Ediția 2015

Pagina 99

CAPITOLUL 16 – ÎNCURAJAREA INVESTIȚIILOR

Atragerea de investiții într-o piață extrem de competitivă și din ce în ce mai globalizată va fi esențială pentru modelul românesc de dezvoltare.

16.1. Investițiile străine directe (ISD)

ISD (investițiile pe termen lung efectuate de un investitor nerezident care deține cel puțin 10% din drepturile de vot ale întreprinderii rezidente) reprezintă un domeniu-cheie pentru stimularea creșterii economice întrucât transferă în țară capital, inovare și competențe de management.

Situația actuală

• • Din 2007, când ISD au fost 5% din PIB, România a cunoscut un declin major. În 2014

intrările nete au fost 2,7 dolari BN (1,4% din PIB) care în fapt au avut o scădere de 13% față de anul anterior. Dar această cifră ar putea fi o supraestimare a ISD deoarece o parte din investiții, de exemplu cele din Țările de Jos (cel mai mare contribuabil ISD din România), ar putea fi bani care provin din România;

• • Există o serie de factori care au provocat acest declin:

ÆBarierele administrative în calea afacerilor. România se află pe locul al 48-lea din 189 în Indicele Băncii Mondiale. Din cele opt caracteristici pe care Banca Mondială le evaluează, la două dintre acestea România stă foarte slab: obținerea autorizațiilor pentru construcții (locul 140); și conectarea la energie electrică (locul 171); ÆFiabilitate. România este privită cu neîncredere când este vorba de investiții. În ultimii ani, mai multe proiecte mari (de obicei programe de infrastructură) nu au fost finalizate așa cum s-a promis. Guvernul și-a construit o reputație de partener pe care nu te poți baza.

16.1.2 Pârghii de îmbunătățire a ISD

• • Realizarea rapidă a unui studiu cu potențialii investitori, atât din interior, cât și din afara

UE, pentru a înțelege dacă ei văd România ca o oportunitate de investiție. Ce este atractiv pentru investitori și care sunt punctele slabe? A avea un punct de vedere obiectiv al unui investitor este esențial pentru a permite Guvernului român identificarea și abordarea problemelor cu care se confruntă;

• • România are în prezent foarte puține investiții din afara UE. Ar trebui să valorifice

oportunitatea de a fi prezentă la nivel global ca o țară atractivă pentru investiții;

• • Guvernul va planifica o campanie de marketing folosind toate resursele posibile. Acest

lucru trebuie să reunească, într-un efort coerent axat pe prioritățile convenite, acțiunea componentelor guvernamentale, în primul rând a ministerelor competente în domeniile țintă pentru investiții, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Finanțe precum și industria în sine.

• • Guvernul va promova ideea de a face afaceri cu ușurință, cu obiectivul de a crește

semnificativ în Indicele Băncii Mondiale. Vom aborda prioritar cele două domenii (autorizațiile de construcții și cererile pentru conexiunea la energie electrică), pentru a îmbunătăți clasarea României în ierarhia globală și pentru a atrage investiții;

99

Pagina 100

• • Guvernul va schimba proastele obiceiuri instalate de-a lungul timpului în privința

transparenței și a respectării angajamentelor. Guvernul va fi un partener de încredere – va face ceea ce spune. Spre exemplu, în cazul în care invită industria să investească într-un anumit proiect, acesta trebuie să ia toate măsurile pentru a se asigura că proiectul merge înainte.

16.2. Abordarea eșecurilor corporative (falimente)

Falimentele sunt, desigur, naturale, însă în multe cazuri este evidentă lipsa de responsabilitate a acționarilor și a managementului. Acest lucru creează o atitudine „anti-business“. Soluțiile pot implica: 1) mai multă responsabilitate individuală și colectivă; 2) nevoia de autoevaluare pentru conduceri și alte organisme de supraveghere; 3) reforma profesiei de lichidator cu focalizare pe întărirea integrității aflată la un nivel scăzut în prezent; 4) eliminarea „portițelor“ legale de fraudare a drepturilor creditorilor.

16.3. Concluzie

Guvernul va stopa prin politicile sale procesul de declin de la an la an, în ISD. Vom identifica zonele de interes pentru investiții și barierele în calea afacerilor, discutând direct cu cercurile de afaceri locale și internaționale. Ne vom asuma rolul de guvern pro-business, eliberat de complexe și ofensiv în promovarea României ca țară de investiții („investment-land“) condusă de un guvern care își respectă angajamentele. Vom lansa politici și măsuri pentru a deschide finanțare pentru IMM-uri, care conduc la crearea de locuri de muncă. Falimentele vor fi tratate pe baza unei legislații fără portițe pentru fraude comerciale și de o profesie de lichidator reformată, profesionistă și corectă.

100

Pagina 101

CAPITOLUL 17 – INDUSTRIE, IMM-uri, COMERȚ EXTERIOR

17.1 Principiile acţiunii Guvernului României în domeniul economic

Considerăm că România are nevoie de o nouă politică industrială al cărei obiectiv central este creşterea competitivităţii. Trecerea României de la stadiul de economie complementară în raport cu economiile statelor membre UE la cel de economie competitivă cu acestea presupune obiective liberale ale politicii industriale printr-un mix de măsuri verticale şi orizontale. România va abandona treptat avantajul competitiv al salariilor mici și va concura în spațiul european și global cu produse și servicii inovative, competitive ca raport „calitate-preţ“ şi cu valoare adăugată ridicată.

• • Stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prin încurajarea

educaţiei antreprenoriale, facilitarea accesului la finanţare și inovare. Antreprenoriatul reprezintă canalul principal de transformare a inițiativei private și a creativităţii în valoare adăugată, cu scopul creșterii nivelului de trai al românilor.

• • Specializarea inteligentă. Specializarea inteligentă implică definirea sectoarelor

românești care prin tradiție, know-how și resurse pot performa la nivel înalt în competiţia globalizată. Pe această bază putem diminua disparitățile regionale, prin valorificarea resurselor și a potențialului local de dezvoltare. Strategiile de export şi politicile publice vor ține cont de ele și vor fi corelate cu obiectivele de specializare.

• • Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional. Ne asumăm reducerea fiscalităţii și

a parafiscalităţii aplicate companiilor, în special în zona întreprinderilor mici și mijlocii. Schimbările legislative se vor realiza pe baza dialogului permanent cu mediul privat. Deciziile Guvernului PNL vor pune accent pe predictibilitate și pe consolidarea încrederii investitorilor români și străini în mediul de afaceri local.

Comerțul exterior, în special exportul, este un instrument eficace pentru încurajarea competiţiei şi a competitivității pe piață; utilizarea eficientă a capitalurilor şi a forţei de muncă, facilitarea diseminării de cunoştinţe și inducerea inovării; obţinerea de venituri salariale mai mari. Comisia Europeană estimează că în perioada următoare se pot crea circa 14 milioane de locuri de muncă în urma creşterii exporturilor europene pe terţe pieţe. PNL își propune ca România să devină un puternic exportator european pe terțe piețe și să contribuie masiv la reconstrucția Ucrainei.

17.2 Starea de fapt

Industria a avut contribuţia cea mai mare la creşterea PIB-ului în 2013(+2,3%). Ponderea industriei este de 30% din PIB. Industria a atras cea mai mare pondere a investițiilor structurate pe activităţi ale economiei naţionale: 41,7%. Restul investițiilor s-au dus spre 38,1% în comerț și servicii, 13,7% în construcții, 4,8% în agricultură și 1,7% în alte ramuri. Industria europeană are capacitatea cea mai mare de apărare a economiilor lovite de criza financiară. Deși a înregistrat scăderi în perioada crizei financiare, industria românească și-a dovedit capacitatea de revigorare rapidă, contribuind semnificativ la crearea de locuri de muncă. Din totalul angajaților în industria procesatoare europeană, 3,86% lucrează în România. Dar românii generează doar 0,86% din cifra de afaceri și numai 0,8% din valoarea adăugată. Nivelul scăzut de salarizare

101

Pagina 102

rămâne principalul atu al competitivității românești, ceea ce determină migrarea forţei de muncă și demotivează tineretul. De pildă, România are doar doi producători auto. Slovacia, care are o populaţie de 5,4 milioane de locuitori, are trei producători auto. Ungaria, cu o populaţie de 9,8 milioane de locuitori, are patru producători auto. Ne propunem să creăm condiţiile necesare, atractive pentru investiții. La dimensiunea populaţiei noastre am putea avea minimum opt producători auto în loc de doi. Aşa stau lucrurile, de exemplu, în Polonia, iar dintre cei opt, unul e 100% polonez. În anul 2014, ritmul de creştere al exporturilor a fost relativ egal cu cel al importurilor respectiv 6,4% (valori denominate în euro). Cu toate acestea, în ultimele luni ale anului dinamica exporturilor a fost negativă (-1,5%), în condiţiile în care importurile au crescut cu 4,4%, ceea ce confirmă trend- ul de încetinire generală a schimburilor externe, mai pregnant pe segmentul de livrări de mărfuri şi servicii. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (FOB-FOB) s-a plafonat în jurul valorii de

95%. Soldul pozitiv al schimburilor comerciale ale României cu parteneri UE s-a diminuat semnificativ în 2014, ajungând la numai 0,75 miliarde de euro comparativ cu 1,65 miliarde de euro în 2013. Exporturile României sunt puternic polarizate în condiţiile în care 23% din soldul comercial total este generat de sectorul producător de maşini şi echipamente de transport. Exporturile realizate de către industria chimică şi petrochimică acoperă numai o treime din importurile specifice, generând astfel 87% din deficitul balanţei comerciale (5 miliarde de euro în sumă absolută). Materiile prime şi materialele au generat un excedent de circa un miliard de euro, gradul de acoperire fiind de 154%.

17.3 Obiective strategice

Obiectivul 1: Îmbunătăţirea competitivităţii și atractivității industriei românești. Obiectivul 2: Creşterea gradului de deschidere a economiei naţionale.

17.4 Direcţii de acţiune şi măsuri

Direcţia de acţiune 1 : Refacerea evidenţei bazei industriale şi a infrastructurii critice. Măsuri : 1. Refacerea structurii de informare cu privire la industrii, pe lanțuri de valoare adăugată, începând cu Atlasul Economic al României; 2. Identificarea structurii critice industriale față de care statul trebuie să își exercite drepturile (similar cu infrastructura majoră din sectorul energetic); 3. Identificarea structurii critice de cercetare;

Direcţia de acţiune 2: Refacerea lanţurilor valorice integrate prin susţinerea verigilor primare. De exemplu, industria de ţesături din lanţul căreia lipsesc filaturile, deoarece culturile agricole de cânepă şi in nu sunt subvenţionate. Existenţa filaturilor este condiţionată de materiile prime necesare.

102

Pagina 103

Măsuri: 1. Sprijinirea industriilor care dispun de resurse interne, de care depind în aval IMM-uri ce produc valoarea adăugată ridicată sau care au piață de desfacere, așa cum este industria maselor plastice, sau care pot reface părți relevante din lanțurile valorice; 2. Analiza modului de funcționare al concesiunilor miniere și a celorlalte resurse naturale.

Direcţia de acţiune 3: Perfecţionarea cadrului instituțional şi predictibilitate legislativă.

Măsuri: 1. Constituirea unor grupuri de lucru permanente pe tematica fiecărei industrii în cadrul Ministerului Economiei; 2. Generalizarea transmiterii online a raportărilor şi corelarea raportărilor solicitate de diferite instituții pentru minimizarea efortului administrativ al companiilor în relația cu statul; 3. Adaptarea reglementărilor contabile cu privire la provizioane, deductibilități și diverse tratamente contabile la specificul fiecărei industrii; 4. Îmbunătăţirea şi completarea legislaţiei cu privire la insolvenţă şi disciplina financiară; 5. Controlul riguros al pieţelor pentru depistarea produselor contrafăcute și/sau cu parametri neconformi cu specificațiile etichetate.

Direcţia de acţiune 4: Eficientizarea proceselor de privatizare.

Măsuri: 1. Stabilirea unor criterii clare şi transparente pentru a determina dacă o întreprindere de stat ar trebui să rămână în proprietatea statului, să fie privatizată sau subvenţionată în eventualitatea neclarităţii deciziei politice; 2. Privatizarea întreprinderilor ce nu pot rămâne viabile pe termen mediu fără injecții puternice de capital pentru reînnoirea activelor; 3. Continuarea eforturilor de listare la bursă a companiilor ce vor rămâne în portofoliul statului pentru a atrage capital, pentru a crește gradul de transparență și pentru a întări responsabilizarea decidenților; 4. Retragerea statului din domeniile non-strategice prin privatizarea sau închiderea companiilor. În prezent, statul deține o cotă majoritară în companii ce activează în 66% din sectoarele economiei, influențând în mod direct competitivitatea acestora;

5. Eficientizarea prin management privat și parteneriate obținute prin privatizarea parțială a firmelor de stat. Încurajarea de parteneriate publice-private în extracția cărbunelui. Renunțarea la industriile aflate în declin și internaționalizarea producției interne în străinătate (delocalizarea).

103

Pagina 104

Direcţia de acţiune 5: Actualizarea cadrului economico-financiar. Măsuri: 1. Diversificarea instrumentelor de garantare în obținerea scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații interne și internaționale; 2. Extinderea garanțiilor guvernamentale pentru credite destinate investițiilor productive; 3. Asigurarea accesului la fondurile alocate formării continue cu prioritate firmelor de producţie și stimularea companiilor specializate în instruire; 4. Promovarea programelor cu rol de coagulare a structurilor asociative de afaceri; 5. Menţinerea pragului de 200.000 de euro reprezentând 100% din cheltuieli pentru subvențiile de tip minimis; 6. Susţinerea, alături de alte state europene, a creşterii pragurilor de ajutoare impuse de Comisia Europeană (maxim 200.000 de euro în prezent), industriile mondiale fiind

subvenţionate cu sume mult mai mari, precum şi simplificarea procesului de recuperare a TVA-ului pentru investițiile mari, de peste 1 milion de euro, procedura de control urmând a se realiza ulterior recuperării acestuia.

Direcţia de acţiune 6: Sprijinirea finanţării IMM-urilor. Măsuri: 1. Optimizarea folosirii ajutoarelor de stat; 2. Garantarea cofinanțării start-up-urilor din fondurile de dezvoltare ale Ministerului Economiei; 3. Programe dedicate start-up-urilor aflate în dificultate; 4. Promovarea programului Mihail Kogălniceanu pentru finanțarea IMM-urilor și accelerarea acestuia; 5. Creșterea treptată, de la 0,4% până la 1% din PIB, a finanțărilor publice pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor.

Direcţia de acţiune 7: Stimularea inovării. Măsuri; 1. Introducerea în curricula universitară a obligativităţii participării studenţilor la programe de cercetare pe perioada studiilor; 2. Înființarea de programe de master sau post-universitare de management al activității CDI (Cercetare, Dezvoltare și Inovare) şi marketingul serviciilor CDI; 3. Încurajarea înființării de noi companii specializate în CDI; 4. Crearea unui fond de tipul venture capital, constituit în parteneriat public-privat, pentru finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare cu aplicabilitate în industrie; 5. Promovarea structurilor de excelență în inovare.

104

Pagina 105

Direcţia de acţiune 8: Asigurarea calităţii resurselor umane. Măsuri: 1. Elaborarea programelor școlare și universitare prin consultarea periodică cu industriile; 2. Înscrierea în Clasificarea Ocupațiilor în România a profesiilor neincluse până acum și definirea schemelor de formare profesională și certificare; 3. Colaborarea dintre industrie și universități/sistem preuniversitar, precum şi optimizarea raportului dintre educația teoretică şi practica profesională.

Direcţia de acţiune 9: Refacerea industriei de apărare. Măsuri : 1. Dezvoltarea unei politici eficiente de off-set; 2. Asimilarea în producţia internă de echipamente sau componente ale acestora.

Direcţia de acţiune 10: Adecvarea structurilor instituţionale de comerţ exterior la nevoia creşterii eficienţei acestuia. Măsuri: 1. Redimensionarea rețelei externe de diplomație comercial-economică conform priorităților strategice stabilite pe termen scurt, mediu și lung; 2. Înființarea unei Agenții de tip TPO (Organizație pentru Promovarea Comerțului) folosind experiența altor țări din UE (Marea Britanie, Franța, Italia etc.), care să concentreze activitatea de promovare a exportului şi de atragere a investițiilor străine. Rolul acestei instituții, aflată în subordinea ministerului de resort, îl constituie concretizarea strategiilor și programelor guvernamentale din domeniile respective. Soluție alternativă: Înființarea Agenției Române de Investiții și Promovare a Exporturilor (Romanian Trade & Invest), după model german şi olandez, pentru atragerea unei noi

generații de investiții străine și promovarea exporturilor românești pe piețe diversificate; 3. Reproiectarea rolului și funcționării Consiliului de Export ca instituție reprezentativă a Parteneriatului Public-Privat. Antrenarea reprezentanților mediului de afaceri – potențiali exportatori de mărfuri și servicii – în activitatea Consiliului de Export, precum şi înființarea unor Secțiuni ale Consiliului în principalele Regiuni de dezvoltare.

Direcţia de acţiune 11: Intensificarea activităţii de promovare. Măsuri: 1. Participarea activă a României la elaborarea politicii comerciale comune a UE, pregătirea și organizarea acțiunilor interguvernamentale de cooperare economică internațională, coordonarea activității rețelei externe de diplomație economică în cadrul ambasadelor și a consulatelor generale ale României în străinătate; 2. Consolidarea colaborării instituționale cu reprezentanții Camerelor de comerț și industrie (națională, județene, bilaterale), a asociațiilor de exportatori, precum și a altor forme asociative constituite în domeniul comerțului exterior;

105

Pagina 106

3. Descentralizarea activității de promovare a exportului, sprijinirea instituțiilor județene și din regiunile de dezvoltare pentru atragerea în activitatea de export a producătorilor mici și mijlocii, promovarea produselor locale tradiționale pe piețele externe; 4. Lărgirea bazei participanților la târguri și expoziții internaționale, precum și la misiuni economice în străinătate, indiferent de modul de asociere al operatorilor economici respectivi la patronate sau alte forme asociative; 5. Extinderea programelor şi capitalizarea Eximbank pentru oferirea unei game extinse de finanțare şi garantare a riscurilor de export de tip COFACE/ HERMES din Franța, respectiv Germania.

106