Partidul Național Liberal

Ediția 2015

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal: Reclădirea Națională

2015 Program politicPDF
Copie arhivată de presă Sursă verificată:

Despre această ediție

PDF integral de 170 de pagini, copie HotNews. Program politic aprobat de Consiliul Național al PNL la 23 mai 2015, cu 30 de capitole și obiectivul strategic Reclădirea Națională. Nu este ediția electorală din 2016.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 115

19.2 Starea de fapt

Fondurile europene reprezintă însăși cheia de dezvoltare a societății românești prin oportunitățile oferite de finanțare a principalelor axe de competitivitate: investițiile în infrastructura de transport, mediu, energie și telecomunicații, dezvoltarea resurselor umane, susținerea mediului de afaceri, extinderea proiectelor de cercetare și dezvoltare, modernizarea agriculturii. Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție fonduri de circa 43 de miliarde de euro defalcate astfel: l pentru Politica de Coeziune – 22,4 miliarde de euro; l pentru Politica Agricolă Comună – 19,7 miliarde de euro la care se adaugă sumele disponibile din Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime (0,17 miliarde de euro) ; l pentru Fondul European pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate – 0,44 miliarde de euro.

Lecțiile învățate din perioada precedentă de guvernare trebuie să conducă la creșterea gradului de absorbție, care în prezent se află sub 55%. Principalele probleme identificate în managementul fondurilor europene sunt:

  • • Lipsa coordonării instituționale. Fiecare minister a coordonat doar zona proprie, la

nivel central, fără a acorda atenția cuvenită stadiului implementării, tipului de blocaje, rezultatelor reale din teren. Nu a existat o viziune unitară asupra obiectivelor de investiții, un proiect de țară. Banii europeni, atât cât au fost cheltuiți, nu au adus valoare adăugată competitivității economice, nu au generat o îmbunătățire a nivelului de trai al românilor. Lipsa de coordonare instituțională s-a reflectat și în diferențe de salarizare între personalul implicat în managementul fondurilor europene și, implicit, în nivelul de performanță al acestora;

  • • Birocratizarea. Pentru foarte mulți potențiali beneficiari, implementarea unui proiect cu

fonduri europene nu prezintă interes din cauza procedurilor greoaie și a nenumăratelor documente care trebuie prezentate;

  • • Probleme de finanțare ale proiectelor. Întrucât fondurile europene funcționează pe

principiul rambursării și pentru că deseori plățile interne au fost întârziate, s-au creat blocaje pentru beneficiarii care nu puteau asigura un flux constant, multe firme intrând în insolvență din acest motiv;

  • • Netransparența. Nu a existat o consultare autentică asupra documentelor programatice,

strategice, asupra programelor sau ghidurilor, cu autoritățile locale, mediul academic și beneficiarii privați;

  • • Gradul ridicat de corupţie. Conflictele de interese, fraudele, procedurile de achiziții

publice făcute fără respectarea legislației au dus la blocarea în mai multe rânduri a plăților de către Comisia Europeană. În momentul de față, două programe au suspendări ale plăților: Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane;

  • • Instabilitatea legislativă, în special în domeniul achizițiilor publice. Modificările

frecvente atât la nivel legislativ, cât și prin ghiduri și instrucțiuni au cauzat dificultăți în implementarea proiectelor.

115

Pagina 116

19. 3 Obiective strategice

  • • Susţinerea investiţiilor majore în infrastructură, finanţate din fonduri europene, ca factor-

cheie al modernizării României;

  • • Orientarea finanţării spre creşterea reală a competitivităţii, în principal către proiecte

generatoare de valoare economică ridicată. Investiţiile trebuie orientate spre ramuri şi sectoare care susţin producţia internă, precum şi în poli de dezvoltare (de exemplu, clustere de excelenţă inginerească şi de cercetare) pentru a atinge performanţa altor state europene.

19.4 Direcţii de acţiune și măsuri

Pentru perioada 2015-2016 1. Audit al sistemului de implementare a fondurilor europene; 2. Reorganizare instituțională; Æ Reunirea tuturor autorităților de management, cu excepția celei pentru dezvoltare rurală, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene prin coordonarea unitară a instituţiilor implicate în activităţile specifice, precum şi prin eliminarea suprapunerilor administrative între autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiari; Æ Externalizarea unor axe prioritare către operatori privați care să gestioneze întregul

116

Pagina 117

proces de contractare și management în baza unor indicatori de performanță pe care trebuie să îi îndeplinească, pentru programele care implică un număr mare de beneficiari (Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman); Æ Utilizarea instrumentelor financiare pentru a maximiza impactul fondurilor europene. Odată cu adoptarea noii perspective financiare 2014-2020, UE încurajează atragerea, pe lângă fondurile europene, de resurse financiare private pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte; Æ Unificarea procedurilor de selectare a proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, astfel încât cheltuielile să fie eligibile pentru rambursare de către Comisia Europeană. Avizarea proiectelor de investiții, indiferent de sursa de finanțare, și de către ministerul coordonator al fondurilor europene. 3. Creșterea capacității administrative

Æ Dezvoltarea capacității administrative a ADR-urilor astfel încât pe termen mediu să poată gestiona independent fondurile europene și să asigure gestionarea descentralizată a acestora; Æ Unificarea salarizării pentru toate categoriile de personal care gestionează fonduri europene în instituții publice și aplicarea criteriilor de performanță pentru stimularea acestora; Æ Intensificarea pregătirii personalului care evaluează proiecte și care urmărește implementarea acestora, cu accent pe proceduri clare, simplificate; Æ Orientarea resurselor de asistenţă tehnică către pregătirea de proiecte şi susţinerea Autorităţilor de Management şi a beneficiarilor (atât autorităţi publice locale, cât şi entităţi private) în activităţile curente (help desk), pentru eficientizarea ritmului de lucru şi evitarea suprapunerilor;

Æ Elaborarea ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurarea unei practici unitare în perspectivă; Æ Asigurarea unui cadru comun pentru dialogul permanent între Autorităţile de Management, Autoritatea de Audit şi ANRMAP, cu scopul prezentării şi dezbaterii neregulilor constatate şi pentru reducerea în viitor a riscului de corecţii financiare majore şi de suspendare a finanţării. 4. Reducerea birocrației și creșterea atractivității fondurilor europene pentru mediul privat Æ Simplificarea și îmbunătățirea legislației în vederea sprijinirii mediului de afaceri prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor administrative suplimentare ale beneficiarilor/utilizatorilor de fonduri structurale și de investiții;

ÆSimplificarea procedurilor aferente etapelor de depunere a cererilor de finațare/contractare a proiectelor (reducerea numărului de documente solicitate la depunerea cererilor de finanțare și în etapa de precontractare), implementarea proiectelor (simplificarea dosarelor/cererilor de rambursare/plată, eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică, extinderea eșantionării în verificări, asigurarea unor practici unitare armonizate); Æ Utilizarea exclusivă a mijloacelor electronice în gestionarea contractelor de finanțare, asigurându-se astfel: un sistem de verificare automată a eligibilității beneficiarilor de

117

Pagina 118

proiecte și de verificare permanentă a regularității acestora prin accesarea și interogarea bazelor de date ale Registrului Comerțului, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției (sistemului Ecris), Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratului de Stat în Construcții, Agenției Naționale de Mediu, Departamentului pentru Lupta Antifraudă, instituțiilor financiare etc; comunicarea exclusiv online cu solicitantul fondurilor europene prin utilizarea semnăturii electronice extinse pentru documentele depuse; Æ Extinderea aplicării mecanismului cererilor de plată la toate tipurile de beneficiari și pentru toate programele operaționale aferente exercițiului bugetar 2014-2020; Æ Reglementarea cheltuielilor neeligibile în cadrul proiectelor cu finanțare europeană prin HG pentru a simplifica normele privind eligibilitatea; Æ Inițierea de protocoale între Autoritățile de Management și băncile comerciale interesate,

în vederea asigurării finanțării beneficiarilor în condiții de garantare a termenelor de rambursare a sumelor creditate prin încadrarea analizei cererilor de plată în termenul actual de 20-30 de zile; Æ Asigurarea, printr-un fond dedicat, a cofinanțării pentru beneficiarii privați (companii, universități, institute de cercetare, ONG-uri) care accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pentru proiecte transnaționale; Æ Simplificarea procedurilor de achiziție prin implementarea de urgență a directivelor europene în materie și introducerea unor standarde de cost pentru produse și servicii; Æ Susţinerea parteneriatelor public-private ca alternative şi soluţii complementare ce pot conduce la sustenabilitatea proiectelor co-finanţate de Uniunea Europeană; Æ Canalizarea sprijinului financiar general către întreprinderi prin instrumente de inginerie financiară şi utilizarea de subvenţii pentru cofinanţarea măsurilor de sprijin orientate către

un anumit domeniu (inovare, protecţia mediului, etc).

Pentru perioada 2016-2020 1. Descentralizarea managementului fondurilor europene: Æ Dezvoltarea programelor operaționale regionale care să permită dezvoltarea unor proiecte integrate la nivel local și care să corespundă specificului fiecărei regiuni; Æ Consolidarea organismelor intermediare regionale din punct de vedere al personalului și al atribuțiilor. 2. Contractarea integrală a fondurilor europene alocate: Æ Utilizarea fondurilor de asistență tehnică pentru a pregăti potențialii beneficiari și portofoliul de proiecte, astfel încât să nu existe sincope în implementare; Æ Dezvoltarea de proiecte-pilot care pot fi replicate cu mici adaptări: aplicații de e- guvernare, microferme vecine, programe de cursuri și de perfecționare pentru funcționarii publici etc.;

Æ Implementarea unui sistem eficient de monitorizare a proiectelor majore la fața locului (eventual prin intermediul unor echipe tip task force) pentru a evita blocajele, întârzierile și pierderea finanțării; Æ Orientarea sprijinului financiar nerambursabil către IMM-uri, inclusiv prin instrumente financiare inovative și acordarea de subvenţii pentru a cofinanţa măsuri de sprijin într-un anumit domeniu.

118

Pagina 119

CAPITOLUL 20 – AGRICULTURĂ, DEZVOLTARE RURALĂ

ȘI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

20.1 Principiile acţiunii Guvernului României în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi industriei alimentare

Guvernul României va respecta cele șase axe prioritare comune la nivel european: l Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale; l Creșterea viabilității/competitivității tuturor ramurilor agriculturii și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier; l Promovarea organizării lanțului alimentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură; l Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură; l Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

l Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

20.2 Starea de fapt

Agricultura se situează la nivelul de dezvoltare al „lumii a treia“, din următoarele cauze: Æ Cadastrul terenurilor agricole este nefinalizat; Æ Nu există o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a industriei alimentare; Æ Lipseşte un masterplan pe agricultură și un studiu de piață național prin care să se prioritizeze dezvoltarea sectoarelor agriculturii românești; Æ Nu există un program coerent privind dezvoltarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare; Æ Populaţia din mediul rural este îmbătrânită (1,7 milioane de fermieri au peste 65 de ani); Æ Nu există resurse umane de specialitate în agricultură (învățământ liceal și postliceal de specialitate insuficient); Æ Proprietatea agricolă este polarizată: exploatații mari (aproximativ 2% din numărul de exploatații dețin aproximativ 48% din suprafața arabilă), exploatații de subzistență;

Æ Cu toate că a beneficiat de experienţa SAPARD şi fiind pe finalul perioadei de finanţare prin PNDR 2007-2013, din cauza birocratizării excesive și a neprioritizării măsurilor din PNDR, MADR nu a reuşit absorbția totală a banilor alocaţi agriculturii românești prin fondurile UE;

119

Pagina 120

Æ În România există de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decât media din UE și, cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din

PIB;

Æ Agricultura este într-o mare măsură meteodependentă; Æ Un milion de hectare de teren arabil sunt nelucrate; Æ Lanțurile produsului – distribuția este destructurată; Æ Planurile zootehnice sunt haotice; Æ Sistemul este vulnerabil: Curtea de Conturi constata, recent, că peste 9 milioane de animale au fost plimbate dintr-o curte în alta pentru ca falşii proprietari să încaseze subvenţiile pe ele; Æ Apariţia unor noi tipuri de riscuri referitoare la structura companiilor, de vreme ce, începând cu anul 2014, cetățenii străinii pot cumpăra teren agricol şi înfiinţa exploataţii pe care românii n-au fost în stare să le inițieze în 20 de ani.

Lipsa de productivitate este cauza decalajului față de agricultura din vestul continentului. În agricultura noastră consumul de input-uri este cu 50% mai mic decât în ţările dezvoltate, înzestrarea cu active a exploataţiilor fiind şi mai redusă (un stoc al capitalului fix de 10 ori mai mic în cazul României), pe fondul unor structuri agrare care nu permit o ajustare rapidă (îndeosebi în ce priveşte consolidarea exploataţiilor). Productivitatea culturilor vegetale este mult redusă chiar și comparativ cu fostele țări comuniste, cum ar fi Polonia sau Bulgaria. Producția animală a înregistrat scăderi pe toată linia, iar ponderea ei în totalul rezultatelor sectorului agricol s-a redus de la circa 45% în 1989 la ceva mai mult de 30% în 2013. Au fost desființate marile complexe zootehnice. Numărul de porcine și bovine a fost adus cam la o treime față de cel din 1989, iar la ovine, caprine și păsări mai avem sub două treimi din efectivele din vremea economiei socialiste. Reducerea ponderii zootehniei în rezultatele agriculturii a diminuat PIB-ul și a

contribuit la instalarea unui deficit cronic în schimburile de produse alimentare cu partenerii externi. Acest deficit a fost atenuat și eliminat de-abia în ultimele luni ale anului 2014, dar nivelul exporturilor continuă să lase de dorit față de potențialul nostru. Structura producției în agricultură a revenit la nivelul anilor 1960, cu producția vegetală în rolul principal. Fenomenul este reflectat cel mai bine de diminuarea puternică a efectivelor de animale. Pe de altă parte, concurența produselor din import, puternic subvenționate de statele europene mai dezvoltate, a accentuat decalajul în defavoarea noastră.

20.3 Obiective strategice

Pentru a relansa și moderniza agricultura noastră, Guvernul va sprijini și încuraja fructificarea avantajelor comparative ale României, în primul rând potențialul pedoclimatic. În plus, vom integra în acțiunea noastră guvernamentală sectorială Strategia Europa 2020 și obiectivele Politicii Agricole Comune, țintind stimularea competitivității, garantarea gestionării durabile a resurselor, prevenirea și combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv prin crearea de locuri de muncă.

120

Pagina 121

Organizarea infrastructurii agricole și dezvoltarea fermelor sunt condiționate de existența unui sistem de credit agricol. De aceea, ne vom concentra acțiunea pentru construirea acestuia. Agricultura franceză, spre exemplu, s-a dezvoltat ca urmare a puternicelor Credite Agricole.

20.4 Direcţii de acţiune şi măsuri

20.4.1 Definitivarea cadastrului și comasarea terenurilor agricole și forestiere Măsură: Suportarea costurilor primei intabulări de către statul român.

20.4.2 Promovarea și sprijinirea măsurilor de piață în sectorul agroalimentar Măsuri : 1. Susţinerea înființării de complexe cooperatiste sau structuri public-private de industrie alimentară de mari dimensiuni, care să refacă sistemul național de procesare a materiilor prime agricole românești și care să poată contracara în piață influența marilor operatori; 2. Instituţionalizarea sistemelor de contracte şi respectarea acestora; măsuri țintite către eliminarea intermediarilor dintre producătorii de materii prime agricole şi procesatori; 3. Extinderea evenimentelor de promovare și de cunoaştere a produselor româneşti în afara UE; 4. Susținerea procesului de înființare și de dezvoltare a brandurilor naţionale; 5. Susţinerea pe piața internă și externă a producătorilor asociaţi care utilizează şi exportă produse cu indicaţii geografice şi denumiri de origine;

6. Instruirea de specialitate a producătorilor asupra cerinţelor specifice de pe pieţele de export cu privire la calitatea produselor agricole, inclusiv în ceea ce privește serviciile conexe comercializării (etichetarea, ambalarea, prezentarea produselor etc.); 7. Promovarea şi aplicarea legislaţiei care să sancţioneze şi să elimine competiţia neloială, fiscalizarea tuturor procesatorilor şi comercianţilor de produse agroalimentare, fiscalizarea tuturor importurilor de produse agroalimentare (proaspete şi procesate), pentru diminuarea concurenţei neloiale faţă de producătorii interni.

20.4.3 O agricultură predictibilă – reglementarea activității de îmbunătățiri funciare din România Măsuri: 1. Elaborarea unei legislații noi, privind reglementarea acestei activități în scopul: restructurării instituționale a sectorului, reabilitării și modernizării amenajărilor de irigații viabile din punct de vedere economic; 2. Încurajarea, prin acordarea de facilități fiscale, a înființării de noi Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii; 3. Crearea posibilității de accesare a fondurilor europene pentru înființarea de amenajări de irigații locale, acolo unde există surse de apă sigure și permanente; 4. Reabilitarea și modernizarea liniei de apărare contra inundațiilor de la Dunăre.

121

Pagina 122

20.4.4 Cercetare aplicată pentru nevoile fermierilor Măsuri : 1. Cooptarea reprezentaților asociațiilor profesionale în cadrul stațiunilor/institutelor pentru a se asigura un management bazat pe calitate și performanță; 2. Dezvoltarea parteneriatelor public-private între unităţile de cercetare-dezvoltare, universităţi, operatori economici din domeniul agroalimentar; 3. Finanțarea unor proiecte-pilot prin crearea unor parteneriate public-private între asociațiile profesionale și unităţile de cercetare/dezvoltare care pot aduce o contribuţie importantă la multiplicarea materialului genetic autohton de valoare din sectorul vegetal şi animal, local sau regional; 4. Dezvoltarea în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare a serviciilor de consultanţă agricolă;

5. Creşterea numărului de brevete obţinute, invenţii, tehnologii, soiuri, rase de animale, produse ale cercetării româneşti pentru a fi transferate în producţie.

20.4.5 Personal calificat în agricultură – învățământul agricol de specialitate

20.4.6 Devoltarea durabilă a satului românesc Măsuri: 1. Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură și pescuit; 2. Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii agriculturii în toate regiunile; 3. Promovarea unui program special de organizare a lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea produselor agricole, al bunăstării animalelor şi al gestionării riscurilor în agricultură prin integrarea producătorilor primari în lanţul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al promovării pieţelor locale în cadrul unor circuite scurte de aprovizionare și măsuri de sprijin pentru gestionarea şi prevenirea riscurilor la nivelul exploataţiilor; crearea unui Fond Sectorial de Investiții în Agricultură (FIA) pentru o perioadă de aproximativ 10 ani, care să sprijine realizarea de proiecte de cel mult 5 miliarde de euro. Scopul este crearea a peste 100 de ferme nucleu care să aducă agregarea și

comercializarea produselor agricole; promovarea unor politici de stimulare fiscală a fermelor mici și mijlocii și a asociațiilor agricole, a dezvoltării cadastrului, depozitării și a sistemelor locale de irigații; utilizarea combinată a diferitelor mecanisme de finanțare, fonduri europene, finanțarea de tip mezanin, schemele de garantare, scheme de pre- finanțare pentru producători; derularea a 5/10 proiecte-pilot de tip Agropolis în România – acestea vor avea menirea de a stimula clustere de producție agricolă și procesare industrială, facilitând creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Alături de o politică de promovare a investițiilor în echipamente, asocieri de tip Agropolis, ferme de tip nucleu, infrastructură de irigații și mijloace de promovare a exporturilor, vom introduce parteneriatele de tip public-privat în sectorul agricol, în special în vederea modernizării infrastructurii de irigații, dar și ca modalitate de a asigura securitatea alimentară și capacitatea de export a României;

4. Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură, silvicultură şi piscicultură prin: refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii, inclusiv în zonele

122