Ediția 2015

Pagina 139

24.4.2 Aplicarea unei politici de resurse umane conform standardelor în domeniul turismului Măsuri: 1. Realizarea de programe de training orientate către personalul din industria turismului în vederea adaptării la cerințele turismului modern, în parteneriat direct cu agenții economici din turism; 2. Promovarea de programe de studii pentru pregătirea lucrătorilor și administratorilor din turismul urban și de litoral prin parteneriate public-private între instituţiile de formare de specialitate și firme. Companiile care vor angaja absolvenți vor beneficia, pentru o perioadă, de scutiri ale impozitului pe venit; 3. Includerea în criteriile ARACIS a existenței unui „Business Council“ format din managerii sau responsabilii de resurse umane ai companiilor relevante din domeniul turismului din

regiune, pe lângă facultățile care oferă o astfel de specializare; 4. Înființarea „Colegiului Român de Turism“ cu scopul pregătirii lucrătorilor și managerilor din turism.

24.4.3 Definirea conceptelor generale pentru turism Măsuri: 1. Construirea de pachete de dezvoltare şi promovare specifice în funcție de nivel: național, regional sau local. Zonele de interes turistic vor beneficia de pachete de dezvoltare și promovare prin: Æ Realizarea de programe de dezvoltare turistică zonală; Æ Asigurarea managementului de destinație turistică zonală; Æ Consultanță de specialitate la nivel zonal; Æ Crearea și promovarea brandului de zonă; sprijin pentru implementarea proiectelor din fonduri europene; Æ Promovare la nivel internațional, național sau regional; Æ Introducerea de criterii estetice la nivel zonal;

Æ Creșterea gradului de e-business zonal; Æ Crearea de clustere zonale și locale. 2. Ecoturism: Æ Întocmirea și implementarea proiectelor de management pentru Parcurile Naționale, dezvoltarea accesibilității Parcurilor Naționale și a structurilor de primire turistică la limita teritorială a acestora; Æ Implicarea populației locale în administrarea și păstrarea zonelor protejate; Æ Extinderea acordării de facilități fiscale pentru operatorii din turism care obțin eticheta ecologică pentru pensiunile și alte capacități de cazare pe care le dețin; Æ Promovarea României ca principală destinație ecoturistică din Europa, promovarea de proiecte transfrontaliere pentru conservarea și promovarea turistică a zonelor protejate. România are una din cele mai mari suprafețe protejate din Europa, 5,18% din teritoriu. Prin

139

Pagina 140

dezvoltarea ecoturismului, cu accent pe Parcurile Naționale și Delta Dunării, dorim ca România să devină prima destinație de ecoturism din Europa. 3. Înființarea Consiliul Național al Turismului. Acesta va fi un organism ce va avea în componență reprezentanți ai asociațiilor turistice patronale și profesionale reprezentative din turism și reprezentanți ai principalelor ministere cu activitate care relaționează cu turismul. Consiliul va avea drept de vot consultativ asupra tuturor actelor normative care afectează turismul și va coordona activitatea Organizației Naționale a Turismului; 4. Înființarea Organizației Naționale a Turismului. Aceasta va fi o instituție înființată prin lege specială, cofinanțată de la bugetul de stat, fonduri publice naționale și comunitare, precum și din surse private, care va răspunde de autorizarea operatorilor din turism și a activităților turistice, precum și de promovarea turistică a României. Instituția va fi coordonată de Consiliul Național al Turismului și va fi condusă de un manager angajat cu

contract de management.

24.4.4 Adoptarea de politici şi măsuri personalizate la nivelul turismului specializat şi de nişă Măsuri: 1. Includerea oraşelor București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu și Constanța în programele europene de tip „City Break“; 2. Sprijinirea autorităților locale pentru dezvoltarea sistemelor de informare și orientare turistică și pentru introducerea managementului evenimentelor la nivel local; 3. Promovarea turismului istoric prin: Æ Sprijinirea candidaturilor pentru „Capitala Culturală Europeană“; Æ Elaborarea unui calendar anual local și național conținând festivaluri și evenimente culturale; Æ Promovarea „Cetăților fortificate săsești din Transilvania“ cu punct de referință Sighișoara

și a „Cetăților Dacice“ cu punct de referință Sarmizegetusa Regia, dar și a cetăților antice și medievale de la Marea Neagră. 4. Susținerea turismului de croazieră prin: Æ Amenajarea, în colaborare cu operatorii din domeniu, a două terminale de croazieră fluvială la Drobeta Turnu Severin și la Giurgiu pentru promovarea zonelor Băile Herculane, Valea Cernei și Cheile Dunării şi, respectiv, București și împrejurimi; Æ Creșterea importanței portului Constanța ca punct de reper pentru croazierele din Marea Neagră. Diversificarea ofertei turistice în cadrul zonei de interes turistic național Constanța- Mamaia și prin acțiuni de lobby în cadrul marilor companii de croaziere; 5. Susţinerea turismului ecumenic, având în vedere că ţara noastră are cel mai mare potenţial monahal din Europa (750 de aşezăminte monahale ortodoxe, cu aproximativ 10.000 de monahi și monahii, precum şi obiective religioase romano-catolice, lutherane,

reformate, iudaice ş.a.); 6. Recunoașterea activităților de primire a turiștilor străini în România ca activitate de export și aplicarea regimului fiscal aferent exportului;

140

Pagina 141

7. Susținerea turismului educațional prin: Æ Susținerea, în colaborare cu Ministerul Educației și cu autoritățile locale, a programului „Descoperă România“ şi amplasarea în fiecare sală de clasă din România a hărții „România – Țara Turismului“; Æ Asistență pentru autoritățile locale din învăţământ în vederea realizării unui program de excursii locale și regionale pentru elevi; Æ Sprijinirea dotării fiecărei autorități locale județene cu un autocar de pasageri în regim de „shuttle bus“ între gara principală și destinațiile turistice locale, în sezon și în regim de „transport elevi“ pentru excursii locale și regionale, în extrasezon. 8. Promovarea turismului pe litoral prin: Æ Promovarea profilelor deja orientate ale unora dintre stațiunile de pe litoralul Mării Negre – de exemplu, Mamaia, stațiune premium axată spre divertisment și evenimente. Sprijinirea realizării

investițiilor turistice din stațiune conform propunerilor cuprinse în Master Planul pentru Turism, realizarea de proiecte integrate pentru stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus și Saturn și promovarea acestora în mediile investiționale; Æ Realizarea unui „triunghi“de spa și wellness format din staţiunile: Eforie,Techirghiol și Mangalia; Æ Evaluarea modului în care localitățile 2 Mai și Vama Veche își vor putea păstra caracterul de zone rustice; Æ Sprijinirea investițiilor în stațiuni turistice noi în zonele 23 August și Corbu; Æ Promovarea tusimului pe litoral pe toată perioada anului, prin promovarea turismului balnear, a târgurilor pentru produse din pește și a produselor bio, promovarea turismului speologic și a sporturilor hipice. 9. Promovarea turismului montan prin: Æ Finanțarea proiectului „Bucegi Arena“ al cărui obiectiv este crearea celui mai mare domeniu

turistic alpin din Europa de Est şi dezvoltarea zonei alpine a Munților Bucegi pe trei direcții: Bucegi Activ, Bucegi Leisure și Bucegi Spa & Wellness. Stațiunea Poiana Brasov va deveni stațiune premium orientată spre turism de excelență; Æ Finanțarea proiectului „Reabilitarea zonei alpine din România“ pentru construirea sau reabilitarea a 33 de cabane, 21 de refugii montane şi a 250 km de poteci alpine și a sistemului de orientare aferent; Æ Sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea orașelor cu potențial de tip bază de plecare din zona turistică Valea Bâlii din Masivul Făgăraș. 10. Promovarea Deltei Dunării ca destinaţie de ecoturism pe două direcții: Æ Tulcea – Sulina și Jurilovca – Sfântu Gheorghe – Murghiol; Æ Promovarea brandului „Delta Dunării“, a criteriilor estetice pentru structurile de cazare și a mijloacelor de transport turistice, programe de reconversie a populației locale, în special a

generației tinere, cu accent pe dezvoltarea turismului rural si ecoturismului. 11. Susținerea agroturismului și a turismului rural prin: Æ Asistență pentru crearea, înregistrarea și protejarea brandurilor locale; Æ Asistență pentru promovarea produselor tradiționale; Æ Simplificarea procedurii de acordare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru pensiunile cu mai puțin de 10 camere.

141

Pagina 142

12. Diversificarea surselor de finanţare a turismului: Æ Fonduri europene pentru reabilitarea, conservarea și introducerea în circuitul turistic a patrimoniului istoric, cultural și natural, dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea și sprijinirea IMM-urilor din turism, creșterea calității leadership-ului și a pregătirii personalului din turism, promovarea internă și externă a brandului turistic național și a brandurilor zonale; Æ Parteneriate public-private pentru investiţii în infrastructura rutieră cu impact turistic. Exemplu: DN 7C – Transfăgărășan, DN 67C – Transalpina, DN 12C – Cheile Bicazului sau în unele stațiuni cu potențial (Sinaia – Cota 1.400 – Cota 2.000 și Moeciu de Sus – Padina, ambele din cadrul proiectului „Bucegi Arena“); Æ Concesiuni pentru dezvoltarea de noi stațiuni turistice, cât și pentru reabilitarea celor existente.

13. Dezvoltarea în etape a infrastructurii de cicloturism. Prima etapă o reprezintă construcția de piste pentru cicloturism în interiorul zonelor de interes turistic național pentru conectarea principalelor obiective ale acestor zone. Cea de-a doua etapă înseamnă construcția de piste pentru cicloturism de-a lungul principalelor râuri (Mureș, Olt, Siret), precum și pe segmentul ce revine României din coridorul 6 EuroVelo dedicat Dunării. Ultima etapă presupune conectarea pistelor realizate în primele două etape, astfel încât România să intre pe harta europeană a cicloturismului. Independent de etapele de mai sus, se va construi o pistă pe traseul Drobeta – Apulum, Drumul Romanilor.

142

Pagina 143

CAPITOLUL 25 – INDUSTRII CREATIVE

25.1 Principiile acţiunii Guvernului României în domeniul industriilor creative şi mass-media

Potenţialul creativ al poporului român este indubitabil. Considerăm că el se poate materializa economic în valoare adăugată importantă, contribuind astfel la creşterea nivelului de trai. Cel mai eficace mod de stimulare a capitalizării creativității este încurajarea liberei iniţiative şi a spiritului antreprenorial în domeniile predispuse ca: artă, artizanat, producţie cinematografică etc. În general, industriile creative sunt acelea care îşi au originea în creativitatea, priceperea şi talentul individual, care au potenţial pentru crearea de bunăstare și locuri de muncă, prin generarea şi exploatarea proprietăţii intelectuale. Clasificarea internaţională împarte industriile creative în şase mari categorii: muzică şi arte, film, TV şi radio, publicitate şi marketing, dezvoltare software, publicaţii şi print media, arhitectură, design şi arte vizuale. Abordarea industriei mass media este centrată pe afirmaţia potrivit căreia aceasta constituie un pilon fundamental al sistemelor democratice şi al statului de drept. Precaritatea situaţiilor

financiare ale companiilor din domeniul presei audio-video şi tipărite este de natură să determine vulnerabilitatea lor în faţa unor interese particulare, afectând astfel credibilitatea şi obiectivismul presei locale.

25.2 Starea de fapt

Forţa economică a industriilor creative este ridicată în România, acestea înregistrând 10,5% din totalul salariaţilor, 22,2% din numărul total de firme şi 12,6% din exporturile totale în anul 2012. Companiile din industriile creative au fost afectate de criza economică. În perioada 2008-2012, numărul acestora s-a diminuat cu 15%. Creşterea a fost reluată în anul 2012, numărul de firme majorându-se cu peste 5%. În anul 2012, erau cu 12,5% mai puţini angajaţi decât în anul 2008. Deşi impactul crizei s-a resimţit şi la nivelul cifrei de afaceri, firmele au sesizat oportunităţile de afaceri. Drept urmare, cifra de afaceri din anul 2012, de 98,9 miliarde de lei, a fost cu aproape 5 miliarde de lei mai mare decât în anul 2008. Volumul exporturilor directe s-a majorat constant în perioada 2008- 2012. Exporturile sunt cu aproape 51% mai mari în anul 2012 decât în anul 2008 şi se ridică la 15,7 miliarde de lei. Mass media suferă din cauza dificultăților economice. Cele mai multe dintre ziarele de calitate, atât naționale, cât și locale, precum și majoritatea televiziunilor de știri sunt neprofitabile, având o

situație economică incertă. Existența unei prese neprofitabile privită ca industrie, cu influență însă asupra opiniei publice, poate distorsiona acuratețea informației și dezbaterea publică de opinii. Cauzele interne și externe care au condus la această situație sunt:

• • Dimensiunea relativ redusă a pieței naţionale de publicitate (în jur de 15 euro per capita,

de 3-4 ori mai mică decât în alte țări din Europa de Est, redusă dramatic de la 540 de milioane de euro în 2008 la 305 milioane de euro în 2013);

• • Distorsionarea pieţei de media prin existenţa unor produse artificiale, finanţate din raţiuni

non-economice. Starea economică precară, precum și soluțiile paleative au obligat industria

143

Pagina 144

să-și creeze mijloace de subzistență. Industria mass media este vulnerabilă și dependentă, ceea ce afectează standardele sale calitative. Segmentul presei tipărite este cel mai afectat, deși produce cel mai consistent serviciu public de informare și combate eficient analfabetismul secundar. În condiţiile dezvoltării accelerate a mediului online, problemele la nivelul distribuției (transportul și dispariția punctelor de vânzare) sunt majore;

• • Inexistenţa de structuri profesionale sau de industrie credibile;
• • Dispariţia investitorilor străini;
• • Modelele de afaceri tradiționale, bazate preponderent pe venituri din publicitate, nu mai

sunt valabile; presa cotidiană a pierdut aproape total mica publicitate, în favoarea publicităţii online (prin site-uri specializate).

25.3 Obiective strategice

Obiectivul 1: Setarea României ca hub european al industriilor creative; Obiectivul 2: Mass media – suport fundamental al democraţiei.

25.4 Direcţii de acţiune şi măsuri

25.4.1 Stabilirea cadrului de consolidare a industriilor creative Măsuri: 1. Modificarea Clasificării Ocupaţiilor din România, astfel încât ocupaţiile specifice zonei industriilor creative să fie recunoscute ca atare; 2. Alinierea CAEN-ului românesc la cel european în domeniul industriilor creative.

25.4.2 Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul industriilor creative prin facilitarea creării de clustere creative Măsuri: 1. Elaborarea unui sistem unificat de indicatori care să monitorizeze crearea şi funcţionarea grupărilor; 2. Promovarea programelor de cluster creativ.

25.4.3 Încurajarea creativităţii tinerei generaţii de antreprenori Măsuri: 1. Crearea unui program naţional destinat încurajării şi stimulării înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii ce desfăşoară activităţi creative, în principal implementarea în România a invenţiilor brevetate; 2. Încurajarea schimbului de experienţă între tinerii antreprenori din domeniul industriilor creative şi alte domenii; crearea unui cadru prin care să se reglementeze finanţarea proiectelor de invenţii, printr-un fond de investiţii.

144

Pagina 145

25.4.4 Promovarea industriilor creative pe plan național şi internațional Măsuri: 1. Crearea unui brand sectorial pentru industriile creative; 2. Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere.

25.4.5 Formarea capitalului uman printr-un sistem de învăţământ performant care stimulează creativitatea Măsuri: 1. Promovarea învăţământului dual în ciclul preuniversitar care să îmbine în mod creativ teoria cu practica; 2. Dezvoltarea segmentului universitar format din facultăţile în care se acumulează masiv competenţe specifice industriilor creative.

25.4.6 Consolidarea infrastructurii și promovării industriei mass-media Măsură: Accesarea fondurilor europene sau subvenționarea studiilor de măsurare a audienței (BRAŢ, SATI, ARMA), în special pentru ziarele, revistele şi stațiile locale de radio și televiziune. Majoritatea instituțiilor media de dimensiuni mici și mijlocii nu își permit plata cotizațiilor/contribuțiilor corespunzătoare, fiind astfel eliminate de pe piața convențională de publicitate.

25.4.7 Reglementări privind creșterea competitivității și stimularea asocierii Măsuri: 1. Obligativitatea publicării informațiilor referitoare la licitațiile publice în minim două cotidiane, precum și în presa locală din regiunea respectivă; 2. Rediscutarea legii audiovizualului, inclusiv a modului de desemnare a membrilor CNA. Crearea posibilităţii ca reprezentantul unei asociații de presă să propună un membru în componența CNA; 3. Recunoașterea unor instituții de drept privat ca instituții de utilitate publică, apte să devină astfel interlocutor și partener pentru decizii privitoare la industria media; BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia, care îi cuprinde pe toți jucătorii reprezentativi din presa scrisă și din piața de publicitate), ARMA (Asociația Română pentru Media Audio-vizual), Patronatul Presei, AJR (Asociația Jurnaliștilor Români), IAA România (International Advertising

Association România); 4. Modificarea legislaţiei în vederea combaterii furtului intelectual pe internet.

25.4.8 Televiziunea Română Măsuri: 1. Elaborarea şi implementarea unui plan de redresare a TVR; 2. Modificarea Legii privind serviciile publice de radio și TV (lege depășită și ineficientă, care a condus, printre altele, la instabilitate instituțională, management defectuos, corupție și îndatorare).

145

Pagina 146

CAPITOLUL 26 – ECONOMIE CIRCULARĂ

26.1 Principiile acţiunii Guvernului României în domeniul economiei circulare

Considerăm vitală tranziţia de la economia lineară, specifică secolului al XIX-lea, la economia circulară și alinierea la „Strategia Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii“. Economia circulară presupune abordarea deşeurilor ca resursă şi, pe această bază, consolidarea legăturii dintre reducerea deşeurilor şi gestionarea eficientă a resurselor. Tranziţia fundamentală este de la ciclul „procurare-producţie-consum-eliminare“ la ciclul „refolosire-reparare- recondiţionare-reciclare“. Susţinem în consecinţă crearea de locuri de muncă ecologice, precum şi dezvoltarea antreprenoriatului ecologic.

26.2 Starea de fapt

Importanţa economiei circulare a fost mult subestimată, legislaţia este deficitară atât în ceea ce privește colectarea selectivă, cât și în ceea ce privește deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz, iar potențialul de creare de noi locuri de muncă este semnificativ. Media europeană este de 33% deșeuri reciclate. Economia noastră este departe de această medie.

26.3 Obiective strategice

Obiectivul 1: O mai bună gestionare a deșeurilor prin creșterea gradului de reciclare și reutilizare; Obiectivul 2: Trecerea de la o economie liniară la o economie circulară.

26.4 Direcţii de acţiune

26.4.1 Stabilirea cadrului de consolidare a economiei circulare Măsuri: 1. Modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităţilor și clarificarea statutului juridic al deşeului; 2. Reglementarea modului de operare al companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi atunci când este vorba de deşeurile reciclabile şi/sau industriale de la operatorii economici – corelarea terminologiei cu Codul fiscal; 3. Aplicarea principiului european conform căruia „poluatorul plăteşte“ deoarece subvenţionarea serviciului de salubritate de către primării nu stimulează implicarea cetăţenilor în procesul economiei circulare.

146