Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 73

www.usrplus.ro 72

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

Pandemia de COVID–19 a agravat problema, seră bilanț) și doar 230 aveau o cifră de afaceri lovind cel mai dur exact agricultorii de mijloc, peste 1.000 euro. Totodată, principalul obiectiv dependenți de vânzările în piețe. A revelat o al multor asociații și cooperative românești dată în plus nevoia unei mai bune organizări este de a cumpăra inputuri ieftine și de a vinde a lanțului de aprovizionare, mai ales în sec- producția la prețuri cât mai mari. toarele cu valoare adăugată înaltă—legume, fructe, lapte, miere. În același timp, în ultimii ani s-au dezvoltat modele funcționale de asociativitate pentru fer- Obiectivul „clasa de mijloc la sate” a fost asumat mele mici și mijlocii funcționale: cooperativele și de Guvernul tehnocrat din 2016 și, ulterior, de food hub-urile—centre de colectare, prelucrare, USR în programul politic din 2016, având ca conservare și distribuție a produselor locale, măsură adiacentă și instrumentul Grupurilor care oferă și asistență tehnică micilor fermieri în

Locale de Acțiune (https://www.usr.ro/10-pri- alte aspecte vitale ale afacerii lor—marketing, oritati/#satul-romanesc). Platforma electorală managementul exploatației, obținerea de a Alianței USR-PLUS de la alegerile europarla- certificări etc. mentare include, de asemenea, acțiuni la nivel european pentru creșterea finanțării din fonduri Din 2017, în România se desfășoară un program europene a acestui instrument. pilot de succes, prin care au fost construite cinci astfel de food hub-uri în cinci zone ale țării. Lec- Problema cea mai mare a agricultorilor mijlocii țiile despre constituire, funcționare, capitalizare din România este accesul la piețele din orașe sunt importante și trebuie preluate în gândirea (dominate de supermarketuri, unde este nevoie unei scheme dedicate din fonduri europene. de cantități constante și la calitate standardi- zată). Pentru a putea vinde acolo, agricultorii Pentru a funcționa cu adevărat, asociațiile și

mijlocii au nevoie să se asocieze. Adiacent, aso- food hub-urile au nevoie de capital de încredere ciațiile pot gestiona centre de colectare cu asis- (organizare comunitară) și capital de start, exact tență integrată—food hub. Un food hub nu este ce trebuie să le ofere intervenția publică—pre- doar un depozit, este un centru care furnizează cedentele tentative de stimulare cu fonduri de la ambalare la marketing, distribuție etc. europene au eșuat pentru că interveneau prea târziu, după intrarea pe piață. De asemenea, Acestea sunt cele două obiective la care se Grupurile de Acțiune Locală trebuie să capete angajează USR PLUS: politici publice care punctaje suplimentare în strategiile de dez- să dezvolte rapid și masiv asocierile; și food voltare locală pentru acțiuni de acest tip (un hub-urile, extinzând în politici naționale expe- început a fost făcut în 2016, trebuie continuat riențe-pilot dezvoltate de mediul privat, care și crescut suplimentar punctajul în ponderea au funcționat. alocării banilor gestionați de GAL-uri).

Gradul de asociere a fermierilor rămâne mic GAL-urile, asociațiile și cooperativele trebuie comparativ cu media europeană, iar foarte stimulate (iar sprijinul acordat să fie condiționat multe funcționează doar pe hârtie, fiind con- de îndeplinirea acestor criterii) să aducă către struite artificial, ca urmare a unor stimulente prin membrii lor expertiză specializată (know-how), scheme de fonduri europene prost concepute. să contribuie activ la îmbunătățirea activității În 2018, la ONRC erau înregistrate 1.425 de membrilor și la dezvoltarea sustenabilă a opera- cooperative agricole, conform Legii 566/2004. țiunilor acestora. Dintre acestea, doar 621 erau active (depuse-

Pagina 74

www.usrplus.ro 73

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

MĂSURA CONCRETĂ

Propunem ca viitorul Plan Național Strategic cele mai comune, iar măsura acoperă toate (urmașul Programului Național de Dezvoltare formele legale). Rurală actual) să includă trei măsuri dedi-

• • Dezvoltarea și implementarea unei strategii

cate: populația lor. de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susținerea acestui

• • O măsură de sprijinire a formării de asociații

segment de piață, prin măsuri de tipul agricole. Din experiența proiectelor pilot facilităților fiscale pentru participarea la derulate de Fundația Româno-Americană, un fond de investiții dedicat fermierilor este nevoie de muncă în comunitate mici și mijlocii care să ofere granturi mici și preliminară pentru a constitui asociații medii pentru utilaje, sere sau solarii, unități funcționale. Reguli corecte, management de procesare etc. profesionist—aceste lucruri nu vin natural,

e nevoie de investiții în formare, care trebuie Din punct de vedere strategic, măsura va pre- să fie eligibile din fonduri europene. găti fermierii mici și mijlocii să poată gestiona o majorare a fluxului financiar și o dezvoltare sem-

• • O măsură de investiții dedicată exclusiv

nificativă a activității, datorată creșterii vânzărilor. acestor forme asociative, după ce reușesc Ulterior, aceștia vor putea accesa cu mai mult să se organizeze funcțional—cooperative succes o varietate de surse de finanțare și le vor agricole, food hub-uri etc. (există mai multe putea administra mult mai eficient. forme legale de asociere, cooperativele fiind

Pagina 75

www.usrplus.ro 74

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

UTILE

Programul „Clasa de mijloc la sate” dezvoltat de cabinetul Raport CRPE „Rolul food hub-urilor regionale în sprijinirea consilierului de stat Cristian Ghinea în 2016: micilor fermieri în SUA”, Alexandra Toderiță, mai 2014

https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-dacian-ciolo-in-ju- http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2014/05/Raport- detul-alba-la-lansarea-pachetului-de-politici-quot-cla- food-hubs-FINAL.pdf sa-de-mijloc-la-sate-quot Raport CRPE „Crearea și dezvoltarea cooperativelor agri- Dezvoltarea rurală prin GAL ca instrument predilect a cole—Evaluarea modelului testat în programul Dezvoltare fost unul dintre cele zece proiecte de guvernare pro- rurală prin antreprenoriat și asociere”, decembrie 2018 movate de USR în 2016: https://www.usr.ro/10-priorita- http://www.crpe.ro/crearea-si-dezvoltarea-coopera- ti/#satul-romanesc tivelor-agricole/ Materiale care detaliază conceptul și proiectele pilot dez- Raport CRPE „O măsură inovatoare pentru finanțarea

voltate în România asocierii în agricultură: facilitare și asistență individualizată. Raport CRPE „Cum asigurăm securitatea alimentară a Propunere pentru PDR 2014–2020”, Alexandra Toderiță, României pe timp de pandemie. Rolul fermelor mici și mijlo- Cristian Ghinea, octombrie 2013 cii”, Alexandra Toderiță, Ruxandra Popescu, aprilie 2020 http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2013/10/Propune- http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2020/04/CRPE_ re-CRPE-masura-asistenta-asociere-PDR-2014-20202.pdf Policy-Brief-44.pdf

IMPACT BUGETAR

SURSA DE FINANȚARE

Estimare a impactului bugetar: Conform modelului programului-pilot Planul Național Strategic 2021–2027 „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, o cooperativă funcți- onală se dezvoltă prin asistență individualizată derulată pe o perioadă

INSTITUȚII RESPONSABILE

de doi-trei ani și costă min. 100.000 de euro + cheltuieli de investiții. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Conform programului-pilot de food hub-uri, dezvoltarea unei astfel de entități costă aproximativ 300.000 USD (fără investiții) și durează cinci ani.

Așadar, o măsură care și-ar propune înființarea prin PNS 2021–2027 a 400 de coopera- tive sustenabile și a 40 food hub-uri în toată țara ar necesita o alocare de minimum 52 milioane de euro.

O măsură de investiții dedicată cooperativelor (existente și în formare) ar necesita o alocare de minimum 10 milioane de euro.

Pagina 76

www.usrplus.ro 75

O Românie fără hoție

23 Acces la finanțare pentru antreprenori Facilitarea accesului la informații și la finanțare pentru antreprenori, opor- tunități în funcție de stadiul afacerii și diversificarea surselor de finanțare.

Justificarea problemei Mediul românesc de afaceri este marcat de un grad de intermediere financiară extrem de redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uni- unea Europeană (cu o medie de 83%) și mult în urma altor țări din Europa Cen- trală și de Est (ex: Polonia 52%). Antre- prenorii români se finanțează din surse interne, preponderent prin reinvestirea profitului și apelând la credit comercial. Doar 15% din firmele din România sunt

bancabile, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri negative. În condițiile pande- miei COVID–19, problemele de lichiditate ale IMM-urilor s-au agravat, mai ales în contextul unei diversități reduse de alter- native de finanțare non-bancare. Spriji- nul public pentru accesul la finanțare al antreprenorilor a fost și este incoerent, încărcat de proceduri birocratice inutile, lipsit de transparență, de predictibilitate, de eficiență și eficacitate.

Pagina 77

www.usrplus.ro 76

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

Pe partea de granturi nerambursabile, progra- timp de criză, punând în așteptare mai bine de mele de sprijin din bani naționali concurează cu 20.000 de firme pentru ceva de care ar fi putut cele din bani europeni pe obiective similare de beneficia oricum și fără sprijin. politică publică (ex: Start-up Nation vs. Start-up Plus), alocările de resurse sunt neclare, criteriile Pe zona de sprijin pentru finanțare de tip equity, de evaluare—ridicole pentru ceea ce contează în afară de două-trei fonduri de mici dimensiuni cu adevărat în mediul antreprenorial. În plus, create cu sprijinul FEI, din bani europeni, nu fiecare instituție pare să aibă propriul program, există nicio perspectivă coerentă. cu propriile reguli, ceea ce creează un coșmar oricărui antreprenor. Nimic nu se mișcă pe zona de piață de capital, neexistând vreun sprijin pentru finanțări de tip Pe partea de garanții sau instrumente financiare ofertă publică inițială (IPO).

menite să încurajeze creditul bancar, există o combinație de resurse redundante care cre- Sprijinul pentru finanțări alternative non-ban- ează lipsă de predictibilitate și pentru bănci, care, de tip crowd-funding sau business angels, și pentru antreprenori. Programul IMMInvest este inexistent sau extrem de firav. este o dovadă cum poți rata o reacție rapidă pe

Pagina 78

www.usrplus.ro 77

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

MĂSURA CONCRETĂ

Ne propunem crearea unui pachet coerent și Ne propunem crearea unor apeluri permanente, transparent de facilitare a accesului la finanțare mai ales pentru start-up-urile inovative, care să al antreprenorilor, care să ofere oportunități în permită finanțarea rapidă a unor proiecte valo- funcție de stadiul afacerii (de la idee inițială la roase, evaluate de un panel extern de antre- start-up la scale-up) și care să permită diversi- prenori și experți independenți și nu pe baza ficarea surselor. unei grile aride.

Ne propunem punerea în comun a resurselor Vom folosi banii europeni pentru diversificarea din bani europeni cu cele din bani naționali, instrumentelor financiare prin garanții sau coin- întrucât nu sursa de finanțare ar trebui să con- vestiții (matching funds) pentru sprijinirea creării teze, ci obiectivul de politică. și dezvoltării inițiativelor și fondurilor private, care să dezvolte ecosistemul de finanțare, Ne propunem crearea unei interfețe unice incluzând fonduri de equity și capital de risc, pentru antreprenori, în care să prezentăm toate crowd-funding business angels, sprijin pentru oportunitățile de finanțare existente, cu un sis- listarea inițială pe bursă a IMM etc. tem de inteligență artificială/automatizare (RPA) care să permită individualizarea ofertei pentru situația particulară a fiecărui antreprenor.

IMPACT BUGETAR

Măsurile propuse vor fi finanțate din fonduri europene, impactul bugetar fiind limitat la cofinanțarea națională necesară pe anumite programe de sprijin.

Pentru perioada 2021–2024, vom mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel euro- pean, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro fonduri naționale.

SURSA DE FINANȚARE

INSTITUȚII RESPONSABILE

Fonduri europene din cadrul CFM 2021–2027—cu Grup de lucru comun—Ministerul Finanțelor precădere Politica de Coeziune. Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Fonduri europene din cadrul NextGenerationEU— Fondurilor Europene atât din Fondul pentru Tranziție Justă, cât mai ales din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență.

Pagina 79

www.usrplus.ro 78

O Românie fără hoție

24 Lider european în îngrijirea vârstnicilor Revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale la standarde europene pentru asistență medicală geriatrică, cercetare și gerontologie socială, îngrijire geriatrică și paliativă.

Arie de intervenție: Sănătate, econo- mie—generare de locuri de muncă, turism, cercetare-dezvoltare

Revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale de asistență medicală geriatrică, cercetare și gerontologie socială. Transformarea României într-un lider regional european în dome- niul îngrijirii geriatrice și paliative

Timeframe intervenție: Trei ani Institutul Ana Aslan / opt ani întreaga rețea națională publică și privată de geriatrie/îngrijire

Pagina 80

www.usrplus.ro 79

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

JUSTIFICAREA PROBLEMEI

Industria de îngrijire din România și din Europa medical (doctori, asistenți medicali, în general, adică serviciile de îngrijire și tera- asistenți personali profesioniști, infirmieri) pie pentru afecțiuni cronice oferite îndeosebi ce activează în vestul și nordul Europei, populației vulnerabile (ex: vârstnici și persoane educați în România (avantaj competitiv cu dizabilități) are o cerere potențială uriașă unic ca amploare în Europa Centrală și de pe fondul schimbărilor demografice actuale Est). Conform OECD, 17% (cca. 320.000) (îmbătrânirea populației, creșterea numărului de din femeile din diaspora lucrau în domeniul persoane vârstnice cu viață activă). sănătății, inclusiv în spitale, îngrijire la domiciliu și alte activități domestice. Peste Portabilitatea asigurărilor de sănătate și a pensi- 60.000 de români din diaspora europeană ilor la nivel european, ce va fi stimulată puternic sunt doctori sau asistenți medicali. prin revizuirea Regulamentului 883 cu privire la

• • dezvoltarea unui sector de servicii cu

Coordonarea Sistemelor de Securitate Socială, valoare adăugată mare, cu impact pozitiv în va permite României să atragă un număr con- PIB, buget și balanța de plăți; sistent de clienți din vestul Europei prin dezvol- tarea acestei industrii. Doar în acest mod se vor • reducerea semnificativă a facturii publice putea dezvolta servicii viabile și pentru cererea de sănătate, prin îngrijirea preventivă și de internă, care altfel este insuficientă pentru a mentenanță a populației interne vulnerabile; determina o masă critică.

• • oferirea de servicii de îngrijire pentru

persoane vulnerabile a căror viață activă România ar avea astfel șansa de a atinge este condiționată de tratarea afecțiunilor simultan patru obiective importante de (ex: afecțiuni reumatice, boli cronice, politică publică: depresie/demență etc.)

• • stimularea întoarcerii în țară a unui număr de

până la 300.000 de specialiști în domeniul