor fiscale de la aproape 32% în prezent la circa 38-40% din PIB, inclusiv prin diminuarea drastică a evaziunii fiscale. Aşteptăm ca economia românească să se relanseze rapid prin acțiunea unui cumul de stimuli:

mediu sănătos, politici economice, fiscale și bugetare coerente și corelate.

13.3 Obiective

Obiectivele strategice fundamentale ale politicii fiscal-bugetare vor fi: 1. Consolidarea deficitului bugetar la un nivel scăzut, compatibil cu angajamentul asumat de România, de atingere a obiectivului pe termen mediu în 2015 (deficit structural de 1% din PIB); 2. Stimularea mediului de afaceri printr-un cadru fiscal-bugetar transparent, predictibil și stabil pe termen mediu și lung, în vederea atingerii nivelului adecvat de competitivitate și de creștere economică.

Obiectivele tactice urmărite sunt următoarele: 1. Stabilirea unui echilibru între obiectivul de consolidare fiscală necesară menținerii deficitului bugetar structural la nivelul său țintit pe termen mediu și stimularea economiei pentru accelerarea creșterii economice; 2. Respectarea țintelor de deficit bugetar pe anii următori conform angajamentelor asumate de România la nivel european. O atenție deosebită va fi acordată întăririi cadrului instituțional aferent politicii fiscal-bugetare (în special cel legat de elaborarea și execuția strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu) și stimulării absorbției fondurilor europene, acestea din urmă fiind un factor-cheie în stimularea creșterii economice în condițiile unor constrângeri bugetare importante; 3. Stabilirea calendarului de adoptare a monedei euro și stabilirea unui drum de parcurs cu obiective clare de atins pentru a putea asigura nivelul necesar de convergență reală și

nominală a economiei; 4. Readucerea unor prevederi fiscale la valori suportabile care să ajute la încurajarea inițiativei private, la o creștere economică mai consistentă, precum și la creșterea consumului intern; 5. Transformarea statului birocratic, clientelar, costisitor şi ineficient într-un stat de drept suplu şi eficient prin descentralizare, debirocratizare şi dereglementare.

91

Pagina 92

13.4 Direcţii de acţiune şi măsuri

Vom acționa pe următoarele direcții și vom aplica următoarele măsuri: 1. Promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creștere economică; 2. Întărirea controlului și sporirea responsabilităților unităților aflate în afara administrației centrale (autorități locale, instituții autofinanțate și companii de stat), inclusiv pentru prevenirea acumulării de arierate de către stat; 3. Accelerarea reformei administrației fiscale care să aibă ca scop creșterea colectării taxelor și impozitelor. Aceasta va avea un rol-cheie în crearea spațiului fiscal necesar stimulării economiei; 4. Stimularea consumului intern prin reducerea TVA: 4.1 Readucerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016; 4.2 Introducerea taxării inverse a TVA pentru carne, unde producătorii și distribuitorii

consideră că evaziunea fiscală reprezintă peste 50% din activitate; 4.3 Asigurarea plăţii/ scutirii TVA pentru echipamentele donate forţelor armate de către aliaţii NATO; 4.4 Introducerea a două cote diferențiate de TVA, respectiv: Æ pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți; Æ pentru servicii turistice, transport în comun și alte produse, a căror oportunitate va fi determinată prin consultarea cu mediul de afaceri, partenerii sociali și societatea civilă. Nivelul acestora se va determina în funcție de evoluțiile economice după evaluarea efectelor aplicării măsurilor anterioare. 5. Reducerea poverii fiscale pe muncă și regândirea sistemului de contribuții la asigurările sociale care să asigure echitate pentru contribuabili, indiferent de forma de venit pe care o realizează. Plafonarea contribuțiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru

profesiile liberale în șase luni de la preluarea guvernării; 6. Introducerea unui nou sistem fiscal începând cu anul 2017: 6.1 Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA şi toate taxele pe muncă); 6.2 Revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal (așa - numitele taxe parafiscale) și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani; 6.3 Dezvoltarea legislației privind holdingul, ca o formă legală de utilizare mai eficientă a fluxurilor financiare interne ale societăților comerciale, aspect care poate avea și efect privind implicarea mai accentuată a sistemului bancar în creditarea economiei românești; 6.4 Adoptarea legislației privind insolvența persoanelor fizice care poate asigura menținerea unor priorități și reluarea mecanismului de creditare (proiect de lege inițiat și depus de

liberali din anul 2010); 6.5 Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Partidul Național Liberal consideră că aceste persoane intră în categoria persoanelor vulnerabile pentru care își asumă responsabilitatea reintegrării sociale;

92

Pagina 93

6.6 Acordarea de bonificații persoanelor fizice care prezintă anual bonurile fiscale de la cumpărăturile mărfurilor identificate cu risc de evaziune; 6.7 Eliminarea taxei pe construcțiile speciale („Taxa pe stâlp“) și a supraaccizei la carburanţi; 6.8 Elaborarea unui sistem echitabil de redevențe percepute de stat pentru exploatarea resurselor naturale. Reașezarea redevențelor în cadrul unui sistem flexibil care să permită exploatarea rentabilă a depozitelor mature de hidrocarburi și încurajarea explorării pentru descoperirea de noi rezerve simultan cu creșterea veniturilor statului din redevențe. 7. Creșterea eficienței politicilor fiscal-bugetare și îmbunătățirea predictibilității acestora; 8. Prioritizarea reală a investițiilor publice și bugetarea multianuală a acestora; 8.1 Elaborarea de standarde pentru reflectarea coerentă și unitară a costurilor în proiecțiile bugetare pe termen mediu;

8.2 Revizuirea periodică a schemei de selectare a proiectelor semnificative de investiții (care depășesc 100 de milioane de lei) pentru a permite creșterea capacității ei de selecție a proiectelor de investiții; 8.3 Elaborarea unui plan de investiții publice în infrastructură pe termen mediu; 8.4 Crearea unui mecanism centralizat (posibil situat la unitatea de evaluare a investițiilor publice) de aprobare sau respingere a proiectelor de investiții pe baza unui set de criterii care să elimine posibilitatea selecției ghidate de rațiuni politice în defavoarea rațiunilor economice și financiare. 9. Creșterea colectării taxelor, în special în cazul TVA și a taxelor pe muncă, prin stimularea conformării voluntare prin reducerea costurilor administrative de conformare, în special ca urmare a creșterii accesului la declararea și plata electronică; 10. Politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să țină seama de constrângerile

macroeconomice și bugetare; 11. Stimularea economisirii private prin stimularea dezvoltării mai rapide a sistemului de pensii facultative administrate privat; 12. Lansarea unei evaluări instituționale a funcțiilor, a structurilor instituționale și a competențelor agențiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru și de a consolida profesionalismul personalului; 12.1 Revizuirea sistemului de proceduri fiscale în sensul debirocratizării, utilizării generalizate a sistemelor informatice și informaționale, a declarațiilor în regim informatic; 12.2 Actualizarea și implementarea unui sistem informatic și informațional în cadrul administrației fiscale din România. Sistemul de lucru va facilita activitatea contribuabililor prin introducerea formatelor electronice (facturi, formulare de plăți, etc.) prin „biroul unic“ unde se vor efectua toate plățile, organul fiscal fiind cel care va dirija încasările bugetare.

13.5 Reducerea aparatului birocratic

13.5.1 Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice pe care le realizează; 13.5.2 Reducerea numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control, etc.) iar pe de altă parte,

93

Pagina 94

să respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei şi evitarea conflictului de interese; 13.5.3 Reorganizarea structurilor teritoriale din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la nivel regional; 13.5.4 Reducerea aparatului prefecturilor care vor păstra, în principal, atribuţii în domeniul controlului de legalitate.

13.6 Restructurarea administraţiei publice locale

13.6.1 Reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli; 13.6.2 Optimizarea cheltuielilor statului prin revizuirea acestora și a modului de întocmire a bugetului. Generalizarea standardelor de cost pentru toate tipurile de instituții publice și urmărirea execuției bugetare în timp real; 13.6.3 Transparentizarea completă a cheltuielilor administrației publice.

94

Pagina 95

CAPITOLUL 14 – REFORMA COMPANIILOR DE STAT

14.1 Starea de fapt

Companiile de stat reprezintă un actor important în economia națională. Statul român deține circa 1.000 de întreprinderi/societăți comerciale, din care 240 la nivel central, având dimensiuni de la peste 10.000 de angajați până la câțiva angajați.8 Ca urmare a unui complex de cauze acumulate, pe fondul lipsei de reforme structurale, în prezent, aceste companii reprezintă o frână în calea creșterii economice. Companiile de stat acumulează pierderi, reprezintă un risc pentru deficitul bugetar și pentru mediul de afaceri și răspândesc o cultură a neonorării obligațiilor de plată. Practic, noi toți plătim din propriul buzunar (impozite și taxe) pentru ca unele companii de stat să păstreze contracte păguboase, încheiate cu anumite grupuri de interese. Acești bani ar putea fi folosiți pentru sănătate și educație – sectoare care vor asigura viitorul României.

14.2 Obiective

Obiectivul nostru este ca, prin reformarea companiilor de stat, acestea să devină un factor de creștere economică. Prin reformarea structurală a acestor companii înțelegem introducerea unor metode eficiente de management, depolitizare, eradicarea corupției, transparentizarea cheltuielilor și a contractelor și crearea unei culturi a perfomanței, integrității și onorării obligațiilor sociale, contractuale și fiscale.

14.3 Măsuri

1. Evaluarea întregului portofoliu din perspectiva priorităților economiei naționale și stabilirea companiilor care prezintă un caracter strategic pentru economia națională, cum ar fi cazul: CFR Călători, CFR Infrastructură, Metrorex, Transelectrica, Transgaz etc.9 2. Clarificarea rolului statului în economie: în ce tipuri de companii statul este interesat și în ce proporție va menţine calitatea de acţionar; 3. Criterii clare, predictibile, transparente și strategice pentru gruparea pe categorii a companiilor care vor fi privatizate, listate la bursă, păstrate în portofoliul statului, restructurate sau lichidate; 4. Crearea unei baze de date cu informații privind performanțele financiare ale companiilor în care statul are participații majoritare; 5. Schimbarea modului de reprezentare în AGA prin desemnări cu responsabilizări precise ca limite de competență – mandate imperative;

6. Introducerea managementului profesional competitiv; îmbunătățirea cadrului legislativ pentru selectarea acestuia; 7. Implementarea imediată a principiilor OECD privind guvernanța corporativă așa cum au fost incluse în legislație încă din 2011 (OUG 109/2011); 8 Turning the Romanian State Owned Enterprises into Growth Promoters, Ionuț Dumitru și Anca Paliu 9 Idem

95

Pagina 96

8. Revizuirea sistemului de salarizare pentru management și pentru salariați, astfel încât să se poată atrage personalul cel mai competent existent pe piața muncii; 9. Evaluarea tuturor contractelor cu valoare semnificativă, luarea măsurilor legale pentru realizarea drepturilor companiilor de stat și elaborarea unor criterii obiective privind încheierea contractelor de achiziții de servicii; 10. Transparentizarea cheltuielilor și a contractelor cu valoare semnificativă a căror publicare nu prejudiciază drepturile companiilor și nu încalcă clauzele contractuale; 11. Implementarea unui plan de reducere a arieratelor și onorarea tuturor obligațiilor contractuale pentru a nu bloca mediul de afaceri și sectorul privat precum și implementarea directivei europene privind plățile întârziate10; 12. Introducerea planurilor strategice de investiții și dezvoltare economică, mai ales în domeniul infrastructurii, dar și în alte domenii importante (agricultură, turism cultural, turism

medical, etc.); 13. Prezentarea publică și analiza în Guvern a rapoartelor periodice, trimestriale, privind starea sectorului companiilor de stat și evaluarea periodică/trimestrială a stadiului atingerii obiectivelor și ţintelor strategice și operaționale pentru a permite aplicarea de măsuri corective în cazul derapajelor; 14. Introducerea unor capitole speciale privind reforma companiilor de stat în Strategia Fiscală pe Termen Mediu și în Raportul de Convergență11; 15. Transformarea prin comasarea și eficientizarea unor companii de stat în jucători regionali prin participarea la procesele de privatizare din țările din zonă sau realizarea de investiții de la zero (greenfield).

10 Idem 11 Idem

96

Pagina 97

CAPITOLUL 15 – REFORMA PIEȚEI DE CAPITAL

15.1 Principii și obiective

Firmele românești au nevoie de capitalizare pentru investiții și dezvoltare. Pentru a pregăti o lansare economică sănătoasă a economiei naționale, vom diversifica sursele de finanțare ale acestora sprijinind prin politici și reglementări adecvate dezvoltarea pieței de capital. Pe lângă fondurile europene structurale și creditele bancare de dezvoltare, piața bursieră va deveni un instrument funcțional, transparent și ieftin de finanțare a companiilor pentru extinderea lor operațională. Piața bursieră va depăși faza de operare artizanală actuală devenind o componentă esențială a finanțării, investirii și schimbului. Experiența țărilor avansate în domeniu ilustrează că o piață bursieră nu poate avea doar un caracter naţional. Lichiditatea necesară, vitală din punct de vedere al atractivității și veridicității prețurilor formate depinde de participarea consistentă a investitorilor străini, ceea ce presupune:

• • Active de calitate;
• • Reguli congruente (ideal similare) cu cele internaționale;
• • Instituții solide de infrastructură (de tranzacționare și de post-tranzacționare);
• • Acces ușor, rapid, prietenos și nediscriminatoriu al participanților străini, atât în cazul

investirii, cât și al dezinvestirii. Realizarea ultimelor trei condiții, de natură instituțională, presupune implicarea guvernului prin politici adecvate. Obiectivul nostru strategic îl reprezintă dezvoltarea pieţei de capital şi promovarea Bursei de Valori Bucureşti din categoria pieţelor de frontieră în cea a pieţelor emergente (conform clasificării

MSCI).

15.2 Direcţii de acţiune şi măsuri

15.2.1 Eliminarea barierelor sistemice în calea dezvoltării pieței de capital moderne în România prin revizuirea corespunzătoare atât a legislaţiei pieţei de capital, cât şi a legislaţiei societăţilor şi a celei referitoare la fiscalitate prin:

• • Compatibilizarea legislației naționale primare și, mai ales, a celei secundare cu cea

europeană;

• • Susţinerea proiectului BVB de capitalizare a contrapărţii centrale.

97

Pagina 98

15.2.2 Stimularea investiţiilor pe piaţa bursieră. Măsuri:

• • Revenirea la sistemul anterior de impozitare a câştigurilor realizate din transferul titlurilor

de valoare, respectiv impozitarea cu 1% în cazul acţiunilor deţinute mai mult de un an de zile şi cu 16% a celor deţinute mai puţin de un an de zile;

• • Demararea unui program național de educaţie bursieră, cu paliere distincte de adresare.

15.2.3 Consolidarea încrederii în piaţa locală de capital. Măsuri:

• • Introducerea obligativităţii la nivelul intermediarilor specializaţi de a încheia asigurare de

malpraxis;

• • Reevaluarea procedurii de compensare a investitorilor pentru asigurarea despăgubirii

rapide a acestora din Fondul de Compensare a Investitorilor în cazurile prevăzute de lege;

• • Facilitarea accesului autorităţii de supraveghere în domeniul pieţei de capital la bazele

de date ale Ministerului de Interne, în mod similar cu alte domenii.

15.2.4 Continuarea programului de listare a companiilor deţinute de stat şi majorarea free-float-urilor celor deja listate.

15.2.5 Dezvoltarea pieţei de mărfuri. Măsuri:

• • Diversificarea mecanismelor folosite cu scopul acoperirii riscurilor specifice şi al investiţiei

în active reale;

• • Încurajarea pătrunderii instrumentelor de origine financiară.

98