Ediția 2015

Pagina 107

CAPITOLUL 18 – INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Infrastructura de transport este fundamentală pentru a asigura dezvoltarea unei societăți și economii competitive. Accesibilitatea geografică și mobilitatea persoanelor și a mărfurilor sunt condiționalități pentru creșterea calității vieții prin stimularea creșterii economice și generarea locurilor de muncă. Din nefericire, infrastructura de transport din România se situează în continuare la un nivel scăzut de operaționalizare și siguranță în exploatare comparativ cu sistemul european: aproape 60% din rețeaua rutieră se află într-o stare avansată de degradare, infrastructura feroviară este deteriorată în proporție de 40%, peste 60% fiind deja în perioada scadentă pentru reparaţii capitale, echipamentele și infrastructurile care deservesc transportul naval au un grad de uzură ce depășește 60%, iar în domeniul aerian 40% din dotări sunt depășite. În acest context, alocarea bugetară necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României este de circa 3% din PIB. Politica naţională în domeniul transporturilor trebuie proiectată în contextul strategiei „Europa 2020“, al documentelor „Cartea Albă“ şi „Cartea Verde“ şi mai ales în contextul politicii de dezvoltare

a TEN-T (Reţeaua Transeuropeană de Transport), precum și al politicilor comune privind transporturile (CTP), toate emise de UE. În Programul de dezvoltare 2014-2020 au fost stabilite 9 coridoare europene, iar pentru rețeaua TEN-T au fost alocate 26 de miliarde de euro; teritoriul României va fi străbătut de două coridoare majore – Coridorul Orient/East Mediteranean și Coridorul Rin/Dunăre. Provocarea pentru România rămâne asumarea unor decizii strategice cu privire la dezvoltarea infrastructurii pe tipuri de transport care să asigure o capacitate de transport optimă pentru marfă şi călători, protejarea şi dezvoltarea infrastructurii actuale, păstrarea calității mediului, rezolvarea problemelor din aglomerările urbane și eliminarea barierelor majore în domenii-cheie. Obiectivele României pentru domeniul transporturilor sunt legate de eficiența instituțională, simplificarea administrativă, reducerea semnificativă a birocraţiei, promovarea legislaţiei privind

parteneriatul public-privat şi privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor. Prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor trebuie să se bazeze pe principiul solidarităţii teritoriale, accesibilităţii, evitării suprapunerilor şi reducerii aglomerării, al liberei circulaţii a mărfurilor şi a persoanelor. În raport cu Proiectul Master Planului General de Transport elaborat de guvernul socialist, susținem necesitatea realizării unui consens între forțele politice privind acest document programatic, în ceea ce privește o prioritizare clară a proiectelor de infrastructură, astfel încât să se atenueze disparitățile de dezvoltare dintre regiuni, să se vizeze totodată o așezare instituțională care să permită predictibilitate în asumarea și implementarea acestor proiecte și să se asigure o abordare integrată a tuturor modurilor de transport, în acord cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE. Această prioritizare trebuie făcută doar pe principii de eficiență economică și interes național, și nu pe baza intereselor baronilor locali, așa cum procedează guvernul socialist astăzi. Vom stopa risipa de bani publici făcută de guvernul socialist pe studii de fezabilitate nejustificate economic.

18.1 Infrastructura rutieră de transport

Pentru racordarea rețelei naționale la rutele de transport europene, principalele coridoare din rețeaua TEN-T Core, respectiv Nădlac – Arad – Sibiu – Pitești – București – Constanța și Oradea – Câmpia Turzii – Târgu Mureș – Iași – Ungheni vor fi formate din autostrăzi, acest obiectiv fiind unul prioritar în ceea ce privește alocarea fondurilor și finalizarea execuției.

107

Pagina 108

Master Planul General de Transport trebuie să aibă la bază priorităţile Uniunii Europene în materie de autostrăzi şi să corespundă din punct de vedere al criteriilor economice unei dezvoltări sustenabile a României pe termen mediu și lung, să genereze investiții și locuri de muncă și să atragă mediul de afaceri autohton într-un parteneriat durabil și cu beneficii reale pentru întreaga societate. Vechiul Coridor IV Pan European rutier (Axa prioritară 7 TEN-T Core) asigură legătura pentru traficul de mărfuri între Marea Nordului și Marea Neagră, context în care importanța Portului Constanța este evidentă. Pentru dezvoltarea acestuia vom urmări conectarea autostrăzilor și drumurilor naționale cu infrastructura urbană și realizarea unor legături de transport multimodal. România ca nod logistic regional. Crearea condițiilor pentru transformarea României într- un nod logistic regional. Se estimează că, într-un orizont de aproximativ 15 ani, dezvoltarea sectorului comercial, logistic și de transport ar putea adăuga 10,7 miliarde de euro la PIB-ul

României, ar duce la crearea a 176.000 de noi locuri de muncă și ar genera venituri fiscale suplimentare de 1,6 miliarde de euro.

Obiective strategice pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului rutier12: 1. Finalizarea vechiului Coridor IV Pan European rutier (Axa prioritară 7 TEN-T Core), de importanță vitală pentru conexiunea României cu Europa și, implicit, pentru economia națională. Acest lucru implică prioritizarea construirii autostrăzii Sibiu – Pitești, finalizarea tronsoanelor aflate încă în lucru și modernizarea drumului Constanța – Mangalia la profil de autostradă; 2. Demararea construcţiei autostrăzii Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni; 3. Demararea construcţiei autostrăzii Comarnic – Brașov în condiții eficiente și suportabile pentru bugetul României; 4. Finalizarea fostelor tronsoane de pe autostrada Transilvania; 5. Demararea autostrăzii Lugoj – Calafat, parte a infrastructurii rutiere de la granița de vest până la Calafat, din Coridorul Orient/East Mediteranean, care va lega porturile din nordul

Germaniei de Balcani; 6. Demararea construcției autostrăzii București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița; 7. Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 şi A2 prin realizarea, la nivel de autostradă, a Centurii de Sud şi Nord a Bucureştiului; 8. Continuarea programului de reabilitare a drumurilor naţionale, finanțat de B.E.I, F.E.D.R. și P.O.S.T.; 9. Finalizarea variantelor de ocolire: Carei, Săcuieni, Aleșd Sud, Stei, Cluj Nord Est, Tg. Mureș, Tg. Jiu, Craiova, Caracal, Brașov, București, Alexandria, Mihăilești, Galați, Tecuci, Bacău, Suceava, Rădăuți, Timișoara; 10. Asigurarea infrastructurii de acces a principalelor centre economico-industriale – Ford (lărgirea DN Craiova – Pitești la 4 benzi), Dacia etc. – la rețeaua de infrastructură rutieră europeană;

11. Consolidarea hub-urilor regionale.

12 Termenele de realizare depind efectiv de momentul preluării guvernării și de starea bugetului la acel moment. În maximum 180 de zile de la instalarea Guvernului, vom stabili și comunica public termenele de realizare.

108

Pagina 109

Pe lângă aceste obiective strategice, în limita resurselor bugetare rămase după finanțarea acestora sau în contextul atragerii unor fonduri extrabugetare, ne propunem și demararea construcției autostrăzii Nordului (Petea – Satu Mare – Baia Mare – Bistrița – Suceava). Măsuri pentru pregătirea și realizarea obiectivelor: 1. Promovarea pachetului legislativ care să stimuleze transportatorii din mediul privat în vederea utilizării modurilor de transport ecologic și a transportului combinat; 2. Eficientizarea activității C.N.A.D.N.R prin stabilirea de criterii de performanță pentru management și personalul angajat; 3. Consolidarea legislației referitoare la evaluarea, autorizarea și contractarea lucrărilor de infrastructură rutieră; 4. Completarea legislației privind standardele de cost; 5. Crearea unei entități public-private care să monitorizeze întreținerea, repararea și

reabilitarea infrastructurii rutiere; 6. Îmbunătăţirea legislației privind transportul rutier și creșterea siguranței rutiere, inclusiv prin crearea unui singur corp de control tehnic în trafic; 7. Abrogarea reglementărilor actuale privind timbrul de mediu pentru autovehicule și ajustarea modului de calcul al impozitului anual reglementat prin Codul Fiscal în funcție de cilindree și norme de poluare, funcționând după principiul „poluezi mai mult, plătești mai mult, poluezi mai puțin, plătești mai puțin“; 8. Crearea unui Fond Național pentru Infrastucturi critice, independent față de Guvern și finanțat inițial prin oferirea de titluri de stat scutite de impozit de tip Qualified Public Infrastructure Bonds. Aceasta ar conduce la identificarea și rezolvarea principalelor blocaje structurale, de finanțare și a efortului de implementare a proiectelor de investiții în infrastructura de mari dimensiuni.

18.2 Infrastructura feroviară de transport

Calea Ferată trebuie să devină prioritatea politicilor în domeniul transporturilor, iar finanțarea infrastructurii feroviare trebuie să fie multianuală, astfel încât să fie atractivă pentru operatorii de transport. Rezultatul se va concretiza, pe termen mediu, în transferul a 50% până în 2050 din transportul interurban de persoane şi mărfuri pe distanţă medie dinspre transportul rutier către transportul feroviar, în acord cu „Cartea Albă a Transporturilor, Strategia Transporturi 2050“, pentru crearea unui Spaţiu unic european al transporturilor. Considerăm că principalele acțiuni necesare în acest domeniu trebuie formulate în contextul unui plan de dezvoltare pentru următorii 10 ani: ridicarea parametrilor de calitate și performanță ai infrastructurii feroviare la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport; informatizarea completă a serviciilor aferente transportului de călători și de marfă; extinderea electrificării liniilor de cale ferată în vederea îmbunătățirii eficienţei energetice a transportului feroviar; implementarea sistemului naţional de conducere centralizată a traficului feroviar pe teritoriul

României, cu prioritate pe coridoarele europene, prin implementarea sistemului ERTMS; facilitarea interoperabilităţii cu reţeaua administraţiilor vecine şi sistemul feroviar european; crearea cadrului legislativ pentru modernizarea și reabilitarea stațiilor mari de cale ferată prin utilizarea de fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat și parteneriat public-public sau public-privat, în scopul transformării acestora în centre de profit; dezvoltarea de terminale intermodale și crearea hub-urilor naționale și regionale; înființarea de centre logistice în principalii poli de dezvoltare economică, în

109

Pagina 110

colaborare cu autoritățile locale; asigurarea unui TUI redus pentru transportul intermodal și Ro-La pentru a transfera fluxul de mărfuri de la traficul rutier; eficientizarea activității societăților de transport feroviar, respectiv CFR S.A, CFR Marfă și CFR Călători, conform principiilor indicate în capitolul privind reforma companiilor de stat, astfel încât să se asigure condiții de eficiență economică, de confort și siguranță; cooperarea cu autoritățile regionale în vederea realizării unui nou model de contract de servicii publice și de alocare a subvențiilor pentru transportul public de călători, în acord cu reglementările europene; implementarea unui program de politici pentru promovarea drepturilor călătorilor; continuarea restructurării şi eficientizării activității societății CFR Marfă în vederea privatizării societății în condiţii de maximă transparenţă, prin vânzarea unui pachet majoritar de acțiuni, în acord cu obligațiile asumate de România față de instituțiile financiare internaționale. De asemenea, vom iniția demersuri structurate pentru atragerea unui partener instituțional (de exemplu, BERD, BEI), așa cum s-a procedat în cazul privatizării B.C.R..

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului feroviar13: 1. Promovarea și implementarea legislației privind standardele de cost la lucrări de infrastructură feroviară, standardizarea contractelor, implementarea şi controlul acesteia, urmărirea lucrărilor în perioada de garanție și post-garanție; 2. Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – București – Constanța) și demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IX European (București – Iași – Ungheni); 3. Conectarea aeroporturilor la infrastructura feroviară pentru crearea hub-urilor naționale; 4. Reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunăre (Giurgiu și Cernavodă); 5. Realizarea infrastructurii feroviare de la granița de vest până la Calafat, parte a coridorului Orient/Est-Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani;

6. Dezvoltarea capacității feroviare în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa cu scopul de a crea un hub regional; 7. Crearea hub-ului regional București prin modernizarea centurii feroviare a Bucureștiului în concordanță cu proiectele pentru celelalte mijloace de transport din zona metropolitană; 8. Modernizarea Gării de Nord cu respectarea reglementărilor legale și a acordurilor internaționale. * Pe lângă aceste obiective strategice, în limita resurselor bugetare rămase după finanțarea acestora sau în contextul atragerii unor fonduri extrabugetare, ne propunem și demararea construcției unei linii de mare viteză care să asigure conexiunea Capitalei României cu rețeaua de mare viteză dezvoltată de Uniunea Europeană.

18.3 Infrastructura navală de transport

Dezvoltarea transportului naval trebuie centrată pe două obiective: revigorarea transportului fluvial în conformitate cu Strategia Dunării şi creşterea eficienţei transportului maritim prin dezvoltarea portului Constanţa, astfel încât acesta să atingă potențialul maxim, devenind cel de-al treilea port ca mărime și importanță din Europa, hub regional de transfer de mărfuri către Orient. 13 Idem

110

Pagina 111

Acest deziderat se poate realiza printr-un proiect ce presupune construirea și dezvoltarea unei rețele naționale de hub-uri regionale de mărfuri, în scopul implementării unui sistem logistic integrat la nivel național, prin crearea unei platforme de comunicare între mijloacele de transport ale României, suprapuse principalelor coridoare europene de transport și cu potenţial de deservire a necesităţilor de circulaţie a mărfurilor la nivelul Europei Centrale şi de Est. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse este necesară corelarea priorităţilor care privesc transportul naval cu cele din celelalte tipuri de transport în scopul maximizării eficienţei investiţiilor: asigurarea finanţărilor corespunzătoare pentru continuarea investiţiilor aflate în derulare care urmăresc îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii portuare şi de navigaţie sau care contribuie la creşterea siguranţei transportului naval; reorganizarea prin fuziune a companiilor naţionale care administrează domeniile portuare; reorganizarea Administraţiei Portului Constanţa prin includerea prin fuziune a Administraţiei Canalelor Navigabile; reorganizarea Autorităţii Navale Române prin

separarea activităţii de control de cea de reglementare şi armonizarea cu sistemele existente în celelalte ţări ale Uniunii Europene; stimularea investitorilor privaţi pentru a realiza investiţii în infrastructura portuară prin parteneriate public-private; elaborarea unui pachet legislativ privind utilizarea domeniului public portuar, accesul şi supravegherea navelor care operează în porturile româneşti, regimul porturilor fluviale cu trafic scăzut; simplificarea şi uniformizarea sistemului de taxe portuare atât pentru armatori, cât şi pentru operatorii portuari, în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu; conectarea principalelor porturi fluviale la reţeaua naţională de autostrăzi şi cale ferată; simplificarea şi uniformizarea sistemului de taxe pentru armatori şi operatori; încurajarea dezvoltării propulsiei navale pe baza combustibililor cu poluare redusă pentru navele de navigaţie interioară sau maritim costiere. Promovarea unui program de tip „prima de casare“ care să permită dezvoltarea parcului de nave şi utilaje portuare; modificarea cadrului legislativ care să asigure atragerea transportului de mărfuri pe căile fluviale şi maritime; crearea infrastructurii necesare pentru

depozitarea, îmbarcarea şi exportul autovehiculelor; asigurarea reprezentării României în Comisia Dunării, la nivel de conducere.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului naval: 1. Regularizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pentru a îndeplini standardele Comisiei Dunării, de adâncime minimă de 2,5 metri pe tot şenalul navigabil; 2. Terminal RoRo şi pentru autoturisme în Portul Constanţa Sud (Mol IIIS); 3. Implementarea sistemului port-comunitate, inclusiv de management al traficului; 4. Dublarea liniei C.F. Agigea Ecluză – Constanţa Ferry-Boat şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză; 5. Dezvoltarea capacităţii feroviare în Portul Constanţa Sud Agigea – Obiect II.b.1 – Dispozitiv feroviar pe Mol 2 S CSCT; 6. Transformarea danelor nr. RoRo3 şi RoRo4 într-un nou terminal pentru pasageri; 7. Construirea unui pasaj rutier denivelat pentru acces la noul terminal Ro-Ro din portul Constanţa Sud – Agigea;

8. Construirea unui terminal GNL în Portul Constanţa; 9. Construirea unui pod rutier peste canalul de legătură în zona fluvio-maritimă şi racorduri cu reţeaua de drumuri interioară şi exterioară Portului Constanţa; 10. Construcţia unui nou terminal de containere la Constanţa (III & IVS); dezvoltarea transportului intermodal și maximizarea utilizării capacitații de transport existente; crearea terminalelor intermodale în punctele cu potențial logistic foarte ridicat, precum portul

111

Pagina 112

Constanța – Brăila – Galați, București, Timișoara – Arad, zona Giurgiu – Oltenița, Vidin – Calafat, Iași – Suceava – Bacău. Explorarea rutelor comerciale neutilizate (conectarea cu Balcanii de Vest).

18.4 Transportul aerian

În contextul actual, obiectivul transformării României într-un hub european a devenit fezabil în măsura în care se va dezvolta infrastructura aeroportuară în scopul atragerii de pasageri şi mărfuri. Acest obiectiv trebuie coroborat cu dezvoltarea acestor structuri şi la nivel naţional. Îndeplinirea obiectivelor necesită o îndeplinire a unor condiţionalităţi: definirea şi prioritizarea pe termen mediu și lung a investiţiilor în infrastructura de aviaţie; implementarea programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor din rețeaua de transport europeană; dezvoltarea unei rețele de aeroporturi regionale pornind de la o analiză strategică ce trebuie să definească aeroporturile cele mai viabile din punct de vedere geografic și economic; implementarea programelor anuale de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum şi implementarea Programului Naţional de Siguranţă a aviaţiei civile; eficientizarea activității operatorului național TAROM, în special prin introducerea unui management profesionist, competitiv, bazat pe respectarea criteriilor de performanţă; scoaterea la vânzare a unui pachet minoritar de

acțiuni din capitalul Companiei Naționale Aeroporturi București, pentru atragerea la bugetul Ministerului Transporturilor a sumelor necesare finanțării programelor de dezvoltare ale companiei, în condițiile menținerii controlului decizional al acestei companii; crearea cadrului legal pe intermodalitate (cadrul legal pentru administrarea în comun/pe aceeași suprafață de teren/pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale în vederea realizării investițiilor și administrării infrastructurilor de transport); dezvoltarea aviației ușoare, în corelare cu programele naționale de dezvoltare turistică a României.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului aerian: 1. Continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în reţeaua centrală de transport european (TEN-T Core), respectiv Compania Națională Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Internaţional Traian Vuia – Timişoara, precum și Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu Constanța; 2. Finanţarea funcţionării şi menţinerii în standardele de siguranţă şi securitate a Aeroportului Internațional M. Kogălniceanu Constanţa și a Aeroportului Internațional Henri Coandă București, datorită operării mixte, civil-militare, în acord cu Strategia de Securitate Națională; 3. Realizarea pe termen mediu a nodurilor intermodale; 4. Continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcţional de Spaţiu Aerian (FAB) instituit între România şi Republica Bulgaria (DANUBE FAB), în conformitate

cu legislaţia europeană aferentă cerului european unic.

18.5 Transportul subteran – Metroul

Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerinţa unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din Municipiul Bucureşti, cât şi a celor din judeţele limitrofe. Prin numărul mare de pasageri transportați şi prin criteriile de precizie în funcţionare impuse de tipul de sistem de transport, metroul trebuie să devină referinţa pentru stabilirea graficelor de transport

112

Pagina 113

de suprafaţă şi cheia eficientizării transportului urban în Bucureşti. Îndeplinirea obiectivelor de mobilitate şi eficienţă va fi posibilă prin: eficientizarea activității Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti prin armonizarea tuturor tipurilor de transport şi crearea unui program de transport integrat; extinderea reţelei de metrou şi transferarea traficului de suprafață către transportul subteran pentru reducerea poluării urbane; dezvoltarea rețelei Metrorex și transferul la Primăria Generală a Municipiului București.

Obiective pe termen scurt și mediu pentru domeniul transportului subteran14: 1. Implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și RATB); 2. Finalizarea magistralei M4 Gara de Nord – Gara Progresul; 3. Finalizarea magistralei M5 Drumul Taberei – Pantelimon pe secţiunea Drumul Taberei – Universitate; urgentarea finalizării tronsonului Râul Doamnei – Eroilor, cu stația și depoul Valea Ialomiței, şi a Secțiunii Universitate – Pantelimon pentru care a fost semnat acordul de împrumut cu B.E.I.; 4. Demararea lucrărilor la MAGISTRALA FEROVIARĂ 6 București – Otopeni; 5. Pregătirea lucrărilor pentru linii de metrou viitoare, executate în parteneriat public-privat: Linia 7 (Şoseaua Alexandriei, Rahova, Piaţa Unirii, Moşilor, Obor, Colentina, Voluntari – 31 km); Linia 4 (Laminorului, Gara Progresul, Tronson Gara de Nord – Gara Progresul –

15 km).

Un obiectiv special pentru domeniul transporturilor îl reprezintă promovarea intensivă a sistemelor de transport inteligente (ITS). Acestea urmăresc înglobarea ansamblului tehnologiilor pentru facilitarea interacţiunii directe dintre mijloacele de transport şi infrastructură. Dezvoltarea acestor tehnologii reprezintă pasul înainte către preluarea de date, organizarea, analiza, utilizarea şi transmiterea acestora în scopul optimizării transportului şi, în consecinţă, al creşterii eficienţei sistemelor de transport.

14 Idem

113

Pagina 114

CAPITOLUL 19 – FONDURI EUROPENE

19.1 Principiile acţiunii Guvernului în domeniul fondurilor europene

Arhitectura instituțională este principalul motiv pentru care utilizarea fondurilor europene nu reușește să aibă un impact real pozitiv asupra vieții de zi cu zi. Mai multe ministere derulează investiții prin fonduri europene în aceleași domenii, fără a exista o corelare între acestea, astfel încât beneficiile să fie maximizate, iar efectele negative reduse. Partidul Național Liberal susține o simplificare a acestui mecanism instituțional prin reunirea tuturor autorităților de management, cu excepția celei pentru dezvoltare rurală, care are reguli și surse de finanțare diferite, într-un singur minister. Reunirea tuturor autorităților de management în cadrul Ministerului Fondurilor Europene va asigura o mai bună coerență a investițiilor, fără a mai exista suprapuneri sau diferențe de strategie și abordare. Asigurarea unei arhitecturi instituționale simplificate la nivel central va fi urmată de o descentralizare a atribuțiilor către nivelul regional, prin consolidarea structurilor de management la nivel regional (Agențiile de Dezvoltare Regională) și susținerea dezvoltării Investițiilor Teritoriale

Integrate la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, în perspectiva elaborării unor programe operaționale regionale.

114