Ediția 2015

Pagina 51

Accesul la o educație de calitate devine astfel o condiție-cheie din această perspectivă. Educația de calitate îi va învăța pe tineri să își păstreze sănătatea printr-o viață echilibrată și ferită de consumul alcoolului și al drogurilor. Accesul la o educație de calitate le va permite să deprindă o meserie sau o profesie prin care își vor clădi o carieră și o familie. Accesul la o educație de calitate le va permite să se implice în deciziile societății, în varii forme și la diferite niveluri. Educația reprezintă doar o parte a soluției la problema ridicată de numărul redus de locuri de muncă pentru tineri. De-a lungul timpului, slaba finanțare și rezultatele sub așteptări ale celor care finalizează învățământul obligatoriu, urmate de necorelarea învățării cu cerințele dinamice ale pieței muncii, au condus la creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor și, mai ales, la majorarea procentului de tineri care aparțin categoriei NEETs, respectiv tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, care au finalizat o formă de învățământ, nu lucrează, nu primesc ajutoare sociale – de exemplu, șomaj – și nici nu urmează alte cursuri de pregătire profesională.

În decembrie 2014, datele furnizate de Eurostat arătau că în UE există aproximativ 5 milioane de tineri șomeri și un număr de 7,5 milioane de tineri din categoria NEETs. În România, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor este o problemă aflată adesea în dezbaterea publică. În ultimii cinci ani, rata șomajului în țara noastră a avut un trend de creștere susținută, mai ales dacă, pe lângă datele privind șomerii tineri, se iau în considerare și datele referitoare la categoria NEETs. Datele statistice arată că, în luna decembrie a anului 2010, rata șomajului în rândul tinerilor de 18-24 de ani era de 22,60%, în decembrie 2011 de 23,60%, iar în decembrie 2013 de 23,1%. Crearea oportunităților de muncă și carieră pentru tineri și, pe această bază, recunoașterea socială și câștigurile financiare decente și chiar atractive vor reprezenta un obiectiv strategic pentru guvern, atât pentru a aduce beneficii tinerei generații, cât și pentru că va constitui un avantaj strategic pentru întreaga națiune.

Corelarea cu politicile europene pentru tineri

Una dintre provocările noastre pe termen scurt și mediu este repoziționarea mai favorabilă a României în construirea agendei europene, astfel încât să potențăm la maximum avantajele apartenenței la Uniunea Europeană. Ne asumăm provocarea de a insufla tinerilor mentalitatea implicării proactive în agenda europeană și abilitatea de se mișca în spațiul de principii, politici și interese europene, pentru a-și maximiza influența în interesul național. Acest obiectiv atins se va resfrânge favorabil asupra paletei de oportunități pe care tinerii noștri le vor găsi în propria țară. În acest scop, vom corela politicile noastre pentru tineret cu agenda europeană pentru tineri. O analiză asupra evoluției demersurilor guvernamentale din ultimii 30 de ani la nivel european, respectiv din ultimii 15 ani – la nivel național – relevă faptul că decizia publică în domeniul „tineret“ impune abordări intersectoriale și o colaborare eficientă între instituțiile ce au în responsabilitate acest domeniu.

Vor fi avute în vedere obiectivele stabilite de următoarele documente de politici publice europene:

• • Strategia Europa 2020: „O strategie europeană pentru creştere inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii“;

• • Strategia Europeană pentru Tineret 2010-2018;
• • Acordul de Parteneriat 2014-2020;

51

Pagina 52

• • Programul Erasmus+;
• • Recomandările Specifice de Ţară privind combaterea şomajului în rândul tinerilor;
• • Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri;
• • Programul de finanțare Garanția pentru Tineret 2014 – 2015.

La nivelul UE, preocupările în domeniul politicilor de tineret au căpătat importanță în anii `80, prin implementarea unor programe destinate tinerilor. Aceste programe s-au materializat în următoarele documente, care vor fi avute în vedere de PNL în procesul de implementare a politicilor în materie de tineret și sport:

1. Carta Albă privind tineretul din 2001 – propune un nou cadru de colaborare între diverși actori din domeniul tineretului, pentru a se asigura implicarea tinerilor în domeniile care-i privesc;

2. Strategia specifică a UE din 2009 – „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare“ – stabilește următoarele obiective:

• • Cooperarea în interiorul UE prin cetățenie activă, integrare socială și profesională (prin

implementarea Pactului European pentru Tineret, din cadrul Strategiei de la Lisabona), precum și prin integrarea politicilor pentru tineret cu politici de sănătate și de combatere a discriminării;

• • Evaluarea politicilor pentru tineret – care presupune o consultare largă a tuturor statelor

membre în vederea îmbunătățirii documentelor europene în domeniu;

• • Tineret – investiție și mobilizare;
• • Implementarea unei strategii pentru tineret cu priorități pe termen scurt (prin crearea de

oportunități de formare și angajare a tinerilor, precum și prin promovarea solidarității între tineri – inclusiv pentru tinerii care se află în situații de abandon);

• • Abordarea integrată, intersectorială a strategiei de tineret, inclusiv prin dialog cu tinerii;
• • Mobilizarea de fonduri comunitare prin intermediul programelor dedicate;
• • Cooperarea interinstituțională.

3. Strategia Europeană pentru Tineret 2010-2018 (EU Youth Strategy for 2010-2018) – propune asigurarea de oportunități egale pentru tineri și participarea activă a tinerilor la viața socială, prin opt direcții principale de acțiune: educație și training; angajare și antreprenoriat; sănătate și viață sănătoasă; participare; voluntariat; incluziune socială; tinerii și lumea; cultură și inovare/creativitate.

4. Strategia Europa 2020 evidențiază o nouă viziune pentru economia Europei, bazată pe o coordonare a politicilor economice și fiscal-bugetare, cu scopul creării unor condiții favorabile creșterii economice inteligente, durabile și favorizarea incluziunii. Programul conține cinci obiective strategice care trebuie atinse pentru îndeplinirea celor trei priorități la nivelul UE, până în 2020:

• • 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ocupă un loc de muncă;
• • 3% din PIB reprezintă investiții publice și private în cercetare și dezvoltare;

52

Pagina 53

• • Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la nivelul de maxim 10%;
• • Atingerea unui nivel de minim 40% aferent ratei de absolvire a unei forme de învățământ

terțiar în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani;

• • Reducerea nivelului de sărăcie și excluziune socială pentru 20 de milioane de cetățeni

europeni care se confruntă cu astfel de probleme.

De asemenea, Strategia Europa 2020 cuprinde șapte programe pilot ce asigură cadrul prin care Uniunea Europeană și autoritățile statelor membre își susțin reciproc eforturile în domenii precum: inovare, economie digitală, ocuparea forței de muncă, tineret, politica industrială, combaterea sărăciei și eficiența energetică. În anul 2014, UE a propus revizuirea Strategiei Europa 2020, urmând ca în 2015 să apară versiunea actualizată. Guvernul României va urmări aplicarea acestor strategii europene prin politici și măsuri armonizate.

O abordare integrată

Politicile de tineret și sport au un impact major asupra familiei, educației, egalității de gen, ocupării forței de muncă, locuințelor sau asistenței medicale. Din acest motiv, legislația, decizia publică și programele destinate tinerilor trebuie să ia în considerare strategiile și politicile aferente domeniilor conexe pe care le influențează și de care sunt influențate, precum: educația, sănătatea, munca, dezvoltarea teritorială și altele. În acest tablou amplu, cooperarea interinstituțională și implicarea actorilor locali și regionali în soluționarea problemelor care privesc tineretul și sportul apar ca fiind esențiale. Măsurile și soluțiile pe care le avem în vedere implică utilizarea acestei abordări integrate pentru a spori eficiența schimbărilor pozitive urmărite.

Obiective

Guvernul va elabora o Strategie Guvernamentală în domeniul Tineretului, în cooperare cu organizațiile de tineri, dar și cu societatea civilă și mediul de afaceri. Vom urmări în paralel stimularea antreprenoriatului (start-up-uri, incubatoare de afaceri, includerea componentei de mentorship) și facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, prin diverse forme de finanțare nerambursabilă. Profesiile, locurile de muncă și antreprenoriatul vor permite tinerilor să se integreze și să evite marginalizarea socială și să își întemeieze familii pe care să le poată susține. Guvernul va acorda o atenție specială legăturii cu tinerii care studiază în străinătate, prin intermediul organizațiilor acestora. Un alt obiectiv important este promovarea unui stil de viață sănătos, prin programe de conștientizare, cooptarea unor artiști, sportivi și formatori de opinie în campanii tematice în acest scop. Vom aborda frontal și hotărât problema consumului de droguri, alcool, tutun și plante etnobotanice în rândul tinerilor. A pune „STOP“ acestor dezastre care pot ruina o generație va reprezenta un obiectiv

permanent pe agendă, pentru care vom chema alături de noi societatea civilă, reprezentanții cultelor, artiștii și sportivii. Înlăturarea acestor pericole nu se poate face doar prin măsuri de supraveghere și sancționare, ci și prin educarea noii generații de tineri în sensul respingerii acestor substanțe.

53

Pagina 54

Direcții de acțiune

1. Dereglementare și coerență instituțională. Din punct de vedere instituțional, responsabilitatea în domeniul tineretului este împărțită între mai multe instituții la nivel central și local, care aplică normele în vigoare. Din perspectiva operaționalizării comunicării interinstituționale și a mecanismelor de implementare a programelor în domeniul „tineret“, vom lansa un proces de audit, reflecție și acțiune guvernamentală, cu scopul regândirii cadrului legislativ actual acolo unde este necesar (prin acțiuni de comasare și de reducere a numărului actelor normative și prin inițierea de acte normative noi și simplificate), cu aplicabilitate asupra indicatorilor de realizare a obiectivelor.

Regândirea cadrului legislativ, în scopul simplificării legii, va genera următoarele efecte:

• • Orientarea către rezultat și nu strict către proces (o implementare mai bună a strategiilor,

politicilor și programelor de tineret);

• • Identificarea clară a responsabilităților fiecărui stakeholder (instituții publice, companii,

ONG-uri și cetățeni) și o mai bună definire a raporturilor între aceștia;

• • Un mecanism mai clar, transparent și simplificat de alocare a resurselor financiare publice

și private către anumite segmente de activitate/nevoi, cu posibilitatea de urmărire a investițiilor și rezultatelor obținute;

• • Posibilitatea realizării unor analize cost-beneficiu și cost-oportunitate pentru sumele

investite în anumite intervale de timp, cu scopul îmbunătățirii calității proiectelor derulate și încurajării componentei de inovare;

• • Creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene în domeniul tineretului (Programe

precum Capital Uman, Infrastructura Mare, Erasmus+, PNDR, granturi cu alocare directă de la Comisia Europeană, din exercițiul financiar multianual 2014-2020).

2. Antreprenoriat. La nivelul anului 2015, antreprenoriatul este încă insuficient dezvoltat în România. Studiile de specialitate arată că interesul tinerilor de până în 35 de ani pentru începerea pe cont propriu a unei afaceri este de peste 70% din totalul celor chestionați. În pofida faptului că numărul firmelor de tip SRL-D a crescut în 2014 cu 50% față de 2013 (conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului), iar numărul IMM-urilor reprezintă peste 90% din totalul firmelor în România, țara noastră înregistrează cel mai mic număr de IMM-uri raportat la mia de locuitori din UE, respectiv 22/1.000 de locuitori în 2012, față de media europeană de 42/1.000 de locuitori. În exercițiul financiar multianual 2014-2020, la nivelul Uniunii Europene se pune accentul pe creșterea numărului de locuri de muncă, generate în special de mediul privat în parteneriat cu mediul universitar, cu institute de cercetare, precum și cu diverși stakeholderi de la nivelul unuia sau mai multor state membre. În acest context, devine centrală ideea realizării de investiții în procese inovatoare cu productivitate crescută, aceasta urmând a constitui un criteriu pentru acordarea de

fonduri europene nerambursabile. Rolul societății în planificarea de programe antreprenoriale pentru tineret, precum și în implementarea și diseminarea efectelor acestora este vital pentru succesul măsurilor propuse. Astfel, creșterea importanței dialogului structurat cu tinerii va reprezenta o prioritate.

54

Pagina 55

Măsuri:

• • Corelarea educației formale cu educația non-formală;
• • Stimularea antreprenoriatului în segmentul de educaţie non-formală, pentru a implementa

conceptul de „life-long learning“;

• • Centralizarea finanțărilor nerambursabile destinate tinerilor într-o sursă unică, coordonată

de Ministerul Fondurilor Europene, și realizarea unui instrument unic de verificare simplificată a proiectului, de la momentul depunerii, rambursărilor, monitorizărilor și până la evaluarea sustenabilității post-implementare, bazat pe o infrastructură de IT&C;

• • Dezvoltarea învățământului dual (contribuind astfel la acoperirea cerințelor pieței muncii);
• • Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a

unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“): credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale);

• • Sprijinirea participării la cursuri de calificare profesională finanțate din fonduri europene

pentru tinerii care nu doresc continuarea studiilor superioare, în colaborare cu ANOFM;

• • Acordarea de facilități pentru tinerele familii privind angajarea unei bone, acolo unde este

cazul, în vederea păstrării tinerilor părinți pe piața muncii;

• • Stimularea organizării, prin accesarea de fonduri europene, de cursuri și workshop-uri

de aptitudini manageriale, contabilitate primară pentru firme, dezvoltarea abilităților de tip „soft“ – valori, dezvoltare personală, leadership, lucrul în echipă – în special pentru tinerii din mediul pre-universitar și universitar, în colaborare cu ONG-uri locale;

• • Stimularea creării de programe de „induction management“ de către companii (prin

intermediul programelor de CSR sau din finanțări nerambursabile) împreună cu unitățile de învățământ pre-universitare și universitare, destinate tinerilor aflați la prima angajare;

• • Organizarea unei Gale anuale a tinerelor elite din România și premierea celor cu rezultate

foarte bune la învățătură/concursuri/olimpiade;

• • Introducerea în curricula școlară a disciplinei „Istoria Artei“, în parteneriat cu Ministerul

Educației;

• • Dezvoltarea și încurajarea voluntariatului, prin programe realizate în colaborare cu

organizațiile non-guvernamentale;

• • Încurajarea participării civice – promovarea importanței participării la viața socială prin

voluntariat pe durată limitată de timp, în serviciile de urgență (medicale, pompieri etc.), cu recunoașterea perioadei de voluntariat;

• • Stabilirea unui parteneriat strategic între Ministerul Tineretului și Sportului și Agențiile

Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru facilitarea accesului pe piața muncii a tinerilor până în 35 de ani;

• • Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național

pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile de „induction management“ pentru tinerii angajați;

• • Sprijinirea tinerilor din centre de plasament și/sau de corecție (prin facilitarea accesului

la cursuri de formare profesională și prin stimulente fiscale acordate angajatorilor) și creșterea șanselor de reintegrare socială a celor care au executat pedepse privative de libertate ori măsuri educative, în colaborare cu Serviciul de Probațiune;

55

Pagina 56

• • Încurajarea educării tinerilor în spiritul respectului față de comunitate, instituții și lege, prin

programe și parteneriate specifice;

• • Încurajarea tinerilor medici să se stabilească în mediul rural prin pachete salariale

atractive şi condiții avantajoase;

• • Realizarea unui sistem de indicatori specifici de tineret, cu raportare națională și cu referire

la domenii strategice pentru tineri, a cărui evaluare și analiză să fie realizate periodic;

• • Crearea Consiliului Național al Tineretului, ca principal partener neguvernamental (format

din ONG-uri reprezentative la nivel național și județean, organizațiile de tineret ale partidelor politice parlamentare, organizațiile de tineret ale sindicatelor), în raport cu autoritățile publice centrale și locale, precum și includerea acestuia cu drept de vot în cadrul Consiliului Economic și Social.

În concluzie, pentru implementarea cu succes a măsurilor propuse în domeniul tineretului sunt necesare actualizarea și corelarea legislației în vigoare, monitorizarea aplicării strategiei naționale și, nu în ultimul rând, evaluarea ex-ante și ex-post a impactului programelor și proiectelor realizate.

56

Pagina 57

CAPITOLUL 6 – SPORT

Sportul forjează caracterele celor care îl practică și inspiră o națiune întreagă. Sportul poate renaște ambiții și conferă demnitate și prestigiu. Sportul înseamnă sănătate și vigoare fizică, psihică și morală. Națiunile care au reușit în ambițiile proprii sunt fără excepție națiuni care și-au educat și crescut tinerii în cultul sportului, au organizat mișcări sportive de performanță, au încurajat practicarea sportului la toate vârstele, au investit timp, resurse, politici și legislație în dezvoltarea sportului sub toate formele sale. De aceea, viziunea noastră despre reclădirea națională include relansarea culturii și mișcării sportive sub toate formele sale și la toate vârstele. Avem în vedere reclădirea și relansarea unui sistem național de educație fizică și sport care cuprinde educația fizică, sportul școlar și universitar, sportul de masă, sportul de performanță și exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic. Mișcarea sportivă din România este un fenomen de tradiție. Caracteristicile acesteia s-au

conturat în timp, ca urmare a succesiunii realităților sociale: diversitate, capacitate de adaptare, inventivitate, originalitate și oportunism, dar și o anumită rigoare dezvoltată în timp din necesitate. Ea are ca finalitate atât sănătatea fizică și psihică, cât și creșterea calității vieții. Sportul de masă reprezintă suportul cantitativ al fenomenului, iar cel de performanță, elementul calitativ. Cele două componente se susțin reciproc, prima furnizând consistență și volum, iar cea de- a doua – motivația prin exemplul personal și colectiv (modele). Sportul de masă este baza fenomenului, iar cel de performanță – finalitatea sa, prin exprimarea rezultatelor la nivel național și internațional. Interdependența lor evidentă trebuie să se manifeste concomitent la toate capitolele care contribuie la buna lor desfășurare: resurse umane, infrastructură, finanțare, competiții, știința sportului. În identificarea propunerilor de măsuri ce urmează a fi implementate, au fost luate în considerare inclusiv legislația națională și europeană aplicabilă în domeniul sportului, precum și modul de

funcționare a instituțiilor responsabile.

Obiective

• • Elaborarea unei Strategii Naționale în domeniul Educației Fizice și Sportului pe termen

mediu și lung, în cooperare cu Federațiile Sportive și Comitetul Olimpic Sportiv Român, în concordanță cu prevederile europene în materie;

• • Corelarea, revizuirea și reproiectarea legislației actuale, în paralel cu inițierea dezbaterii

publice privind elaborarea Codului Sportiv;

• • Stimularea practicării sportului prin facilitarea accesului unui număr cât mai mare de

cetățeni la activități sportive individuale și/sau colective, prin interelaționarea între diferite subsisteme, instituţii şi structuri sportive;

• • Dezvoltarea sistemului medical de specialitate, respectiv a policlinicilor sportive;
• • Încurajarea accesului la finanțări nerambursabile europene și a parteneriatelor public-

private (PPP) atât pentru investiții în domeniul sportului (de exemplu, modernizarea bazelor sportive – de masă și de performanță), cât și pentru implementarea de programe sportive și de viață sănătoasă;

• • Sprijinirea infrastructurii sportului de masă, în parteneriat cu autoritățile publice locale și

57

Pagina 58

mediul privat din comunitățile respective, prin asigurarea unei infrastructuri adecvate la nivelul colectivităților locale (piscine municipale, terenuri multifuncționale în parcuri, săli de gimnastică și fitness deschise publicului);

• • Stimularea sportului de performanță, ţinând cont de tradiţie, de condițiile materiale

necesare şi de caracterul semnificativ şi constant al contribuției la reprezentarea României;

• • Dezvoltarea unor programe de reconversie profesională a sportivilor care se află în

incapacitate de a mai continua activitatea sportivă, ca urmare a unor accidente cauzate de practicarea sportului respectiv;

• • Lupta împotriva corupției, dopajului, violenței în sport și a pariurilor trucate.

Direcții de acțiune

Finanțarea corectă a sportului și mai ales a celui competițional va putea aduce beneficii sinergetice în următorii ani, atât în ceea ce privește creșterea nivelului indicatorilor de sănătate a tinerilor, cât și îmbunătățirea imaginii țării prin câștigarea de medalii și premii. Vom stimula prin politici fiscale adecvate implicarea mediului privat în finanțarea sportului atât în forma mecenatului, cât și în forme economico-comerciale. În ceea ce privește segmentul instituțional și legislativ, propunem regândirea cadrului legislativ actual, acolo unde este posibil, prin acțiuni de: comasare, reducere a numărului de acte normative, respectiv inițiere de acte normative noi cu aplicabilitate asupra indicatorilor de output, și nu asupra instituțiilor gestionare. Este necesară elaborarea și punerea în practică a unei strategii naționale pe termen mediu și lung care să dezvolte și să conecteze sportul românesc la realităţile naţionale şi internaţionale curente.

Această strategie trebuie să realizeze o corespondenţă coerentă, eficace și continuă între sportul de înaltă performanţă, cel de masă, şcolar şi universitar, având la bază o infrastructură modernă, solidă şi uşor accesibilă tuturor practicanților, o finanțare transparentă și predictibilă în condițiile absolut necesare ale unei administrări sportive responsabile şi eficiente.

Urmare a celor expuse mai sus, vom elabora și aplica politici privind:

• • Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile

sportive de masă/performanță;

• • Crearea unor centre de recuperare performante în stațiuni balneo-climaterice, în

parteneriat public-privat;

• • Creșterea accesului populației la activități sportive organizate de direcțiile județene de

sport și tineret;

• • Dezvoltarea activităților sportive pentru persoanele cu dizabilități, atât pe linia sportului

de masă (inclusiv sportul școlar), cât și pe cea a sportului de performanță;

• • Organizarea de competiții școlare în scopul acomodării tinerei generații cu regulile și

valorile competiției: respect, excelență, fair-play, spirit de echipă;

• • Reglementarea activității de supraveghere și control a direcțiilor județene de sport și

tineret, privind activitatea sportivă;

• • Promovarea sportului universitar, mai ales prin organizarea de competiții între universități

și centre universitare, precum și sprijinirea participării acestora în competițiile internaționale;

58