Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 65

www.usrplus.ro 64

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

SCHIMBĂRI PRECONIZATE

Eliminând povara birocratică, economia În perspectiva relansării economiei post-corona- României se poate dezvolta sănătos, având virus, debirocratizarea începerii unei afaceri și a la bază o mulțime de întreprinderi mici și mij- interacțiunii mediului de business cu Statul este locii. În Germania, acel strat de întreprinderi cheia pentru a putea încuraja dezvoltarea de se numește Mittelstand și el reprezintă forța întreprinderi mici și mijlocii, competiția crescută economiei germane. pe piață și inovarea.

Înlesnind antreprenoriatul, vom avea o prosperi- Ease of doing business: tate reală, nu creată prin inflație monetară și vom https://www.doingbusiness.org/en/rankings crea locuri de muncă bine plătite în România.

IMPACT BUGETAR

Impactul bugetar este pozitiv—încurajează antreprenori- atul și activitatea fiscală a întreprinderilor.

SURSA DE FINANȚARE INSTITUȚII RESPONSABILE Nu este cazul, măsura are impact pozitiv. Ministerul Justiției

Pagina 66

www.usrplus.ro 65

O Românie fără hoție

20 Bani europeni investiți în industrii ale viitorului Dezvoltarea României prin investiții în industrii strategice la nivel euro- pean și în avantaje competitive la nivel local: tehnologie verde, digi- tal, ecoturism, industrii creative.

Justificarea problemei La nivel european, se află în plină adoptare Noua Strategie de Politică Industrială, care exprimă ambiția UE de a fi competitivă pe piața globală. Strategia este centrată pe 14 ecosisteme industriale paneuropene și pe ideea de a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice cheie. Acestea vor permite reducerea dependen- ței de materiile prime importate din afara Uniunii Europene. În același timp, tot la nivel european au fost deja setate două

priorități cheie, transformarea verde și cea digitală, menite să reconfigureze transver- sal întreaga industrie a UE.

Pagina 67

www.usrplus.ro 66

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

Pactul Ecologic și Noua Agendă Digitală devin izolarea locuințelor, contoare inteligente, sis- parte integrată a pachetului de redresare (Reco- teme de iluminat inteligente etc. Asta înseamnă very Plan) pe care UE mizează pentru viitor. că locurile de muncă în sectoarele tradiționale Pentru România, contextul european oferă vor suferi transformări. Ultimul raport al Agenției o oportunitate excelentă pentru dezvoltare Internaționale a Energiei Regenerabile ne arată industrială și locală, existând posibilitatea reală că UE, deși Europa este continentul cu cel mai de mobilizare a unor investiții semnificative în mare angajament pentru reducerea emisiilor cu noile domenii cheie ce se prefigurează. Ambiți- efect de seră, are doar 1,2 milioane de job-uri în osul program al Uniunii Europene de a reduce sectorul energiei regenerabile. Cele mai multe emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, sunt în Germania (în jur de 25%), iar România precum și previziunile de creștere a cererii de apare în statistici mai ales în ceea ce privește energie electrică în Europa vor determina o job-urile din producția de biocombustibili. Prin

cerere în creștere de bunuri și servicii pentru comparație, Asia are peste 60% dintre job-urile protecția mediului și gestionarea resurselor. în sectorul energiei regenerabile. Europa este net importatoare a principalelor materii prime Printre sectoarele cu mare potențial de creștere specifice industriei verzi. Ne referim aici la alumi- pentru Europa și pentru România sunt producția niu, litiu, siliciu, cupru etc. Reciclarea poate ajuta de baterii, subansamble și componente pentru la îmbunătățirea disponibilității materialelor prin autovehicule electrice, turbine pentru eoliene, generarea așa-numitelor materiale secundare, panouri fotovoltaice și termice, materiale pentru crescând astfel securitatea aprovizionării.

MĂSURI CONCRETE

Ne propunem reindustrializarea României și Hub-urile industriale conectate la ecosistemele atragerea proactivă de investiții strategice în industriale europene vor fi în zona marilor orașe domeniile cheie ale viitorului și crearea unei universitare, cum ar fi Timișoara, București, rețele de hub-uri industriale și de inovare în Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, fostele următoarele domenii: zone miniere sau zone industriale afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de

• • tehnologii noi de producție și stocare a CO2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau

energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, Argeșul, pot reprezenta poli importanți în noile eoliene, baterii etc.); industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valori-

• • industria producătoare de componente și

ficate în cadrul firmelor private care vor investi în subansamble pentru mașini electrice; noile industrii.

• • noi tehnologii digitale și de comunicații;

Sprijinul public va proveni din fonduri europene

• • materiale noi și dezvoltarea

și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor economiei circulare. private, atât prin atragerea de firme strategice

Pagina 68

www.usrplus.ro 67

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

MĂSURI CONCRETE

de mari dimensiuni, prin consolidarea lanțurilor Complementar, ne propunem dezvoltarea valorice preponderent formate din IMM-uri și industriei și a activităților economice locale, în încurajarea dezvoltării de start-up-uri inovative. special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta, vom sprijini, Abordarea va fi integrată, vizând: capacități pe de o parte, ecoturismul și managementul de cercetare-dezvoltare; infrastructura pentru adecvat al destinațiilor de turism și, pe de altă producție de componente și asamblare de parte, industriile culturale și creative, ca sectoare produs finit; dezvoltarea de aplicații software importante pentru dezvoltarea locală. și de comunicații aferente; servicii de instalare și întreținere; activități de export; capaci- tăți de reciclare.

IMPACT BUGETAR SURSA DE FINANȚARE Măsurile propuse vor fi finanțate din fonduri europene, Fonduri europene din cadrul CFM 2021–2027—cu impactul bugetar fiind limitat la cofinanțarea națională precădere Politica de Coeziune. necesară pe anumite programe de sprijin. Pentru peri- Fonduri europene din cadrul NextGenerationEU—atât oada 2021–2024, vom mobiliza 2 miliarde de euro gran- din Fondul pentru Tranziție Justă, cât și, mai ales, din turi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare Mecanismul pentru Redresare și Reziliență. de cca. 100 milioane de euro din fonduri naționale.

INSTITUȚII RESPONSABILE

Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei

Pagina 69

www.usrplus.ro 68

O Românie fără hoție

21 Zero taxe pe salariul minim Reducere impozitării muncii prin scutirea de taxe și impozite a 2.230 de lei din salariul brut (echivalen- tul salariului minim pe economie). Aplicarea taxelor și impozitelor să se facă doar pe suma care depă- șește salariul minim pe economie.

Justificarea problemei Statul român descurajează munca în România. Povara fiscală pe muncă este foarte ridicată pe salariile mici. Din sala- riul unui român, Statul ia 10% impozit pe venit, 25% CAS și 10% CASS. În cazul unui salariu minim, după ce luăm în considerare și deducerile personale, statul ajunge să ia 41% din salariu. Iar asta nu este tot. Chiar și după aceste taxe, când ne cheltuim salariul, Statul ne mai ia TVA, 19%, și accize incluse în prețul

produselor pe care le cumpărăm. În total, Statul ajunge să ne ia peste jumă- tate din munca noastră.

UTILE

https://zerotaxe.ro/

Pagina 70

www.usrplus.ro 69

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

Astfel, România este: • Pe locul 4 la rata de participare la forța de muncă în Uniunea Europeană.

• • Pe locul 1 în Europa la impozitarea muncii pe
• • Pe locul 1 la sărăcia în muncă.

salariul minim. Taxarea aberantă a muncii ne gonește

• • Pe locul 3 la rata de inactivitate în

de pe piața muncii sau din țară și chiar ne Uniunea Europeană. ține în sărăcie.

Fig.1: Taxarea muncii pe salariul minim în UE Fig.2: Sărăcia în muncă în UE

Fig3: Rata de inactivitate în UE Fig.4: Rata de participare la forța de muncă în UE

Pagina 71

www.usrplus.ro 70

Categoria

Igienă Evoluție Revoluție

MĂSURA CONCRETĂ

Zero taxe pe salariul minim înseamnă reducere • Reduce sărăcia în muncă, pentru că-i lasă impozitării muncii prin scutirea primilor 2.230 de fiecărui român mai mulți bani din munca lui. lei din salariu (echivalentul unui salariu minim)

• • Reduce numărul românilor care pleacă să-și

și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe partea caute un loc de muncă peste hotare, pentru din salariu care depășește salariul minim. Unită- că crește salariile nete din România. țile administrativ-teritoriale care se finanțează din impozitul pe venit vor avea finanțare din TVA în • Crește numărul locurilor de muncă bine raport cu populația lor. plătite din România.

• • Scade discrepanțele între

Zero taxe pe salariul minim: regiunile României.

• • Încurajează activarea în piața muncii, pentru • Reduce diferența dintre salariile

că face munca mai bine plătită mari și cele mici.

• • Reduce lipsa de forță de muncă cu care se

confruntă economia României, pentru că încurajează muncă.

IMPACT BUGETAR

Estimare a impactului bugetar: între 25 și 30 de miliarde de lei

SURSA DE FINANȚARE INSTITUȚII RESPONSABILE Oprirea creșterii cheltuielilor Statului, PNDL, iar Ministerul Finanțelor Publice impactul poate fi etapizat

Pagina 72

www.usrplus.ro 71

O Românie fără hoție

22 Clasa de mijloc la sate: susținerea fermierilor mici și mijlocii Creșterea competitivității și a per- formanței economice a fermierilor mici și mijlocii prin acces la: know- how, forme asociative și centre de colectare cu servicii integrate („food hubs”) și la canale de vânzare variate.

Justificarea problemei Agricultura românească are o structură atipică pentru o țară europeană: cu câteva mii de ferme foarte mari și câteva milioane de gospodării țărănești foarte mici. România trebuie să adopte ca obiectiv strategic dezvoltarea segmen- tului de ferme mici și mijlocii, care pot rezista pe piață și ridica satul românesc, prin dezvoltarea clasei de mijloc în mediul rural. Politicile statului român nu încurajează acest segment. Lipsiți de

informații dedicate segmentului, ușor accesibile și clare, fermierii mici și medii sunt deseori lipsiți de chiar instrumentele care îi pot ajuta să devină mai perfor- manți și mai profitabili.