Ediția 2015

Pagina 59

• • Asigurarea unei pregătiri profesionale și universitare de calitate în domeniul educației

fizice, cu exigență mărită în acordarea diplomelor pentru studii superioare în domeniu;

• • Reorganizarea sistemelor de finanțare publică a federațiilor sportive, după criterii clare și

transparente;

• • Continuarea sprijinului acordat federaţiilor sportive naţionale în relaţiile lor cu organizaţiile

internaţionale pe ramură de sport, în vederea atragerii către România a cât mai multor competiţii şi evenimente de anvergură internaţională la nivel de sporturi olimpice;

• • Continuarea programului de reconversie socio-profesională pentru sportivii de

performanţă la retragerea lor din cariera sportivă;

• • Dezvoltarea unor programe de reconversie profesională a sportivilor care se află în

incapacitatea de a mai continua activitatea sportivă, ca urmare a unor accidente cauzate de practicarea sportului respectiv;

• • Sprijinirea colaborării între federațiile sportive naționale și administrația centrală și locală,

în sensul consultării reciproce în cadrul proiectelor de reabilitare sau extindere a infrastructurii existente, precum și a celor de construcție de infrastructură nouă;

• • Încurajarea sportivilor de performanţă şi a antrenorilor acestora pentru a-şi continua

cariera în ţară şi a contribui la îmbunătăţirea rezultatelor sportive româneşti pe plan intern şi internaţional;

• • Înființarea unor secții de medicină sportivă în cadrul spitalelor județene, acolo unde nu

există policlinici sportive;

• • Încurajarea accesului la finanțări nerambursabile europene, precum și a parteneriatelor

public-private pentru investiții în domeniul medicinei sportive (de exemplu, policlinici sportive);

• • Continuarea dezvoltării infrastructurii pentru sportul școlar și universitar;
• • Reașezarea pe coordonate de calitate, performanță și utilitate a infrastructurii existente

pentru sportul de performanță, olimpic și paralimpic;

• • Reorganizarea Comisiei Naționale de Acțiune Împotriva Violenței în Sport pentru

eficientizarea combaterii violenței la manifestările sportive;

• • Încurajarea încheierii de acorduri bilaterale la nivelul ministerelor cu atribuții în domeniul

sportului (Educației, Apărării Naționale, Tineretului și Sportului) cu instituții similare din țări cu tradiție în sport, promovând schimburi de experiență în domeniul educației fizice, antrenoratului și științei sportului.

În concluzie, pentru implementarea cu succes a măsurilor propuse în domeniul sportului, se va acționa cu prioritate pentru creșterea calității infrastructurii sportive și a programelor privind sportul de masă, încurajarea și sprijinirea în mod activ a performanței sportive, reproiectarea legislației actuale și reașezarea sistemului pe principii de transparență și performanță.

59

Pagina 60

PARTEA a II-a - STATUL

CAPITOLUL 7 – ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Introducere. Viziune

Modernizarea administrației este o restanță care reprezintă o barieră în calea dezvoltării economiei și a realizării drepturilor cetățenilor, așa cum sunt ele recunoscute prin Constituție și legi. Administrația inteligentă va fi un pilon al modelului nostru de dezvoltare. Acest lucru înseamnă o administrație debirocratizată care înțelege și cooperează cu cetățenii, societatea civilă și mediul de afaceri. Reclădirea administrației noastre presupune transparentizarea, depolitizarea, regândirea structurii organizaționale la toate nivelurile și instituțiile, informatizarea, respectul legii, integritatea și prevenirea corupției, o comunicare publică revoluționată și formarea unei noi mentalități privind modul în care administrația publică, parte a statului, trebuie să acționeze în relație cu cetățenii și persoanele juridice. În viziunea noastră, administrația este compusă din funcționari publici bine plătiți, stăpâni pe domeniul de competență, cunoscători ai legilor, politicoși în raporturile cu cetățenii, creativi și constructivi în realizarea actului administrativ, o administrație care să-și asume responsabilități, pe baza principiului satisfacerii drepturilor cetățenilor, care să înlocuiască practicile birocratice

dezvoltate pe baza principiului „nu se poate“. Vom clădi un parteneriat între administrație și cetățean, societatea civilă și mediul de afaceri.

Obiective și măsuri

Creșterea calității proceselor decizionale în administrația publică centrală Calitatea serviciilor publice furnizate de administrație cetățenilor României depinde nemijlocit de conținutul politicilor publice și corelarea lor cu măsurile bugetare. Banii publici sunt cheltuiți eficient numai atunci când prioritățile sunt bine stabilite la centrul Guvernului, ancorate în cadrul bugetar și fiscal pe termen mediu, iar implementarea este monitorizată și evaluată periodic. Vom acorda importanța cuvenită ciclului politicilor publice. Cadrul de planificare strategică va fi operaționalizat sub conducerea Primului Ministru și va stabili prioritățile de politică și acțiune ale Guvernului pe termen mediu, de exemplu lista proiectelor strategice de investiții și dezvoltare instituțională. Acestea vor fi corelate cu procesele bugetare: atât bugetele anuale, cât și Strategia fiscal-bugetară vor fi elaborate astfel încât să le asigure finanțarea corespunzătoare eșalonată pe întreaga durată a implementării. Acțiunile ministerelor și ale altor instituții de resort vor fi monitorizate cu ajutorul Planurilor anuale de lucru ale Guvernului, care vor viza atât documentele de politici

publice, cât și propunerile de acte normative. Vom depune eforturi pentru îmbunătățirea calității politicilor publice și a actelor normative prin evaluarea, înaintea aprobării, a impactului asupra bugetelor publice, mediului de afaceri și cetățenilor. Vor fi dezvoltate sisteme de colectare și analiză a datelor statistice, astfel încât deciziile să fie adoptate pe baza dovezilor. Vom urmări îmbunătățirea coordonării interinstituționale, mai ales în cadrul Guvernului. Comunicarea în interiorul și între instituții va fi transferată în mediul electronic, inclusiv în privința procesului de avizare a actelor normative.

60

Pagina 61

Dezvoltarea unei culturi a inovării și deschiderii la schimbare în rândul personalului din sectorul public O administrație publică performantă are nevoie de un corp profesional înalt calificat, capabil să identifice soluții simple, rapide și eficiente pentru problemele cetățenilor și mediului de afaceri. Este necesară elaborarea strategiilor de resurse umane pentru statutele de personal din administrația publică, respectiv funcția publică, personalul contractual, personalul didactic, personalul medical, personalul din domeniul ordinii și siguranței publice, personalul militar, personalul din justiție. Elaborarea planurilor multianuale de recrutare și carieră trebuie corelată cu perfecționarea profesională continuă a personalului, prin implementarea de programe cu amploare națională pentru perfecționare în domenii precum achizițiile publice, managementul investițiilor, tehnologia informației, etică și integritate, finanțe publice, managementul fondurilor europene, planificare strategică, analiza impactului politicilor publice etc. Sprijinirea rețelelor de schimburi de experiență și bune practici în

toate sectoarele administrației publice, precum și elaborarea și diseminarea publică de ghiduri și metodologii de bună practică constituie instrumente pentru creșterea performanțelor angajaților din sistem. Eficiența și profesionalismul funcționarilor publici presupun crearea unui cadru de remunerare atractiv și motivant, conform complexităţii funcțiilor ocupate și performanței profesionale. Revizuirea și implementarea sistemului de salarizare unitară a personalului din sectorul public constituie o prioritate a viitorului guvern liberal.

Cultivarea încrederii populației și mediului de afaceri în administrația publică Administrația publică trebuie să servească intereselor cetățenilor. O administrație publică ruptă de cetățean creează nemulțumire, îndepărtare de la regulile legale și corupție. Pentru a elimina acest pericol, beneficiarii serviciilor publice trebuie consultați permanent, astfel încât calitatea prestațiilor și comportamentul personalului să fie la nivelul standardelor europene. Crearea instrumentelor online pentru raportarea nemulțumirilor și neregulilor sesizate de beneficiarii serviciilor publice reprezintă o metodă de creștere a performanței sistemului. Dezvoltarea unei culturi a eticii și integrității în rândul personalului din administrația publică presupune atât derularea unor programe de instruire și consiliere, cât și includerea criteriilor privind etica și integritatea în evaluarea profesională a personalului din sectorul public.

Creșterea transparenței în administrația publică Eficiența administrației publice, alocarea rațională și cheltuirea legală a fondurilor publice depind de transparența modului de adoptare a deciziilor. Considerăm că este necesară dezvoltarea instrumentelor de transparență decizională și consultare publică online, pentru a da posibilitatea cât mai multor actori interesați să își exprime opiniile. Mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic, sindicatele și structurile asociative ale administrației locale trebuie implicate în fundamentarea și evaluarea politicilor publice. Comunicarea în mediul online a informațiilor de interes public, a cât mai multor date statistice privind volumul și finanțarea serviciilor publice constituie un instrument esențial prin care beneficiarii serviciilor publice pot controla activitatea administrației publice.

61

Pagina 62

Debirocratizare atât în relația cu beneficiarii, cât și în colaborarea interinstituțională România are, în acest moment, un sistem birocratic stufos, marcat de paralelisme și suprapuneri, cu consecințe negative asupra calității actului administrativ. Partidul Național Liberal consideră că este necesară implementarea unor programe de simplificare administrativă și reducere a costurilor reglementărilor asupra populației și operatorilor economici, cu precădere în domenii care presupun interacțiuni frecvente între instituții și beneficiari (de exemplu, administrare fiscală, autorizări în construcții, carte funciară etc). Simplificarea administrativă și reducerea excesului de birocrație pot fi realizate prin informatizarea activităților instituțiilor publice, înființarea de ghișee unice electronice pentru relația cu populația și mediul de afaceri, eliminarea hârtiilor în comunicarea din interiorul și între instituțiile publice și integrarea funcțională a serviciilor electronice.

Creșterea eficienței alocării și utilizării resurselor financiare în administrația publică Realizarea acestui obiectiv presupune elaborarea de planuri multianuale de investiții de către toate instituțiile publice, corelate cu planificarea bugetară, precum și condiționarea finanțării și avizării achizițiilor publice de existența planurilor de investiții aprobate cu consultarea tuturor actorilor interesați. Considerăm necesară revizuirea și extinderea bugetării pe programe și evaluarea acestora pe baza unor indicatori de performanță clar formulați. Responsabilitățile și competențele instituțiilor publice trebuie definite în funcție de capacitatea administrativă și așteptările beneficiarilor, iar finanțarea instituțiilor publice trebuie asociată cu performanțele înregistrate.

Creșterea performanței administrației publice locale Vom realiza evaluarea capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale, stabilirea de pachete de competențe și a necesarului de finanțare în funcție de indicatori ai capacității administrative, indiferent de tipul unităților administrativ-teritoriale. Acest proces trebuie însoțit de o amplă reformă administrativ-teritorială prin apariţia unor noi unităţi, regiunile. Creșterea performanței administrației publice locale presupune elaborarea unui Plan Național de Investiții Strategice în Infrastructura Comunităților Locale, pe baza căruia să fie canalizate resursele de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile. În același timp, considerăm că este necesară asocierea administrațiilor publice locale pentru a furniza în comun servicii publice care necesită resurse semnificative și a implementa proiecte de dezvoltare zonală. Creșterea performanței nu poate fi obținută fără asigurarea stabilității surselor de finanțare și a

predictabilității veniturilor administrațiilor locale. Echilibrarea bugetelor locale va fi realizată pe criterii de echitate și de încurajare a performanței.

Reducerea decalajelor de dezvoltare manifestate la nivel regional și zonal România este, în bună măsură, o țară caracterizată prin decalaje regionale și locale. Dezvoltarea economică și socială a țării, reducerea sărăciei și creșterea calității vieții cetățenilor presupun eliminarea acestor decalaje. Alocarea investițiilor publice va urmări atingerea acestui obiectiv. Guvernarea liberală va urmări maximizarea impactului investițiilor în infrastructura fizică, de servicii și în resursele umane, prin concentrarea resurselor în poli de creștere regionali și poli de dezvoltare zonali.

62

Pagina 63

CAPITOLUL 8 – SIGURANȚA CETĂȚEANULUI

Viziune

Siguranța cetățeanului este o componentă esențială a calității vieții. Ne-am fixat ca obiectiv strategic reclădirea națională, de care depinde apropierea standardului de viață al cetățenilor de nivelul statelor europene dezvoltate. Nu putem vorbi despre un nivel ridicat al calității vieții oamenilor în condițiile în care cei care încalcă ordinea publică și siguranța celorlalți rămân nepedepsiți. Calitatea vieții este scăzută atunci când oamenii nu au sentimentul securității personale acasă, pe stradă, la locul de muncă, în călătorii. Nevoia de siguranță personală, asociată respectării ordinii publice, este una dintre nevoile de bază ale ființei umane. În epoca în care trăim, siguranța personală a devenit fragilă. Deschiderea societății românești către spațiul european și celelalte zone ale lumii a adus, pe lângă consecințele benefice, și riscurile care decurg din exportarea unor noi tipuri de criminalitate. Criza economică a accentuat aceste riscuri. De la violența stradală până la crima organizată există o gamă largă de infracțiuni care pun

în pericol cetățenii și creează sentimentul de insecuritate personală. Vom consolida ordinea publică, securitatea personală, exercitarea drepturilor și libertăților indivizilor, protejarea vieții, integritatea fizică și proprietățile cetățenilor. Responsabilitatea satisfacerii acestor nevoi revine integral statului, în parteneriat cu cetățenii, societatea civilă și mediul de afaceri. Un stat incapabil să asigure ordinea publică și siguranța cetățenilor săi este un stat slab, un stat care nu le poate pretinde acestora respectarea legii. Reacția statului față de încălcarea legii va fi fermă și imediată, indiferent de persoana care încalcă ordinea publică. Este condiția fundamentală a înțelegerii de către cetățeni a importanței acestui atribut al statului și, plecând de aici, a respectului și deschiderii spre colaborare cu agenții învestiți cu apărarea ordinii publice și siguranței indivizilor. În același timp, statul va acorda angajaților din sistemul de ordine publică o importanță pe măsura rolului social jucat, a riscurilor și responsabilității asociate acestei profesii. Angajații sistemului de ordine publică nu pot obține respectul cetățenilor decât cu condiția ca statutul lor profesional să fie

clar definit, apreciat și recompensat de către decidenții politici. Aceasta presupune alocarea de resurse suficiente și un management performant din partea conducerii structurilor de ordine publică, pe de o parte, profesionalism, integritate și responsabilitate din partea angajaților, pe de altă parte.

Obiective

Guvernul își va asuma obiectivul întăririi ordinii publice și creșterii siguranței personale a cetățenilor. În acest domeniu, prezența statului trebuie să fie mai puternică, mai eficientă, mai responsabilă. Respectarea ordinii publice și creșterea siguranței personale a cetățenilor sunt nu numai factori ai creșterii calității vieții, ci și condiții obligatorii pentru dezvoltarea societății noastre. Apropierea de cetățean și dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă trebuie să devină puncte centrale în proiectarea politicilor publice în acest domeniu. Creativitatea, competitivitatea și munca nu se pot dezvolta decât într-o societate în care indivizii se simt liberi şi în siguranță. Pentru atingerea acestui obiectiv, Partidul Național Liberal consideră că este necesară definirea structurilor naționale și locale de ordine publică, astfel încât acestea să devină organisme puternice, profesioniste și capabile să-și exercite funcțiile esențiale de garantare a siguranței cetățeanului și a ordinii publice, compatibile cu structurile similare din spațiul Uniunii Europene. Vom realiza o reformă instituțională care să elimine suprapunerile de atribuții și să transforme

structurile centrale în structuri suple de conducere, reglementare şi control, concomitent cu

63

Pagina 64

direcționarea principalelor resurse umane, materiale și financiare către structurile operative. Parte din această reformă este redefinirea conceptului de „polițist“ și a criteriilor de încadrare în această categorie. În prezent, sfera acestuia cuprinde și persoane care, deși sunt angajate ale ministerului de resort, nu realizează efectiv sarcinile și competențele polițistului. Strategia de management al resurselor umane trebuie să asigure stabilitatea în sistem a angajaților și să pună accent pe formarea continuă a acestora la standarde europene. Politica de recrutare, selecție și promovare a personalului trebuie să fie bazată pe criterii de performanță. Numirile şi avansările în funcţie ale angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, îndeosebi în funcţiile de conducere, trebuie efectuate cu excluderea totală a intervenţiei factorului politic, pe baza profesionalismului şi a meritului. În același timp, este necesară implementarea unui sistem de salarizare a angajaților concordant cu responsabilitățile și riscurile la care aceștia sunt expuși.

Măsuri prioritare

Partidul Național Liberal consideră că principalele priorităţi ale politicii publice în acest domeniu sunt următoarele:

• • Creşterea siguranţei cetăţeanului;
• • Prevenirea şi combaterea corupţiei;
• • Prevenirea şi combaterea criminalităţii;
• • Combaterea crimei organizate;
• • Combaterea traficului şi consumului de droguri;
• • Asigurarea unui trafic rutier cât mai sigur;
• • Creşterea încrederii cetăţeanului în activitatea structurilor de ordine publică şi siguranţa

cetăţeanului;

• • Securizarea frontierelor externe;
• • Reformarea managementului situaţiilor de urgenţă și protecţia infrastructurilor critice;
• • Întărirea capacității de reacție prin crearea instrumentelor adecvate: centre integrate

pentru ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului;

• • Promovarea unei cooperări transfrontaliere active.

Creşterea performanţei în activităţile legate de ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului presupune reformarea sistemului de monitorizare şi evaluare a structurilor şi personalului pe baza unor indicatori specifici fiecărei structuri, tip de activitate şi categorie de angajaţi. Performanţa este condiţionată şi de implementarea unui sistem modern de planificare strategică/planificare multianuală a programelor şi proiectelor destinate creşterii siguranţei cetăţenilor, adaptate nevoilor cotidiene ale acestora, conform intereselor comunităţilor locale. Considerăm că elaborarea politicilor de prevenire şi combatere a criminalităţii trebuie realizată numai prin consultare publică, cu implicarea societăţii civile, organizaţiilor asociative din domeniile conexe, mediului academic. Pe baza unei asemenea consultări vom elabora și implementa Strategia Națională de Prevenire și Combatere a Criminalității. Avantajul unui asemenea instrument constă în depășirea perspectivei sectoriale a diverselor strategii existente, centrate pe tipuri de criminalitate, prin definirea unitară a priorităților și rolului instituțiilor statului cu atribuții în acest domeniu şi a standardelor de performanță specifice, asumate de cei

responsabili.

64

Pagina 65

CAPITOLUL 9 – JUSTIȚIE ȘI ANTICORUPȚIE

9.1 Principiile acțiunii Guvernului României

Justiția este una dintre puterile statului. Politicile publice ale Guvernului României în domeniul justiției și anticorupției vor respecta independența justiției și vor pleca de la principiul conform căruia prevenirea și combaterea corupției sunt factori de securitate națională. Guvernul României va sprijini prin legi și finanțare funcționarea sistemului judiciar și a celui penitenciar. Guvernul României consideră combaterea corupției un element strategic pentru garantarea democrației și a respectului regulii de drept și se angajează să păstreze cadrul legislativ și instituțiile anticorupție. Guvernul României va încuraja și susține eforturile de profesionalizare continuă a magistraților și a personalului de specialitate, inclusiv a celui penitenciar. Buna funcționare a Justiției este o garanție a democrației și a respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor români, străini și apatrizi, inclusiv a dreptului la demnitatea umană, a respectării drepturilor persoanelor juridice de drept public și privat.

9.2 Starea de fapt privind politicile publice în justiție

9.2.1 Progrese obținute în urma aderării la Uniunea Europeană Până la acest moment, marile repere ale procesului de reclădire a sistemului judiciar au fost construite și sunt funcționale în cea mai mare parte, reprezentând temelia pentru buna funcționare a justiției în România. Astfel, au fost adoptate și au intrat în vigoare cele patru noi coduri, precum şi legislaţia necesară pentru implementarea acestora. O reformă legislativă atât de profundă este fără precedent în Europa și chiar la nivel mondial. Încă înainte de intrarea în vigoare a codurilor, dar și ulterior, au fost luate măsuri pentru buna lor aplicare și pentru pregătirea sistemului. Toate acestea trebuie să continue, astfel încât punerea în aplicare a codurilor să nu fie limitată în niciun fel. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru eficientizarea sistemului disciplinar aplicabil judecătorilor şi procurorilor și pentru consolidarea instituţională şi operaţională a Inspecţiei Judiciare, precum și o nouă reglementare în vederea asigurării obiectivităţii şi transparenței procesului de

promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Pe lângă noile coduri penale, intervenţiile legislative relevante au vizat eliminarea suspendării cauzei la invocarea excepției de neconstituționalitate, îmbunătăţirea activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate, transpunerea legislației europene privind confiscarea extinsă. Combaterea corupției și a criminalității organizate a reprezentat o prioritate concretizată în legi și instituții, precum Agenția Națională de Integritate (ANI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA). A fost adoptată o Strategie Națională Anticorupție (SNA) care a preluat domeniile identificate ca priorităţi la nivelul Uniunii Europene: recuperarea bunurilor şi resurselor financiare provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice şi din sectorul privat, protecţia intereselor financiare ale UE.

65

Pagina 66

Toate aceste măsuri au produs rezultate concrete. Procurorii derulează anchete independente, ce îi privesc pe toți cei care comit infracțiuni, indiferent de poziția acestora. Judecătorii au dobândit deja o practică în a pronunța hotărâri descurajatoare, chiar și atunci când cei împotriva cărora sunt pronunțate sunt cunoscuți politicieni, demnitari ai statului sau influenți oameni de afaceri. Aceste evoluții au fost constant apreciate în rapoartele periodice ale Comisiei Europene (COM), dar și de partenerii externi în plan bilateral. România a depășit etapa construcțiilor normative majore, a reușit crearea unei structuri instituționale eficiente, așteptată de cetățeni și apreciată de partenerii externi. Există deja elementele majore ale unei justiții moderne, europene.

9.2.2 Regrese 9.2.2.1 Lipsesc viziunea de continuare a reformării sistemului, obiectivele de atins și măsurile de aplicat în acest scop. Noua Strategie de dezvoltare a Justiției, care trebuia să continue Strategia precedentă, a fost adoptată recent cu mare întârziere (proiect finalizat în septembrie 2013 și promovat prin hotărâre de guvern în decembrie 2014) și încă nu există un Plan de Acțiune pentru aplicarea acesteia. Această întârziere a fost criticată în Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din ianuarie 2015. Majoritatea acțiunilor Ministerului Justiției (MJ) au constituit reacții disparate la criticile COM exprimate în Raportul MCV. Aceasta a creat impresia reversibilității reformelor și a anulat impactul pozitiv al progreselor combaterii corupției rezultat din acțiunile DNA. Practic, prin lipsa de viziune și determinare, MJ a subminat posibilitățile politice și tehnice de ridicare a MCV; 9.2.2.2 În guvernarea PSD a fost abandonat rolul MJ, de promotor al politicilor publice în Justiție.

După trei ani de guvernare PSD nu există politici publice coerente în domeniile dreptului penal, civil, al executării sancțiunilor privative de libertate (spre exemplu, nu se aplică soluțiile „brățărilor electronice“ și supravegherea electronică în pedepsele privative de libertate, cea mai simplă măsură de descongestionare a penitenciarelor și de reducere a costurilor sociale și traumelor umane provocate de detenția în condiții necorespunzătoare); 9.2.2.3 În guvernarea PSD a încetat funcția MJ de „motor legislativ“. Cu excepția Codului Insolvenței, gândit și lucrat în bună măsură înainte de 2012, nu a fost promovat niciun act normativ major de perfecționare a cadrului legislativ al Justiției. MJ ar fi trebuit să inițieze consultări de substanță pentru reglajul fin al aplicării codurilor, așa cum se procedează după orice reformă legislativă majoră la câțiva ani de la aplicare. Jurisprudența Curții Constituționale a României (CCR) ar fi constituit ea singură un izvor valoros al unei astfel de ajustări fine. Aceasta a constituit și o recomandare a COM în Rapoartele MCV, ignorată însă;

9.2.2.4 Guvernarea PSD și-a abandonat propriul program în Justiție, care a rămas o promisiune neonorată. Au fost promise și nerealizate: generalizarea medierii, extinderea asistenței juridice din oficiu (gratuită) în zonele rurale, simplificarea asistenței juridice pentru victimele infracțiunilor (instrument european), simplificarea accesului la expertiză judiciară; 9.2.2.5 Strategia Națională Anticorupție (SNA) a fost subfinanțată, măsurile GRECO neimplementate, lansarea cu întârziere și fără consultare publică a Agenției pentru valorificarea bunurilor confiscate, care ar trebui să fie operațională la sfârșitul lui martie 2015; 9.2.2.6 Ignorarea timp de trei ani a problemelor din penitenciare, în ciuda existenței unei Strategii anterioare de dezvoltare a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), a condus la deteriorarea alarmantă a condițiilor de detenție. Poziția pompieristică a MJ și a Guvernului PSD de a „arunca“ pe piață cifre nefundamentate (aproximativ 1 miliard de euro) pentru refacerea condițiilor de detenție nu ține loc de soluții. Cifrele aprobate recent de guvern în acest scop sunt insuficiente și reprezintă

66