Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 10
Exportul „va crește _ ca urmare a întăririi competitivităţii producţiilor naâţionale, ip
deschiderii .pietelor Uniunii. Europene. în ;conformitate cu prevederile Acordului dej as
Asociere? utilizării eficiente. a resurselor disponibile în economie Importul total de
bunuri şi servicii va. crește mai. rapid decătit produsul intern brutCiar exportul va tot
creste mai rapid decit importulZ Si | „40
La orizontul anului. 2000, finanțarea dezvoltării economice se va realiza îndeosebi prin:Pot
reducerea graduala a rolului sectorului extern și consolidarea poziţiei de creditor net a
sectorului. privat (creșterea ponderii economiilor nete ale sectorului privat în PIB
investiţiile străine se Vorarpa ca urmare a cresterii atractivitatii României pentru
investitorii din afara țării, „condiţiile în care se vor lua măsuri de accelerare a
reformelor vizind trecerea a.economia de piață
România -ca oricare altă țară- are resursele limitateîn rapori cu nevoileZin vederea dod
satisfacerii nevoilor crescânde, resursele se cer utilizate și alocate eficieniZDe «aceea, 000
în concepția USD, accelerarea reformelor trebuie să vizeze, în primul rînd ho
încheierea, în mare, a procesului de creare și consolidare. a pieţeloZ? piatay,
reprezentând cel mai eficient mecanism de.alocare a resurselor. Numai pé această
bază va fi. posibilă. atit creșterea capitalului. naţional (format din capitalul natural,
capitalul construit și capitalul uman) - care esie premisa sporirii bunăstării sociale- cit
si
crester ea eficienţei utilizării acestuia. j
În mod corelat, ‘USD consideră că este necesară o revizuire a rolului statului INE {e
economig? in primul rind prin lichidarea interventiei sale de tip administrativ “ht
birocraticin alocarea resurseloț/ În concepția USD, consolidarea rolului statuluiîn
condiţiile economiei de piață trebuie să se realizeze în următoarele direcții:
reglementarea activităţilor economice, . în. sensul asigurării funcţionării. pieţeloAe.
producția -de. bunuri publice (apărare naţionălă, ordine publică etc. 7 corectarea (2.
situaţiilor, în care-piata nu alocă eficient resursele (învățămînt, ocrotirea sănătăţii,
cultură, protecția :mediului, unele domenii ale cercetării stiintifice, oferta de informaţii
etc)? redistribuirea. veniturilor (politica bugetară), inclusiv protecția sociala (de A{Z
altfel;-realocarea cheltuielilor publice în direcția satisfacerii serviciilor de bază nor
săraci constituie o prioritate a.reformei)J
Porrlind de la. aceste.considerente Progrămul,de guvernareal. USD. vizează;
2, o!nouă politică bugetară.
Un see peniru | restructurare, dezvoltare, protecţie socială și creșterea nivelului depou
trai Ze
Prin modul de. formare. a veniturilor. bugetare (politica fiscală) vor fi stimulate 6 o
dezvoltarea economică, investirea. si. crearea de locuri de munca in sectorul
privat, îmbunătăţirea, generala a cli matului de afaceri și dezvoltarea. spiritului
întreprinzăter Cs |
Prin priorităţile cheltuielilor bugetare vor fi asigurate condiţiile dezvoltării.pe termentg
[i
lung, democraţia, si cresterea.coeziunii sociale: investiţiilein capitalul uman (invaiamint,
cultură şi arta, ocrotirea sănătăţii, protecţia socială), producţia de bunuri publice
(apărare naţională, ordine publică | etc.), creşterea ofertei de infrastructuri, sprijinirea
agriculturii și a exportului și protecția mediului
10
Pagina 11
fest
Politica fiscală va stimula expansiunea. sectorului privatgea efect al reducerii poverii holl
a veniturilor totale ale bugetuldi public national în PIB) si al
fiscale (definită ca pondere
reducerii ponderii veniturilor fiscale în PI Ca urmare vor crește investiţiile în sectorul hot
locuriă.7_de muneg Fe această bază, vor spori
crea noisocial
privatéi sesivorproiecţie resursele pentruhhho
dezvoltare Si
USD își propune: creșterea transparenţei sistemului fiscal] introducerea impozitului pe Mt
venitul personal global» asigurarea unei baze stabile de impozitarezformarea veniturilor ht
bugetare într-o măsură preponderentă din impozite directé? reducerea ratelor marginale
ale impozitului pe venii] reducerea impozitării producătorilor agricolp_ reducerea yv
impozitului pe profit) suplimentarea reducerilor impozitului pe profitul reinvestit7 yx
reducerea si uniformizarea tarifului vamal în conformitate cu acordurile internaţionale “ki
ale Românie, eliminarea unor accize? perfecţionarea sistemului de administrare a ul
colectării de taxe și impozite si reducerea costurilor acestuia, măsuri de reducere și UA
prevenire a evaziunii fiscale/, i A,
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, USD își propune, de asemenea, o hit
]
restructurare semnificativă. care vizează_
a) creșterea ponderii: consumului guvernamental în totalul cheltuielilor bugetare;
priorităţile cheltuielilor bugetare în cadrul consumului guvernamental vor fi: |
o învățământul, cultura şi arta.
Be
s ocrotirea sănătății 2 N | | | a
i
e 2-
apărarea naţională | Ros :
e 7
ordinea publica
b) creșterea ponderii transferurilor în totalul cheltuielilor. bugetare; acesiea vor fi 50%
destinate realizării obiectivelor de proiecţie social&_
c) reducerea semnificativă a ponderii subvenţiilor în totalul cheltuielilor bugetare. 3
cea mai mare parte a acestora va fi folosită pentru susţinerea noii politici fe
economice privind sectorul agricollşi pentru promovarea exporturilor? - Fes
d) diminuarea ponderii cheltuielilor de. capital în totalul cheltuielilor ougetareg fi |
aceste a ca destinaţie prioritară creșterea oferiei de infrastructure. (0 .
vor âvea
în învățământ și ocrotirea sănătății
precum și investițiile ad
bă
3. O nouă poliiică comercială (orientarea economiei spre exterior) -. :
USD va stimula sporirea competitivităţii internationale a produselor și serviciilor blţ.: ~
inten sităț ii consumu lui de factori de He. :
românești, în primul rând prin reducerea
productie pe unitatea de producției, abia în al doilea rând, prin politica cursului de
schimb? Un rol insemnat în creșterea competitivităţii internationale a producţiei HU.
nationale îl va avea reducerea intensității energetice a acesteiagin perioada 1996-
2000, este posibilă o reducere a consumului mediu de energie pe unitatea de producţie , Q
brută fără sforturi investitionale considerabile? Factorul decisiv al expansiunii "ul
exporiului va fi cererea pe piețele Uniunii Europené? Obiectivul pe care il fixeaza USD © 158
estetriplarea exporiului de bunuri si servicii către Uniunea European (dea la circa
4 milioane dolari S.U.A. in 1995 la circa 12 milioane dolari S.U.A. in 2000)?_
USD are în vedere o restructurare a actualului regim de comerţ exterior care este bik i
anacronic, incoerent, discretionar, favorizează corupţia, nu stimulează. dezvoltarea asi
. | “ |
| concurența 7 _.
Pagina 12
9 Promovarea agresiva a exportului reprezintă o prioritate
a politicilor economice ale
hl® USD în perioada 1996-20007, -_ |
he in acest sens, se au in vedere: eliminarea
reglementărilor care inhibă exporturile
(restricții cantitative ‘si de altă naturăY
asigurarea accesului exportatorilor la
surse de
yI& finanţare (vor exista scheme de finanțare
preferentiala a exportatorilor - inclusiv firme
_ mici -
-
bazate”
în exclusivitate pe performanțele acest
ora și pe aplicarea principiului
|&neuiralităţii stimulentelor economice între indus
trii V garantarea accesului la importuri
(vor fi consolidate aranjamente instit
uționale referitoare la liberalizarea pieţe
i valutare,
,)&dezvoltarea zonelor libere etc.’ acord
area de stimulente pentru investiţiile străine
orientate spre expo2_rt
În ceea ce privește regimul importului, se au
în vedere: asigurarea coerentei si
9 predictibilitatii regimului de import (prin ancor
area fermă a politicii comerciale la
acord urile internaţionale ale României, în
primul rând Acordul de Asociere la
Uniunea
Europeanăj( reducerea restricțiilor netarifare si înloc
uirea lor cu restricții tarifare (se
va
HA realiza în limitele angajamentelor intern
aționale)? creșterea neutralității tarifului vama
mă (în l
mod consecvent politicii comerciale
de import propuse precum si criter
iilor de
protecţie socială adecvată, USD va
eșalona, în timp, conform unor prog
rame credibile,
reducerile uniforme ale tarifului vama
l astfel incit, industriile necompetitive
se vor
contracta gradual, pe măsura expansiu
nii industriilor viabile; în acest fel sa vor
minimiza nu numai distorsiunile în aloca
rea resurselor, ci si efectele sociale ale
restructurării industriilor)
4. O politică de consolidare a mecanism
elor concurentiale
și a sectorului
m
privat
[i
.
hem USD va lua măsuri de protecție a conc
uren ţei dlimitarea barierelor de intrare pe piaţă
pod dereglementarea pietelor etc) de flexib ,
ilizare a pietei muncistimularea mobilităţii
miinii
de lucru, flexibilizarea salariilor:relativ
e și a legăt urii dintre serviciile sociale și locul de
he munca) și de dezvoltare a sectorului privai?
, 4 USD-va actelera procesul cantitativ
| a Se
al privatizări) (vinderea cotei de 70%
ol! social deţinut de FPS). și va îmbunătăţi calitatea procesulu din capitalul
oll rind, prin dezvoltarea pietei de capit
i de privatizare (in primul
al - prioritar, piata secundară; fond
uri de investiţii;
concentrarea actionariatului; irans
formareasf PP-urilor; desființarea.
FPSY
j | USD va lua măsuri pentru Sprijinirea dezv
oltării sectorului de mici întreprin
O stimularea spiritului întreprinzătop vizind: ae
deri și
a
e creșterea capacității administraţiei publice centrale și locale de a elabora
hy aplica politici economice de dezvoltare şi
a sectorului de mici întreprinderi(şi de
a corela aceste politici prin: îmbu
nătăţirea radicală a consisten tei și coerentei dintre
politica macroeconomică, politica comercială, politica industrială, politica’
ha dezvoltare regională, politica bancară, politica de de
combatere activă a șomajului şi
„politica de dezvoltare a micilor întreprinderi? creșterea trans
parenţei actulude
i:
ha guvernare şi a. credibilitatii datelor
statistice oficial& simplificarea proc
edurilor fiscale
ip și a altor activități care favo
rizează manifestarea unor com
portame nte birocratice ale’
ey administraţiei publice întărirea
controlului și prevenirea evaz iunii fiscale? reducerea
uit-birocraţie/ implicarea intr-o masură
mai mare a organizaţiilor neguvernam
a «a, SPliinire
eniale de
a sectorului privat în
at asigurarea unor mecanisme transparente de
implementarea programelor
implementare a restricţiilor Acordului
de Asociere la Uniunea Europeană astfel încât să se evite discrimi
nări‘in
le
Pagina 13
hig defavoarea întreprinderilor mici? modificări sau noi iniţiative în domeniul legislativ și j
~ Wp consuliares prealabilă
a reprezentanților comunităţii de afaceri. DT . : i
e/ crearea:unui nou climat și țesut social, favorabil dezvoltării a acerilor pri E a
HOL creșterea transparențe reforme în' sistemul de învățământ, în vederea stimulării —.
hetspiritului întreprinzător și a cunoștințelor necesare conducerii unei întreprinderi
întărirea asociaţiilor de întreprinzători și extinderea dialogului cu administraţia
h publică centrală și locală, sindicatele si alte organizaţii neguvernamentale creșterea
y9inumărului de proiecte co-finantate de la buget (central și local) și de sectorul privâlZ_
sprijinirea (co-finantarea) unor programe. dedicate menite să dezvolte spiritul
hol întreprinzător la categorii sociale bine definite (si, de multe ori, expuse excluderii
hoYsociale - șomeri, femei, tineri, persoane cu handicap, minorităţi -Y stimiularea
yorperceptiei întreprinzătorului de către populaţie într-un mod pozitiv 2.
+ stimularea creării/extinderii unor instrumente adecvate dezvoltării afaceriloZ.
yoUprin: reţele de centre de consultanță, instruire, transfer de cunostinte și diseminare
hovde informaţii de oportunităţi de afacer?credite pentru stimularea exporturiloig sprijin
nolpentru apariția de noi instituţii financiare (în special fonduri de garantare si de
yocinvestitil¥_instrumente financiare (credite pe termen Jung; participare la capital;
micro-credite; gratuitati pentru demararea unei afaceri eicY dezvoltarea pieței .
jorcapitalului/piata finantarilor pe termen lung (incluzând leasingul si factoringuly’
de afaceri; târguri și
yostimularea parteneriatului international in afaceri (întâlniri
„expoziţii; schimb de informaţii; societăți mixte etc) programe pentru finanțarea |
49 proiectelor de dezvoltare a întreprinderilor mici care introduc noi tehnologii/uiilizează i
| rezultate ale cercetării-dezvoltării, în vederea difuzării inovăiii in economig_
stimularea. înființării de incubatoare de afaceri și districte industrial&? asistarea -
„guinireprinderilor mici în implemeritarea stândardelor de calitate în conformitate cu
"* exigenţele aderării la Uniunea Europeanăz concentrarea unei parti a sprijinului
„acordat României pentru dezvoltarea sectorului privat și co-finantarea de catre
ule guvern, în vederea înființării unui fond de dezvoltare a micilor întreprinderi care sa
constituie germenele apariţiei capiialului de risc în România? investiţii străine
5. Accelerarea restructurării - O nouă politică industrială
„Restructurarea industrială este un proces absolut necesar pentru a asigura
ap” însănătoșirea și competitivitatea producţiei nationale, modernizarea tehnologiilor,
..
îmbunătățirea performanțelor economice ale intreprinderilor, și pe aceste baze, sporirea
NP salariilor și a veniturilog Accelerarea: restructurării industriale implică întărirea -
disciplinei financiare a întreprinderilop si aplicarea fermă a 'reglementărilor privind
Wncapacitatea de plată.2_ | | | |
Uniunea Social Democrată consideră că restructurarea industrială este procesul cel
. mai dificil al tranziţiei, întrugât poate avea implicaţiile sociale cele mai mari, cu atit
wo mai mult cu cit în prezent, costurile restructurării s-au mării, ca urmare a amânării -
neju stific ate a aces teia în perio ada ultimilor o
l implicare
patru ani, în care gradude
centra lizată a statulu i s-a accen tuat? .
Li
Pornind de la aceste realităţi si de la obiectivul dezvoltării economice durabile, Uniunea.
Social Democrată consideră că accelerarea restructurării industriale în România și a
reducerea costurilor sociale ale acesteia, este posibilă în condiţiile existenței unei
concepții clare asupra desfășurării procesului de restructurare, a transparenţei actului
de guvernare,.a netralităţii sistemului de stimulente economice între' industrii, a
extinderii dialogului social cu structurile societăţii civile implicate - în primul rând, „|
13
pe,
Pagina 14
sindicatele - și a adoptării unor politici de dezvolta/_re regidnală și locală viabile, fl
incluzând măsuri active de combatere a șomajului. -
în. concepția USD se impune accelerarea privatizării înainte de realizar ea restructurării/__ ou
întărirea disciplinei financiare a întreprinderilor si reducerea intervenției statului, În
ativă tou
condiţiile. în care fluxul. intern,de numerar al întreprinderii are contribuția semnifica
la finanțarea rastructurăC- rii Să | a |
Uniunea Social Democrată respinge concepțiile tradiționale conform cărora guvernul G2
intervine discretionar pentru a dezvolta una sau alta dintre industrigin condiţiile in care had
iar dezvoliarea economică depinde fundamental de capaciiaiea,
-pieiele se globalizează
în general, a economiei de a exporta, este preferabila o politică bazată pe neutralitatea 403
stimulentelor economice între. industril?pe asigurarea unui mediu competitiv peniru
întreprinderi2pe libertatea acestora de a se adapta la piețe/gi pe promovarea agresivă a Kos
exporturiloiZ Această orientare este în acord cu experiența Uniunii Europene, a țărilor
LAL?
cu dezvoltare economică durabilă care, cu industrii competitive, înfruntă concurența A9&
străină chiar pe piaţa internă si care exportă mai mult decât importă
Ca urmare, ţinând seama de condiţiile specifice României și prin particularizarea
orientării sale europene, politica industrială a USD se definește pe baza
următoarelor elemente principale vizând rolul statului: oferta serviciilor de sprijin
(legislație adecvată; servicii informaţionale _ oferta infrastructurilor de bază
(aprovizionarea cu energie si apă; rețele de. transport și telecomunicaţii)? oferta
“serviciilor de învățământ. (inclusiv recalificarea. și .reconversia profesională a mâinii
de lucru) si de ocrotire a sănătăţi? sprijinirea 'exporiuluip sprijinirea ajustării prin
programe nationale de restruciurare a întreprinderilor mari din industriile cele mai
ineficiente care nu au perspeciive imediate. de privatizare, au probleme financiare, -
prezintă un grad redus, ‘de utilizare a capacităţilor. de producţie și deţin o pondere
însernnată în ocuparea mâinii de lucru dintr-o regiune si pot crea probleme sociale?_ ‘fol
- - dezvoltarea dialogului social în primul rând cu sindicatele. si comun :de afaceri?_ Bol
itatea
promovarea de politici regionale și :.locale : de dezvolt are
Z. diversific area și hp
descentralizarea finanţării programelor naţionale de restructurare?_
USD - desi, consideră că statul nu trebuie să intervină direct în sprijinirea industriilor cu HUZĂ
potențial de viabilitaté?- totuși, acceptă implicarea pe termen scuri a statului în cazul uz
întreprinderilor ineficiente a căror restructurare are efecte semnificative pe plan social,
intervenţia statului fiind interpretată ca măsură de protecţie socială. (_
Din această perspectivă, a impactului social al restructurării unor întreprinderi, USD 120
consideră necesară implicarea guvernului prin aplicarea unor programe nationale
de restructurare( care trebuie corelate cu programe de dezvoltare regională și 2-9)
locală
În condiţiile caracterului limitat al resurselor bugetare se impune diversificarea si
descentralizarea finanţării programelor naţionale de restructurare: Bo
In condiţiile în care restructurarea a devenit o problemă critică pentru dezvoltarea în:
perspectivă a României, USD consideră că, la fel de critică a devenit și nevoia de.
e.
'o reformă
descentralizare a finanţelor? În acest sens, USD își propune să realizez
cuprinzătoare a sistemului finanţelor locale care să permită dezvoltarea locală și
care să stabilească - simultan şi corelat - atat cadrul general al. regimului impozitelor.
14
Pagina 15
-
7 om locale cat Si
.pe-cel-al pr
ocedul ilor pent
descentralizarii. ru sistemul.de tra
nsferuri bugetare
: , in cond.
Pe--aceste: baze, vor
lutea. fi 2+ pri
tr programe na
ționale de restruc i
turare si de
%0l locuri: de munca Programe de măsuri.
| intreprinderi. pr
hoy recalificare si reorientare a mi
ivate cu potential in
pe
0] intreprinderi mic? dezvolt inii de lucr
ar ea Sa tu lui prin crear oli
parteneriatului internaţionaY ea de infrastructuri Și - activit
ho neagricole? dezvo area
YoU privatizarea de. active, — in sti mularea spiritului intreprin
. Special de: către salariaţii zat
, = restructurează cr
earea de incubatoar marilor „Întreprinderi, ce.
e de afacerșii districte
industriale... ota
10 Implicarea guvernului. în resiructurarea industriilor va avea
a dialogului socialDialogul
cu sindica
vate
deţin
lee un rol la „baz
ă extindere
dialogcu
ul sectoru l Privat, căre va fi
stimulat să particip
és entiaDe
l? âsaniene
HU restructurarşi e la co-fin antarea
e de zvoliare loca Proiectelor'c
l e Si
Prin extinderea
dialogului social ‘USD
4.9 âPlicării Progra urmăreșie: desceniralizarea
{Ch regionaljlocalap
melor naţiona concretizăiii -+
le de restructu
tra parența. intentiilor guve
of sindicatélor in concepns
rare „ȘI corelarea cu
‘cele
erea și rnamentale de dezv/oliar.
obținerea sprijinul.
hoi9 co-finantare și m aplicarea programelof? sprijinu
aterializarea. programelo l comunităţii de afaceri îi
204 Structurllor -socie ?> “sprijinul autorităților
tatii~ civile medierea’ locale. sprijini
“pk neguvernanientale - între „diverse ” inștituții și:
(Pt acţiunilor Quvernam“cen
are pot: avea” interese in
’ industri ile re sp ec tiv
Orgânizaţi
tale cu’ cele neguvernam e) .
tematica de dia entale si “autorităţile: Publarmonizares
HU de restruc
log va reflecta
în mod adecva
t problemele
ice “locale:
turaré?_ a : critice ale pr
ograrnel
ES
kai
Harea Satului si Politica Adiieoi
ă *-
TE Unul dintre: prinéipale
le’ ‘obiective ale polit
icii economice a Uniu
" ~ este dezvolt
area satului ȘI a prod
ucției agric
ni i Social Démocrate
ole. 2. - i nes
fo) de o parie,
să se reducă a satelor in ba
za cărora, pe
ivilizatie şi
a de' lucru tânără
dintre sa
t si orâș astfel
încât
la sate. iar pe de
alt
irii surplusuludei venituri 7 activ
ă pa rte „Să
, să se
s dezvol
te:
ităţi ne-agricole.
2:
Pagina 16
pa
i
ow te
POSID
iia crește
întâi să se consoli
rea randa
mente
lor
deze gospodăria
și a produ
ctivităţi
i,
țărănea
este
nevo
scă (ferma individ
ie mai
se impune creare uală) iar pentru ac
a posibilităților de . 3 easta
extindere a supra
proprietate, pentr fețelor exploatabil
u a putea fi explo e deținute in 703
atate eficient resu
rsele” | °
In cosecință, USD
va action a pentru: crearea pie
de a vinde/cump ţei funciar@ prin ac
ordare
ăra pamint Și definitiv
area cadrul ui instituţional nece
a dreptului
03
întăririi gospodăriei sar/in vederea
familiale prin dimensionarea
resiructurarea optima a exploatărilor,
fermelor de stat și privatizar? stimularea “expo
” restricțiilor la im rturilorZ eli
porturile pentru minarea
exportatorii ag ricoli?politică de
în sectorul producți pro movare a Concure
ei vegetal8? subven i ” nţe
ţio narea seleciivă a
populației din păturilor defavorizat
mediul urban și rural’ privatizarea, e ale
concurenței în demonopolizarea
activităţile din
și stimularea
aval și amonte
de
agricultură (în
vedere Comcereal; mod deosebit
Semrom și Unise se au în
m; Comsuin; Avico
producţiei agricole la; Agromecuri) de
prin: sistem eficie zvoltarea
nt de finanțare (cr
de garantare; facilit edite pentru inv
i
We
ăţi pentru export)? sis es tiţii; sistem
tem de asigurări co
pret minim garan ntra factorilor de
taţ?. sistem de înd ris?
rumare, consultan |
Științifică axată pe ță și informare?
dezvoltarea de teh cercetare
individuală în vede
nologii adecvate
exploataţiilor de tip
(
rea promovării exp fermă al
orturil6g dezvoltar
întreprinderi în secto ea satului (infrastr
rul neagricol, în sp uc tur i; “mici
ecial sprijinind tiner
a
ii? asigurări socia To
lec —
7. Creșterea ofe
rtei de infrastruc
turi și protecția me
diului natural
Li
În perspectiva anilor 19
96-2000, prioritățile USD
moderhe în vede vizează, în principal: co
rea accesului lar g la sisteme globa
municații
transporturi mode le de comunicații hu
rne si eficiente (re si informare;
abilitarea drumurilo
european; mo
dernizarea că
ilo r ferate și a mi
r; autostrăzi și șo
jloacelor de tra
sele de nivel hu
discriminărilor între nsport feroviar
Sectorul public, și. cel ; eliminarea
Privat
a
transport în oferirea de servicii
crearéa unui ca publice de
dru concurentia
l în producția și
(co)finantarea un distributia de en
or proiecte cu ca ergie;
racter de lucrări
privat în finanţare public&Z implicarea
și parieneriat intern secto rului
aţiona). internaliz
legate de mediu area graduală a
l. înconjurătâp. sta costurilor
ndarde de „medii?
adecvate protec
ţiei mediuluj? pro
instrumente econ
gram de omica.
reciclare a dese
- * special pentru medii? urildr? crearea fon
dezvoltarea i
dului
resurselor umane
neguvernamen și implicărea
tale de răgdiu? organizațiilor .
_
8. Consolidarea sis
temului financia
r - bancar
În perioada 1996-2000
politica USD va acorda atenţie următo
consolidării sistem
ului financiar - arele probleme ale
bancar: capitaliza
progreselor rea băncilor co
restructurării me rciale pe măsu
indusvial? îmbunătăţirea
ra
băncilor comerciale) activităţii
introducerea unei sch de supraveghere
a
eme de asigurare a
Send
băncilor comercială depuneriloț privatiz
de stat” consolidarea area
condițiilor pent pieţei valutare ' interban
Ni
ru trecerea la
convertibilitate cară; crearea
a deplină a mon
edei nationale?
N
_
ese
1
a,
Sede
Pagina 17
wee fara a stimula spiritul inovativ? asigurarea
unei oferte corespunzătoare de -manuale Și
£ materiale didactic€ reciclarea continuă a personalul
programe ui didactic în cadrul unor
| 9% flexibilg?_introducerea unor metode flexibile
de scurtarea a perioadei de școlarizare
gt pentru copiii Serres reorganizarea Învățământului profe
wy grupuri mari de calificăriZ/ sional și tehnic în jurul unor
evitarea specializărilor stricte și transferarea pregătirii legate
5% nemijlocit de: ocuparea locurilor de
muncă în afara sistemului formal
de învățămânb
be perfecţionarea programelor școlare, manuale |
corespunzătoare, noi discipline vizând
Ae stimularea Spiritului întreprinzător? crearea unor
FE învățămantu universitar’consolidarea autonomiealtern
i unive
ative viabile de scurtă durată
rsitar e si crear
la
gf Pentru introducerea unor specializăr
ea stimulente lor
i noi în conformitate cu exigenţele econ
omiei de
@ypiale? flexibilizarea programelor școlare
si a procedurii de. admitere) modernizarea
bibliotecilor și
*
a serviciilor de informareZ introduce
rea
sistemului de credite pentru
%l studenți? asigurarea stimulentelor peniru implicarea secto rului privat în finanţare;
50 alinierea diplomelor româ nești la diplomele recunoscute inter
national’descentralizare:
stimularea mobilităţii profesionale a cadrelor didactice participare la programe
sppinterationaleé sistem national de evaluare și exam
inarsZ_ ia
_b) Politica:
în domeniul cercetării-dezvoltării vizează,
în terea principal, creș
fpdeapacităţii de difuzie a inovării tehn
ologice în economie: rețele de informare?”
Abd crearea pieţei nationale a produselor
.
de cercetare - dezvoltare?_instrumente
aga financiare adecvate (programe
și fonduri) pentru stimularea introduce
rii de noi
tehnologii în sectorul privat, inclusiv
în întreprinderile mici? reforma instit
uțională, prin .
Gabi încurajarea sectorului privat de cercetar
e - dezvoltarey finanţarea guverriamentală
de proiecte (sunt avute în vedere maj ales: energ
Glinfrastructuriley. întărirea legăturii dintre învățământ şi cerce ia, agricultura, mediul,
taré?extinderea sistemului
e subvenţii @cordate selectiv pe baze competitive in realizarea de proiecte de
spd cercetare individuale sau de grup?_dezvoltarea parteneriatului international în
domeniu si, mai ales, simularea participării la programele europenie?_stimularea
Yok implicării organizațiilor neguvernamentale
în implementarea diverselor programe
c) Politica în domeniul ocrotirii sănă
tăţii vizează următoarele priorităţi:
‘ ,
5
4
$ Asigurarea
i
unei oferte corespunzătoare a serviciilor de
E
ocrotire a Sănătăţii.
5 prevenirea scăderii ponderii
cheltuielilor pentru ocrotirea sănă
tăţii în produsul intern
oy brut;7@garantarea ofertei de medicamente de -
baza ) alocarea resurselor. financiare”
J necesare pentru derularea unor prog
rame cu adresabilitate directă (maternit
601 pediatrie, ate,
servicii pentru bătrâni) echiparea serviciilor de urgență și terapie
GA intensivă?
+ Introducerea unor abordări noi în ceea ce privește prevenirea îmbolnăvirilor:
21 stimularea participării societăţii civile
în activităţile -de promovare a sănătății
Ge și prevenire a îmbolnăviril?_lansare publice
a unor campanii de promovare a sănă
5p publice? coordon tăţii
area unei abordări sectoriale a îmbo
lnăvirilor Și accidentelor de
munca? _.
+ Diversificarea surselor de
finanţare a ocrotirii sănătăţii
introducerea asigurării
:
a obligatorii pentru sănătateZ_ stimular
ea utilizării eficiente a resurselor' bugetare
5Y alocate seciorului de .ocrotire a
sănătății, realizarea unui raport optim între
PA implicarea sectorului public și
privat în activități le de ocrotire a sănătăţii? excluderea
50° unoi servicii sofisticate
de ocrotire a sănătăţ
ii din programele cu finanțare publica?
sp introducerea plăţilor parțiale pen _
tru unele servi cii de ocrotire a sănătăţii
-
Ei
17