Ediția 2015

Pagina 131

vulnerabili – nu este doar o obligaţie europeană, conform celui de-al Treilea Pachet Energetic, ci şi o condiţie a competitivităţii economice şi un factor de încurajare a investiţiilor private. Numai într-un mediu de piaţă concurenţial preţul energiei poate funcţiona ca un semnal corect privind eficienţa investiţiilor. Guvernul va asigura un mediu concurenţial pentru piaţa serviciilor tehnologice de sistem, ceea ce va conduce la securitate maximă cu preţ minim şi la o integrare viitoare în piaţa serviciilor tehnologice de sistem din UE, cu beneficii pentru furnizorii naţionali ai serviciilor tehnologice de sistem şi pentru producătorii de energie electrică ce au obţinut calificarea corespunzătoare. Este necesară modificarea legislaţiei privind operaţiunile de pe piaţa de echilibrare a sistemului electro-energetic, care funcţionează în prezent într-un regim distorsionat. Pentru încurajarea investiţiilor în explorarea şi producţia de gaze este nevoie de dezvoltarea instituţiilor şi a instrumentelor de piaţă liberă, de un cod modern al reţelei de transport, în acord cu standardele

europene (ACER), de o piaţă funcţională de echilibrare şi de alocare de capacitate, precum şi de dezvoltarea sistemelor de tranzacţionare centralizată a contractelor. Aproape 70% din sistemul de transport de gaze trebuie modernizat și circa 40% din infrastructura distribuției de gaze trebuie reînnoită. Situația cea mai precară este în subsectorul generării și transportului de energie termică, extrem de ineficient. Nevoia de înlocuire a activelor în acest subsector este de 80% până în 2020. De asemenea, circa o treime din capacitatea de 6,5 GW de generare hidroelectrică a țării trebuie renovată. Potrivit unei estimări din 2011 a Băncii Mondiale, necesarul de investiții până în 2020 este de 30-35 miliarde de euro, adică aproximativ 6 miliarde de euro pe an. Sectorul public nu poate mobiliza asemenea sume, astfel că Guvernul României trebuie să dezvolte un mediu investițional atractiv, cu formule de asociere a investitorilor privați la proiectele companiilor de stat.

• • Creșterea eficienței energetice

Eficiența energetică de la producător la consumator reprezintă o temă majoră a PNL, având în vedere impactul politicilor de eficiență energetică asupra costurilor cu energia către populație, asupra competitivității economice și securității energetice, dar și asupra mediului. Obligațiile asumate în baza legislației UE pot fi transformate în oportunități de dezvoltare prin măsuri coordonate. O atenție specială trebuie acordată sectorului clădirilor (care reprezintă 36% din consumul final de energie, iar potențialul de reducere prin măsuri de eficiență energetică este de peste 40%) și cogenerării de înaltă eficiență. În egală măsură, trebuie eliminate ineficiențele energetice din industrie, agricultură și transporturi. Realizarea obiectivelor de eficiență energetică trebuie urmărită pe tot lanțul, de la producătorii de energie la transport, distribuție, furnizare până la consumator. Costul eficienței energetice trebuie finanțat din energia pe care astăzi o risipim. Criteriile de performanță economică a investițiilor în eficiență energetică pot fi atinse ca urmare a maturizării unor

tehnologii. Fondurile europene și cele publice trebuie țintite către sectoarele prioritare, care nu se pot susține prin criterii de piață, inclusiv ca instrument de protecție socială.

• • Energia pentru comunități și cetățeni

Tematica sistemelor centralizate de încălzire, atribuțiile legate de integrarea energiei regenerabile în clădiri, reabilitarea și eficiența energetică vor fi tratate unitar de către o singură structură instituțională, cu scopul de a dezvolta politici coordonate. Este necesară stabilirea unor coduri de proiectare și construcție pentru clădirile noi, care să asigure condițiile de eficiență tipice, uzuale, similare celor deja existente în mai multe țări din UE, ținând cont de particularitățile climatice și de resursele locale. Protejarea consumatorului de energie. Protejarea consumatorului de energie necesită un pachet complex de măsuri de informare pe canale adecvate, astfel încât să poată lua decizii avizate în alegerea furnizorilor atunci când îşi exercită drepturile pe pieţele deschise competiţiei în sectorul

131

Pagina 132

gazelor şi al energiei electrice, să poată contracta în mod informat servicii energetice și să își înțeleagă drepturile. O atenție aparte va fi acordată protecției consumatorului vulnerabil și eliminării sărăciei energetice, prin subvenții pentru energie și programe de eficiență energetică direcționate către categoriile defavorizate, identificate după criterii riguroase. În contextul politicilor de liberalizare a piețelor de energie, PNL susține măsurile de protecție a consumatorilor vulnerabili prin programe sociale, nu prin menținerea pe termen lung a unor prețuri reglementate ale energiei. Reabilitarea și eficientizarea energetică a clădirilor. Definirea și extinderea rolului companiilor de servicii energetice, încurajarea unor contracte pe termen lung privind reabilitarea clădirilor, furnizarea de energie în sistem centralizat și integrarea în clădiri a surselor de energie regenerabilă reprezintă principalul instrument pentru atingerea obiectivelor legate de eficiența

energetică, atragerea de fonduri private și dezvoltarea unei piețe dinamice. Taxele locale trebuie dimensionate în funcție de performanțele energetice ale clădirilor. Sunt necesare modificări legislative de substanță, care să stimuleze investițiile în eficiență energetică (inclusiv prin evidențierea contabilă și recunoașterea legală a costurilor economisite) și dezvoltarea unei piețe a serviciilor de eficiență energetică. Modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, a energiei electrice și termice. Indiferent de forma de proprietate a operatorilor acestei infrastructuri, standardele trebuie redefinite, iar fiabilitatea și eficiența trebuie măsurate printr-un set de indicatori, astfel încât alimentarea cu energie a populației să nu mai fie pusă în pericol de avarii grave. Pe termen mediu și lung, orientarea consumatorilor casnici către înlocuire a gazelor naturale cu energia electrică în activități din gospodării (gătitul alimentelor) sau ca sursa complementară de încălzire, implică o regândire a infrastructurii de distribuție a energiei electrice și a normativelor privind

alimentarea locuințelor.

• • Progres tehnologic, cercetare științifică și resurse umane

Un sistem energetic sigur, competitiv și corespunzător standardelor de mediu se poate construi doar ținând pasul cu noile tehnologii. Acest principiu trebuie aplicat coordonat în toate domeniile, de la evaluarea furnizorilor de tehnologie până la definirea politicilor publice privind cercetarea și educația. România va putea fructifica oportunitățile contextului actual de transformare tehnologică, economică și geopolitică din domeniul energiei doar cu o bază instituțională adecvată, cu resurse umane specializate. România încă dispune de un corp de experți recunoscuți la nivel internațional în domenii precum energetica, geologia, exploatarea și valorificarea resurselor minerale. Patrimoniul educațional are nevoie de revigorare, dar și de o creștere a alocărilor pentru cercetare științifică. Potențialul de resurse minerale al României poate fi mult mai bine valorificat dacă actorii implicați sunt receptivi la noile tehnologii din domeniul energetic, care se succed în prezent cu o rată fără precedent.

132

Pagina 133

CAPITOLUL 22 – TEHNOLOGIA INFORMAȚIILOR

ȘI COMUNICAȚII

Unul dintre cele mai importante elemente ale unei administraţii moderne îl reprezintă platforma de e-Guvernare. O abordare eficientă a domeniilor tehnologiei informației și a comunicațiilor trebuie să asigure echilibrul dintre interesul public ce urmărește pe de o parte creșterea calității serviciilor, iar pe de altă parte promovarea condițiilor pentru investiții private care permit furnizarea de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată în condiții de liberă competiție. Guvernul României trebuie să se bazeze pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) pentru a reporni motorul economiei, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a stopa emigraţia specialiştilor din domeniu. Concomitent, se urmăreşte diminuarea în timp a numărului de funcţionari publici ai aparatului de stat, cu păstrarea şi chiar îmbunătăţirea gamei de servicii publice oferite către cetăţeni, atât ca orar de funcţionare, cât şi ca diversitate. În acest context, politicile guvernamentale de promovare şi susţinere a dezvoltării internetului

în România trebuie să aibă în vedere faptul că acesta ar trebui să rămână o reţea unică de reţele, deschisă, liberă si nefragmentată, care să se supună aceloraşi legi şi norme care se aplică şi în alte domenii ale vieții noastre cotidiene. Guvernanţa acestuia ar trebui să se bazeze pe un model multilateral favorabil incluziunii, transparent și responsabil, fără a aduce atingere niciunei intervenții de reglementare care ar putea fi efectuată în vederea atingerii obiectivelor de interes public, cum ar fi asigurarea respectării drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a valorilor democratice, precum şi a diversităţii lingvistice și culturale și luarea în calcul a persoanelor vulnerabile. O arhitectură sigură, securizată, stabilă și rezilientă reprezintă baza încrederii utilizatorilor de internet. De asemenea, se are în vedere integrarea completă și profundă în aquis-ul Uniunii Europene la nivelul organizațiilor, mediului de afaceri, legislativ, resurselor materiale de dezvoltare, resurselor umane, mediului competiţional și al educaţiei profesionale din domeniu.

Direcţiile principale ale programului de guvernare PNL în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor sunt:

22.1 Domeniul IT

Este necesară dezvoltarea unui cadru de natură să realizeze apariţia ghişeului electronic unic al cetăţeanului, componentă a guvernării electronice – eGov. Administraţia trebuie să aibă la dispoziţie baze de date complementare, dar interconectate şi interoperabile şi care vor avea proceduri specifice de acces. Administrațiile trebuie să livreze serviciile publice, fără a mai fi nevoie să solicite cetățeanului sau întreprinderii fotocopii sau originale ale altor acte sau documente, emise de către alte administrații din România, indiferent de nivelul de organizare sau domeniul de activitate. În acest fel, schimbul de date digitale între instituții va deveni obligatoriu, iar interconectarea securizată a bazelor de date, comunicarea electronică interinstituțională, interoperabilitatea platformelor pot deveni realitate în mod eficient, creând un ecosistem public funcțional.

133

Pagina 134

Administrațiile trebuie să recunoască și să utilizeze cu prioritate semnăturile electronice calificate și adresele de poștă electronică ale beneficiarilor, să accepte completarea și primirea de formulare online. Toate administrațiile publice trebuie să accepte plata online prin card bancar a taxelor, impozitelor, contravalorii serviciilor publice prestate, cu suportarea costurilor tranzacțiilor de către acestea. Pentru informarea cetăţeanului, interfeţele de acces public vor fi oferite gratuit. În cazul serviciilor publice care necesită o contraprestaţie, accesul se poate face şi cu plată. Astfel, cu titlu exemplicativ, informațiile privind cadrul legislativ, accesul la datele despre dosare în instanță, declarații și plăți electronice pentru taxe și impozite, completarea electronică a formularelor necesare pentru proceduri de autorizare și actualizare a datelor cu caracter personal necesare la emiterea unor acte personale (carte de identitate, permise, pașapoarte etc.) pot fi realizate de către cetățeni fără a se deplasa

efectiv la ghișeele acestor instituții. Dezvoltarea acestor aplicaţii trebuie să se realizeze într-un mod real concurenţial cu un minim de dependenţă de platforme şi medii de dezvoltare. Statul român trebuie să asigure neutralitatea tehnologiilor utilizate în administrație, astfel încât orice dezvoltare care este provenită din mediul privat sau de stat să se poată conecta la platforma de guvernare electronică. Totodată, publicarea standardelor de acces la aceste interfeţe și accesul programatic la date permit ca o parte din componentele necesare interfațării cu sistemele guvernamentale să poată fi realizate şi în mediul privat concurențial, ceea ce înseamnă reducerea semnificativă a costurilor și, totodată, degrevarea statului de a realiza astfel de investiții.

• • Accelerarea implementării politicii e-Guvernare

Prin înfiinţarea Oficiului Național pentru e-Guvernare, în subordinea directă a Ministerului de resort, în calitate de conducător unic, naţional și permanent al procesului de implementare a e- Guvernării se contribuie la realizarea nevoilor de informatizare pentru fiecare minister și direcție în parte. Oficiul este beneficiar al fondurilor comunitare accesate prin Ministerul Fondurilor Europene. Datele sintetice care încep să fie prezente în sistemul național informatic trebuie să stea la baza unor politici publice care vor trebui ulterior elaborate pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de trai al cetățenilor . Elaborarea şi procesarea indicatorilor şi parametrilor statistici revin unor factori esențiali în analiza și previzionarea unor tendințe ce pot apărea. Această prelucrare se face în scopul în care măsurile politicilor publice care se impun să fie pregătite din timp. Un alt obiectiv prioritar în domeniul tehnologiei informaţiei este creşterea ratei de acoperire a internetului în România, în contextul în care avem cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE (un indice de doar 39,9%). În acest sens, principalele măsuri pe care PNL le are în vedere

sunt: 1. Orientarea României pe termen mediu și lung către creşterea ratei de acoperire a internetului (de la 40% la cel puțin 60% în următorii 3 ani); 2. Asigurarea accesului la informaţie obiectivă şi neutră prin obligarea furnizorilor de servicii şi/sau de reţele de comunicaţii electronice de a garanta neutralitatea internetului şi prin simplificarea procedurilor şi autorizaţiilor necesare pentru instalarea elementelor de infrastructură de comunicaţii electronice pentru furnizorii privaţi;

134

Pagina 135

3. Definirea clară a obligaţiilor ce le revin atât instituţiilor statului cu responsabilităţi în domeniul securității cibernetice, cât şi persoanelor juridice de drept public deţinătoare de infrastructuri critice cibernetice; 4. Diversificarea infrastructurii de bază, precum punctele de schimb de internet la nivel local și capacitatea de transmisie, în cadrul căreia toate resursele ar trebui să fie accesibile în același fel, indiferent de locația utilizatorului și a furnizorului prin care se poate consolida robustețea internetului; 5. Atragerea sectorului privat în proiectele guvernamentale și integrarea investițiilor deja existente ale sectorului privat în proiectele guvernamentale (centre de competență software, licențe software, proprietate intelectuală etc.); 6. Elaborarea, aprobarea și implementarea rapidă a unei legi a serviciului garantat, similar celorlalte state membre ale UE;

7. Elaborarea politicilor privind achiziţiile în domeniul tehnologiei informaţiei şi asigurarea calităţii în implementarea sistemelor informatice guvernamentale; 8. Promovarea comerţului electronic. În conformitate cu Europa 2020 și Agenda digitală, crearea unui spaţiu sigur pentru plăţile electronice, principalele elemente de politică publică pe care PNL le are în vedere sunt: sprijinirea, dezvoltarea accelerată și susţinerea politică a comerţului electronic şi a operaţiunilor de plată electronică, pe bază de card inteligent sau alt instrument de plată electronic, într-un mediu offline, online sau mobil.

22.2 Domeniului comunicaţiilor

Creşterea digitalizării sectoarelor şi serviciilor publice trebuie să devină o prioritate guvernamentală, astfel încât să inducă eficienţă si eficacitate economică, precum şi apariţia unui număr semnificativ de locuri de muncă. Trecerea la televiziunea digitală terestră constituie nu numai o obligaţie asumată de România faţă de UE, dar şi o oportunitate de atragere de noi investiţii private. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere sunt: menţinerea şi dezvoltarea într-un mod cât mai accesibil a unui nivel înalt al comunicaţiilor (cost, calitate, accesibilitate etc.), implementarea normelor de securitate necesare, cu deplină respectare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, dezvoltarea infrastructurilor de comunicaţii din sectorul administrativ guvernamental, acolo unde este cazul. Creşterea cadrului concurenţial în distribuirea programelor de televiziune se realizează cu ajutorul televiziunii digitale, drept alternativă la televiziunea prin cablu. Accelerarea procesului de implementare a televiziunii digitale terestre cu acoperirea întregului teritoriu național cu programele

publice de televiziune răspunde cerințelor din foaia de parcurs comunitară. De asemenea, televiziunea la cerere (TV on Demand) poate fi o alternativă la televiziunea convenţională, în acest fel creându-se noi nișe concurențiale pentru realizatorii de programe de televiziune. Modernizarea structurilor de telecomunicaţii existente în prezent în localități se poate face prin trecerea la platforme de tip „net-city“, care au incluse în cadrul standardului de proiectare a infrastructurii renunţarea la cablajul aerian în favoarea celui subteran. Astfel, se pot înlocui sistemele depăşite tehnologic cu cele moderne folosind fonduri europene. Sistemele de informare aflate la dispoziţia cetăţeanului se pot realiza cu ajutorul unor hotspot- uri publice, instalate în punctele de interes.

135

Pagina 136

22.3 Serviciul poştal

l Realizarea auditului Poştei Române şi stabilirea oportunităţii actuale de privatizare; l Realizarea serviciului poştal universal pe baze concurenţiale reale; l Îmbunătăţirea performanţelor serviciului poştal cu caracter special.

22.4 Reformarea ministerului de resort

Ministerul Societăţii Informaţionale trebuie să aibă rolul de integrator al demersurilor tuturor instituțiilor din administrația publică. Ministerul este responsabil cu asigurarea interoperabilității sistemelor informatice ale instituţiilor statului şi tranzacţionalitatea serviciilor oferite cetăţeanului, contribuind în ultimă instanță la eficiența şi transparenţa actului de guvernare în beneficiul cetăţeanului. Este necesară înfiinţarea unui Oficiu Național pentru e-Guvernare, în directa subordonare a ministerului, care să fie ordonator secundar de credite pentru realizarea și integrarea proiectelor guvernamentale din domeniu. Acesta este responsabil cu pregătirea documentației pentru atragerea de fonduri europene împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, dar și cu pregătirea unui corp de specialiști care să realizeze documentațiile necesare pentru caietele de sarcini și eliminarea chetuielilor bugetare redundante.

22.5 Eliminarea „graniței telecom“ cu Republica Moldova

Pași concreți pentru eliminarea tarifelor de roaming cu Republica Moldova se vor concretiza în cadrul unui acord guvernamental între cele două țări. Relațiile bilaterale implică comunicare și interacțiuni tot mai strânse între cetățeni, întreprinderi și instituții din cele două state, iar același operator pan-european este principalul furnizor de telefonie mobilă pe ambele maluri ale Prutului. Vom negocia un acord guvernamental de roaming prin care cetățenii, întreprinderile și instituțiile să beneficieze reciproc de tarife de roaming rezonabile și accesibile și nu de 5-10 ori mai mari față de cele din UE, așa cum sunt în prezent.

22.6 Crearea unei proprietăţi intelectuale româneşti valoroase și autentice

Corporaţiile multinaționale au înfiinţat „Call Center”-uri regionale, cu mii de angajați, monopolizând practic piaţa resurselor calificate de muncă. Există un proces îndelungat și anevoios de protejare prin licenţiere a produselor software. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere sunt: 1. Identificarea, prin consultări cu sectorul privat, de soluții și măsuri concrete în direcţia sporirii competitivităţii firmelor româneşti de IT&C; 2. Crearea unui fast-track pentru protejarea legală prin licenţierea rapidă, la nivel internațional, a proprietăţii intelectuale a produselor software româneşti şi a unui cadru în ceea ce priveşte reglementările fiscale pentru capitalul de risc, fără de care este aproape imposibilă crearea unei industrii de software românești puternice; 3. Elaborarea, prin consultări cu sectorul privat, a unor programe pentru poziţionarea prioritară a României pe harta planurilor de investiţii ale multinaţionalelor; reprezentarea,

promovarea şi protejarea proprietăţii intelectuale româneşti; 4. Stimularea apariției de produse software românești prin adoptarea unor politici de încurajare a acestor activități prin acordarea de facilități fiscale.

136

Pagina 137

CAPITOLUL 23 – CONSTRUCȚII

23.1 Starea de fapt

Dinamica construcţiilor reflectă fidel starea economiei naţionale. Contribuția sectorului de construcţii la formarea PIB a atins minimul ultimilor șapte ani în anul 2014 (7,3% față de 10,8% în anul 2008), cifra de afaceri din construcții s-a diminuat cu 26% în aceeași perioadă, numărul de firme și numărul de salariați cu aproape un sfert, iar decalajul dintre salariul mediu net pe economie și cel din construcții s-a adâncit (fiind cu circa 390 de lei mai redus). Volumul lucrărilor de construcții a scăzut în 2014 cu circa 10 % față de 2013. Diminuarea severă a sumelor alocate de către Guvern pentru obiective de investiţii în anul 2014 a determinat un minim al valorii totale a sectorului de aproximativ 8,9 miliarde de euro, cea mai redusă valoare înregistrată din anul 2007, an în care piaţa construcţiilor se cifra la 15,7 miliarde de euro. Factorii principali care au influenţat negativ performanţa industriei construcţiilor sunt: influenţa politică în alocarea proiectelor de investiţii, recuperarea lentă a creanţelor de către firmele de construcţii, sincope în procesul de finanţare a lucrărilor, diminuarea severă a investiţiilor străine, precum şi inexistenţa proiectelor realizate prin parteneriat public-privat.

23.2 Direcţii de acţiune

23.2.1 Fluidizarea și eficientizarea procesului de investiții în construcții Măsuri 1. Simplificarea procedurilor de avizare a proiectelor de construcții prin înființarea unui birou unic de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire și a unei platforme online conținând baza juridică din domeniu; 2. Armonizarea legislației achizițiilor publice cu prevederile noii Directive Europene în domeniu; 3. Realizarea unui portal pentru potențialii contractori, firmele de consultanță și registrul experților; 4. Simplificarea procedurilor de aprobare a plăților și introducerea plăților electronice.

23.2.2 Diversificarea schemelor de sprijin fiscal pentru finanțarea infrastructurii construite şi creșterea gradului de fiscalizare Măsuri 1. Reducerea impozitelor aferente clădirilor de birouri și menţinerea nivelului actual pentru locuințe; 2. Facilitarea accesului la creditare pentru firmele de construcții și dezvoltarea de programe specifice, complementare programului „Prima Casă“; 3. Introducerea criteriilor de bună practică în procedurile de achiziții publice pentru facilitarea accesului IMM-urilor la lucrări publice; 4. Taxarea inversă a dezvoltatorilor imobiliari.

137

Pagina 138

CAPITOLUL 24 – TURISM

24.1 Principiile acţiunii Guvernului României în domeniul turismului

Sectorul turismului reprezintă o ramură de bază a economiei, cu multiple efecte benefice pentru întreaga societate: de la crearea de locuri de muncă, realizarea de investiţii, creșterea cererii pentru bunuri şi servicii din partea turiştilor şi până la dezvoltarea infrastructurii pentru zonele de interes. Astfel, România trebuie să devină o destinație turistică europeană care să atragă prin specificul cultural, bogăția de resurse naturale și servicii turistice profesioniste.

24.2 Starea de fapt

Potenţialul turistic ridicat al României este valorificat în mică măsură. Contribuţia totală a turismului la formarea PIB a fost în 2013 de numai 5,1%, respectiv 9,9 miliarde USD, din care 3,2 miliarde USD contribuţie directă. România se situează pe locul 154 în lume, dintr-un total de 184 de state, ultimul în Europa, după Albania, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia, potrivit raportului Consiliului Mondial al Turismului. La nivelul anului 2013 a fost înregistrat un număr de 18 milioane de călătorii interne, mai puţin de o călătorie pe locuitor, în timp ce în Cehia media a fost de 2,5 călătorii pe locuitor. Numărul turiştilor străini care au vizitat România s-a ridicat la circa opt milioane, dintre care jumătate au avut ca destinaţie oraşele Bucureşti, Braşov şi Timişoara.

24.3 Obiective strategice

Obiectivul 1: Valorificarea potențialului turistic pe baze sustenabile; Obiectivul 2: Crearea unui produs turistic românesc bazat pe calitate, inovare și competitivitate.

24.4 Direcţii de acţiune şi măsuri

24.4.1 Restructurarea proceselor de autorizare și acreditare în turism Măsuri: 1. Introducerea sistemului de autorizare și acreditare dinamic şi coparticipativ, în care asociațiile și patronatele din turism vor participa direct la procesul de autorizare și acreditare; 2. Alinierea criteriilor privind autorizarea și clasificarea la standardele Europei Centrale; 3. Introducerea de criterii de calitate, inclusiv estetice, pentru structurile de primire turistică, destinațiile turistice și zonele de interes turistic.

138