Ediția 2015

Pagina 123

Natura 2000 şi în zonele cu constrângeri naturale; ameliorarea gestionării apelor; ameliorarea eroziunii, deşertificării şi a gestionării solului; 5. Promovarea utilizării eficiente a resurselor prin: eficientizarea utilizării apei în agricultură cu accent pe dezvoltarea, modernizarea şi refacerea sistemului de irigaţii, eficientizarea utilizării energiei în sectorul agricol şi agroalimentar, facilitarea furnizării şi utilizării resurselor regenerabile de energie; 6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale, cu accent pe următoarele etape: sprijinirea dezvoltării de întreprinderi mici, precum şi crearea de locuri de muncă; încurajarea dezvoltării locale, a mediului de afaceri prin activități nonagricole; sporirea accesibilităţii, a utilizării şi a calităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în zonele rurale.

20.4.7 Încurajarea şi promovarea formelor asociative şi a organizaţiilor profesionale-interprofesionale

20.4.8. Regândirea cadrului fiscal necesar agriculturii româneşti pentru aducerea fermierilor la nivelul de competitivitate europeană.

20.5 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și Programul Operațional de Pescuit (POP)

Pentru buna și eficienta implementare a PNDR și POP se va realiza un Master Plan și, respectiv, un Studiu Național de piață pe baza cărora vor fi prioritizate măsurile finanțate prin cele două programe. Avem în vedere reorganizarea instituțională a autorităților care gestionează fondurile destinate agriculturii și pisciculturii în România. PNDR și POP trebuie utilizate ca instrumente în sprijinirea formelor asociative, astfel încât acestea să aibă un rol activ pe piața produselor agroalimentare, iar pentru sprijinirea potențialilor beneficiari se vor elabora proiecte tip, adaptate la specificul regional. De asemenea, fondurile PNDR și POP vor fi utilizate pentru promovarea produselor agroalimentare românești pe piețele interne și internaționale.

20.6 Abordarea sectorială pe lanțul de producție în agricultură

20.6.1 Sectorul Vegetal: l Elaborarea de politici agricole pentru diminuarea deficitului de competitivitate și a decalajului structural al agriculturii; l Crearea de spații de depozitare, prelucrare și procesare în vederea valorificării și transformării superioare ale acestora; l Introducerea certificatelor de depozit pentru producătorii agricoli ca mecanism pentru reluarea ciclului de producție; l Realizarea burselor de cereale zonale fructificând experiența bursei de mărfuri prin implicarea organizațiilor profesionale de producători în vederea valorificării superioare a producției și reducerii evaziunii fiscale în domeniu;

123

Pagina 124

l Promovarea utilizării soiurilor autohtone performante, adaptate la condițiile eco- pedoclimatice, ulterior urmând a fi marketate ca branduri naționale.

20.6.2 Sectorul legumicol și pomicol: l Promovarea de măsuri de sprijin pentru construirea de spații de depozitare și procesare primară prin intermediul organizațiilor de producători; l Încurajarea producției și consumului de produse ecologice, în special pentru produsele de nișă din pomicultură și legumicultură; l Construirea prin PNDR a 40 de depozite a câte 500 de tone fiecare, puse la dispoziţia asociaţiilor profesionale, cu restituirea investiţiilor pe un orizont de timp de 10 ani; l Susţinerea programului „Fructe în şcoli“ pentru sprijinirea producătorilor autohtoni, precum şi pentru o alimentaţie sănătoasă.

20.6.3 Sectorul zootehnic: l Modificarea legislației specifice muncii ținând cont de particularitățile domeniului de activitate, cu scopul rezolvării problemelor legate de forţa de muncă; l Crearea de centre județene/regionale de selecție și furnizare de material genetic pentru ameliorarea raselor autohtone de carne/lapte, utilizarea raselor cu performanțe genetice ridicate și finanțarea măsurilor de bunăstare a animalelor pe toate grupele și categoriile de specii și rase folosite în zootehnia românească; l Proceduri simplificate de înregistrare fiscală a exploatațiilor de creștere a animalelor, sprijinirea cu prioritate a producătorilor sectorului zootehnic pentru promovarea proiectelor prin PNDR, având ca rezultat procesarea și valorificarea superioară a produselor autohtone de carne; l Utilizarea fondurilor PNDR pentru transformarea fermelor zootehnice de subzistență în

ferme familiale (comerciale) a căror producție va fi valorificată în sistem organizat, precum și promovarea produselor autohtone românești pe piața internă și externă; l Efectuarea de plăţi anuale pentru carne de oaie, capră, vită, lapte şi produse lactate, viermi de mătase, furaje uscate; l Sprijinirea producătorilor de lapte pentru obţinerea de preţuri competitive.

20.6.4 Pescuit și acvacultură: l Utilizarea fondurilor UE alocate prin POP, astfel încât acvacultura românească să devină lider european al creşterii peştelui de apă dulce – având în vedere că suprafaţa de luciu de apă în România se ridică la circa 100.000 de hectare, fiind cea mai mare dintre statele membre ale UE; l Încurajarea procesării peştelui şi a produselor din peşte, ştiut fiind faptul că România importă 80% din consumul de peşte anual; l Continuarea susţinerii constituirii de asociaţii profesionale şi interprofesionale privind exploatarea resurselor piscicole; l Susţinerea înfiinţării bursei de peşte din Delta Dunării şi de la Marea Neagră, precum şi a constituirii de centre de distribuire a peştelui angro pe lângă marile oraşe; l Măsuri specifice orientate către păstrarea biodiversității din Delta Dunării, Dunăre și

Marea Neagră.

124

Pagina 125

20.7 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

(ANSVSA)

Această instituție va continua să joace un rol important, fiind responsabilă cu: l Armonizarea actelor normative din domeniul siguranţei alimentare, elaborate de instituţii guvernamentale distincte; l Modificarea și completarea legislației privind ecarisarea teritoriului; l Agrearea de certificate cu toate țările terțe, potențial partenere, în vederea înlesnirii exportului de produse alimentare de origine animală, non-animală și animale vii; l Diminuarea costurilor de autorizare/înregistrare a activităților private supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor. Alături de ANSVSA, va fi nevoie de constituirea Consiliului Consultativ (pe grupuri de lucru) în vederea realizării unui parteneriat real cu asociaţiile din sectorul alimentar.

125

Pagina 126

CAPITOLUL 21 – ENERGIE

Politica de industrializare-reindustrializare este corelată cu politica în domeniul energiei. Suntem o țară cu tradiții și experiență în domeniul energetic. În prezent dispunem de resurse naturale și expertiză profesională, precum și de oportunitatea de a deveni un „nod“ regional important în domeniul energiei. Pe termen lung, politica PNL în domeniul energiei este clădită pe două coordonate: interesele noastre ca țară lider în regiune și aplicarea politicilor și standardelor europene în materie. Integrarea sectorului energetic național în cel european şi alinierea la standardele europene sunt facilitate de două avantaje certe pe care le avem comparativ cu alte state: o structură echilibrată a producţiei de energie și resurse naturale relativ mari. În acelaşi timp, nu trebuie ignorate riscurile sistemice cu care se confruntă sectorul energetic românesc.

21.1 Obiective strategice

Măsurile generale și sectoriale propuse în domeniul energetic sunt subordonate unor obiective strategice pe care PNL le propune.

21.1.1. Securitatea energetică Securitatea energetică este obiectivul major pe care PNL și-l propune pentru funcționarea economiei și pentru bunăstarea cetățenilor. Reducerea risipei în exploatarea resurselor energetice, în producția, transportul și în utilizarea energiei, accesul la resurse prin diversificarea surselor de aprovizionare, promovarea de tehnologii performante și susținerea cercetării pentru o mai bună valorificare a resurselor interne reprezintă principalele instrumente de atingere a acestui obiectiv. Un sprijin important în acest sens îl va constitui eficientizarea infrastructurilor de producție și de transport, serviciilor de sistem și extinderii capacităților de stocare și producție, ținând cont de evoluția cererii de energie pe termen mediu și lung și de particularitățile mixului național de energie. Asigurarea securității energetice a României și creșterea gradului de autonomie energetică bazate pe un Sistem Energetic Național eficient în toate sectoarele sale (extracție, aprovizionare, producere, transport, distribuție și furnizare), care să genereze competitivitate economică,

accesibilitate și protecție a consumatorului, precum și dezvoltare durabilă vor constitui un suport pentru politicile economice din sectoarele industriale și nu numai.

21.1.2. Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă privește zona de suprapunere dintre mediul înconjurător și calitatea vieții, în următoarele aspecte: accesul cetățeanului la energie suficientă, informarea acestuia și diminuarea sărăciei energetice; protejarea mediului prin tehnologii de producție a energiei și de exploatare a resurselor energetice care nu afectează mediul și orientarea ireversibilă spre modelul economiei cu emisii reduse de carbon; asigurarea vitalității economiei naționale. Astfel, sectorul energetic trebuie privit din perspectiva tuturor părților implicate, iar prioritățile politicilor energetice trebuie plasate în această zonă de intersecție. Aceste obiective trebuie să se regăsească în Strategia Energetică a României, care va fi adoptată prin act normativ de către Parlamentul României, act fundamentat pe o diagnoză realistă a stării de fapt în sectorul energetic și care să proiecteze direcții clare de acțiune.

126

Pagina 127

Strategia Energetică a României trebuie să fie asumată de întreaga clasă politică și continuată pe termen lung. Gradul de implementare a strategiei și eventuala nevoie de actualizare în funcție de evoluțiile viitoare trebuie evaluate anual printr-un raport prezentat de Guvern în fața Parlamentului.

21.2 Principalele componente ale obiectivelor strategice

21.2.1 Politica energetică externă

• • Energie europeană și globală

PNL susține strategia-cadru privind crearea Uniunii Energetice, publicată de Comisia Europeană pe 25 februarie 2015. Pachetul Uniunii Energetice reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte ale UE, având ca obiectiv crearea pieței unice energetice, promovarea colectivă a securității energetice și realizarea unor obiective ambițioase de mediu și de prevenire a schimbărilor climatice. Pachetul conține măsuri concertate în domenii precum interconectarea rețelelor naționale, funcționarea pieței de energie, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, dar și stimularea inovării în sectorul energetic sau definirea instrumentelor financiare, care să contribuie la realizarea unor schimbări ample. Angajamentul față de aceste măsuri a fost afirmat în concluziile Consiliului European din 19 martie 2015. România, prin resursele sale naturale, poate avea o contribuție importantă în asigurarea securității energetice regionale. Este nevoie de asumarea unui rol activ în etapa de dezbatere privind noile acte normative și programe europene, comunicarea eficientă între instituțiile românești

și instituțiile europene, precum și de implicare a companiilor românești în proiectele regionale de interconectare și în planificarea acestora. Diplomația energetică, dar și măsurile pe plan intern, trebuie să urmărească îndeaproape obiectivele unei astfel de strategii. România trebuie să-și formeze capacitatea de a accesa și utiliza în grad ridicat fondurile și instrumentele financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, inclusiv Fondul European pentru Investiții Strategice. OPCOM trebuie să evolueze spre statutul de jucător regional pe piața gazelor și a energiei electrice. România este o susținătoare a Pachetului Uniunii Energetice și a modelului social și economic pe care le promovează.

• • Securitatea energetică a Republicii Moldova

Extinderea cooperării cu Republica Moldova în domeniul energiei constituie o prioritate a PNL. Prin interconectarea infrastructurii de transport al energiei electrice și gaze, România contribuie la asigurarea securității energetice a Moldovei.

21.2.2 Politica energetică națională

• • Stabilitate, predictibilitate și adecvare a cadrului legislativ și instituțional la cerințele

pieței libere Guvernul PNL va încuraja investițiile în domeniul energetic. Specificul investițiilor în energie este că necesită capitaluri foarte mari, cu termene lungi de recuperare. De aceea, alături de un sistem instituțional funcțional, stabilitatea cadrului legislativ, reducerea circuitului birocratic în sectorul energetic, creșterea transparenței și a calității informării publice, în conformitate cu bunele practici internaționale sunt necesare pentru clădirea încrederii investitorilor pe termen lung. Schimbările legislative și de reglementare trebuie să fie precedate și fundamentate de studii de impact (costuri și beneficii) și consultare publică.

127

Pagina 128

Structurile guvernamentale implicate în gestionarea sistemului energetic au fost frecvent grupate și reorganizate în funcție de negocieri de moment între partide și mai puțin în urma analizei obiective a eficacității acestor structuri. PNL își propune construirea de instituții funcționale plecând de la pilonii politicii sale în domeniu (interes național și integrare europeană) și obiectivele strategice precizate (securitate, durabilitate etc). Guvernul PNL va adapta reglementările cerințelor pieței, va integra legislația europeană obligatorie în domeniu, va asigura colaborarea instituțională adecvată cu statele UE, va promova proactiv interesele noastre naționale la Bruxelles și alte capitale relevante în domeniul energetic. Un aspect care necesită modificare legislativă este cel al accesului public la datele privind informațiile geologice. Cartografierea resurselor naturale ale țării prin explorare geologică și accesul public la o cantitate suficientă de informație țin de interesul național, deoarece numai astfel poate fi maximizată valoarea unui perimetru scos la licitație de Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

Legislația prezentă este anacronică și trebuie adaptată, privind și la exemplul unor democrații care au reușit să atragă investiții în domeniul energetic.

• • Mix energetic diversificat și echilibrat

România dispune de o varietate de resurse, care asigură un mix energetic echilibrat. Vor fi luate măsuri coordonate pentru o utilizare eficientă a resurselor cunoscute și a capacităților de producție existente, pentru explorarea și exploatarea de noi zăcăminte și dezvoltarea de noi capacități. Guvernul va direcționa investițiilor din piața energetică printr-un complex de motivații și facilități fiscale sau financiare, avansându-și obiectivele strategice de securitate energetică și de dezvoltare durabilă. Mixul energetic este un element strategic al politicii energetice, pe care îl vom aborda din perspectiva interrelaţionării cu pieţele energetice europene şi cu proiectele regionale. Integrarea în pieţele regionale reprezintă atât un factor de stimulare pentru investitori, cât şi o oportunitate de valorificare a potenţialului României de a deveni exportator de energie, în condiţiile în care se prognozează o producţie de energie mai mare decât consumul naţional pe termen mediu şi lung. Totodată, capacitatea de a importa energie din surse diversificate va oferi consumatorilor

finali opţiunea de a avea acces la cea mai ieftină sursă de energie.

Hidrocarburi. În 2013, România a importat 57% din țițeiul consumat. Aceasta este resursa cu cea mai ridicată dependență de importuri și se estimează o creștere a consumului intern pe termen mediu și lung. Totuși, dată fiind funcționalitatea ridicată a piețelor internaționale de țiței, această dependență nu pune probleme de securitate energetică. Securitatea energetică este o problemă mult mai acută pentru sectorul gazelor naturale, dată fiind dependența (în diminuare) de importuri din Federația Rusă, pe o piață cvasi-monopolistă. Ca urmare a reducerii consumului în industrie, în 2013 importurile de gaze au reprezentat doar 15% din consumul intern, în comparație cu 24% în 2012. În 2014, importurile au scăzut la sub 10% din necesar. Diferențele mari de consum vară-iarnă și capacitatea insuficientă de stocare vulnerabilizează sistemul. Țintim intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale, realizarea infrastructurii necesare preluării gazelor din Marea Neagră până la rețeaua națională de transport, reabilitarea şi finalizarea dispeceratelor sistemelor de transport prin conducte

de gaze naturale şi ţiţei, creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine. Prin creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, dar și

128

Pagina 129

prin creșterea ratei de injecție/extracție pentru preluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, se asigură mărirea siguranței în alimentarea cu gaze a consumatorilor. Un cadru fiscal care să asigure echilibrul între nevoia statului de atragere de venituri și de menținere a interesului investitorilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor, reprezintă o altă prioritate a Guvernului. Autoritățile locale trebuie să beneficieze direct de o parte din taxele încasate din exploatarea de hidrocarburi. Resurse energetice minerale. Cărbunele este o resursă importantă a României, cu rezerve disponibile pe termen lung. Rolul energiei electrice produse pe bază de cărbune în asigurarea securității furnizării este important pentru securitatea energetică națională. Avem în vedere eficientizarea industriei extractive, cât şi o mai bună racordare a sa la sectorul economic, vom încuraja cercetarea în vederea implementării tehnologiilor de captare și stocare a CO2 (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, de extracție și utilizare a gazului natural (CH4)

cantonat în zăcămintele de huilă din Valea Jiului, a extinderii utilizării cărbunelui în produse energetice eco-eficiente și a valorificării cenușilor de termocentrală în industria materialelor de construcții. Energia nucleară. În domeniul energiei nucleare, România are avantajul de a dispune de un ciclu complet al combustibilului nuclear. PNL susține finalizarea construcției Grupurilor Cernavodă 3 și 4, în corelație cu Strategia Energetică a României, cu satisfacerea condițiilor de viabilitate economică și comercială a investiției, concomitent cu realizarea liniilor de transport pentru evacuarea puterii și exportul de energie electrică produsă în Dobrogea. Resurse regenerabile. România și-a atins obligațiile asumate prin acordurile UE, însă promovarea valorificării resurselor regenerabile trebuie să continue, ținând cont de obiectivele privind securitatea energetică și „decarbonizarea“ activității economice. Maturizarea unor tehnologii permite în prezent valorificarea în condiții de eficiență economică a unor resurse insuficient exploatate.

O atenție specială va fi acordată valorificării resurselor de biomasă, principala resursă regenerabilă disponibilă în România, cu o repartizare relativ uniformă pe teritoriul național. Pentru o bună funcționare a sistemului energetic se impune completarea legislației privind energia din surse regenerabile, astfel încât să fie soluționate problemele generate în sistemul energetic de intermitența producției acestor surse. Schema de susținere a producției de energie din surse regenerabile și facilitățile fiscale acordate trebuie să țină cont de costul specific per MW instalat al diverselor tehnologii, de prioritățile României privind mixul energetic sau valorificarea unei anumite resurse și de dispersia producătorilor în teritoriu. Guvernul PNL va analiza oportunitatea ca schema de susținere prin certificate verzi să fie completată de mecanisme suplimentare, care să mențină sistemul de certificate verzi pentru producătorii de talie mare și medie și să introducă tarife reglementate (feed-in tariffs) pentru cei de talie mică și foarte mică, concomitent cu instituirea unui mecanism de finanțare a costurilor

suplimentare de rețea astfel generate. De asemenea, PNL susține stimularea prin măsuri fiscale a investițiilor în instalații rezidențiale cu panouri fotovoltaice.

• • Dezvoltarea capacităților de producție de energie electrică și a rețelelor de transport

În vederea asigurării unui mix energetic echilibrat, se va menține interesul pentru investiţii în unităţi de producere a energiei electrice ce utilizează surse regenerabile de energie, prin tehnologii curate și energie nucleară. În restructurarea sectorului de producere a energiei electrice se vor urmări

129

Pagina 130

modernizarea, reabilitarea, identificarea de noi tehnologii de producere a energiei şi investiţii de mediu la capacităţile importante existente, finanțate prin parteneriat public-privat şi prin listarea la bursă a unor pachete minoritare din societăţile energetice. În acest sens, sunt necesare revizuirea legii parteneriatului public-privat, precum și introducerea unei legislații a holding-ului, care să favorizeze diversificarea bazei de resurse primare a companiilor producătoare de energie. Eficientizarea operatorilor economici din sectorul energetic prin planuri de reorganizare managerială și tehnologică reprezintă priorități imediate. Guvernul PNL va susține proiectul hidrocentralei de pompaj invers Tarnița-Lăpuștești și al altora similare pentru a asigura echilibrarea sistemului energetic național, în condiții de viabilitate economică. Competitivitatea economică necesită un mediu de piaţă concurenţial, care să ofere tratament nediscriminatoriu tuturor participanţilor la piaţă. Aceasta include o piaţă liberă a energiei, al cărei cadru legislativ şi de reglementare să fie clar, stabil, transparent şi predictibil pentru toţi actorii

implicaţi, fie că sunt operatori privaţi sau companii energetice cu capital majoritar de stat. Realizarea interconectărilor cu țările vecine și continuarea procesului de modernizare a infrastructurii de transport de energie sunt priorități care derivă atât din obiectivul privind securitatea sistemului energetic, cât și din oportunitatea valorificării energiei produse prin export. Integritatea infrastructurii critice de producție, transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale ține atât de securitatea energetică, cât și de securitatea națională. Se impun protecția fizică a infrastructurii energetice critice în caz de dezastru natural sau de atac terorist, precum și întărirea sistemelor de control cibernetic al acestei infrastructuri. Reziliența sistemului energetic național va fi crescută și prin integrarea capacităților de producție centralizată și distribuită. Pentru asigurarea integrității construcțiilor și a calității mentenanței infrastructurii critice este imperioasă respectarea procedurilor legale de achiziții publice.

• • Guvernanța corporatistă a companiilor energetice cu capital majoritar de stat

Statul român este un acționar important în sectorul energetic și trebuie să dezvolte modele de management de succes pe care să le replice în companiile din portofoliul său. Vom delimita clar statutul de proprietar în sectorul energetic de cel de reglementator și formator de politici energetice. Prin listarea unor pachete minoritare se vor transparentiza companiile de stat și se va putea obține o creștere a eficienței acestora. Companiile de stat trebuie supuse unor transformări substanțiale astfel încât să devină structuri organizaționale performante și competitive. Principiile guvernanței corporatiste în companiile publice trebuie clarificate, extinse și implementate cu fermitate. Statul trebuie să-și gestioneze portofoliul de acțiuni în baza unor strategii dinamice de dezvoltare. Totodată, contractele de mandat ale managerilor companiilor cu capital majoritar de stat, potrivit OUG 109/2011, trebuie să conțină obiective specifice de management și standarde de performanță, definite în interesul pe termen mediu și lung al companiei. Ele trebuie să

fie transparente și atent monitorizate.

• • Liberalizarea pieţelor de energie

Competitivitatea economică necesită un mediu de piaţă concurenţial, care să ofere tratament nediscriminatoriu tuturor participanţilor la piaţă. Aceasta include o piaţă liberă a energiei, al cărei cadru legislativ şi de reglementare să fie clar, stabil, transparent şi predictibil pentru toţi actorii implicaţi, fie că sunt operatori privaţi sau companii energetice cu capital majoritar de stat. Dereglementarea preţurilor energiei – concomitent cu protecția socială adecvată a consumatorilor

130