Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 161

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 159

MĂSURI

• • Grile de salarizare unitare pentru perso- • Crearea unui sistem performant de pre-

nalul de execuție și de conducere medie gătire postuniversitară în managementul (middle management). Pentru pozițiile de public în general și specific în manage- conducere superioară (top management) mentul serviciilor publice esențiale: sănă- componenta variabilă bazată pe perfor- tate, educație, servicii sociale manță va fi semnificativă.

• • Programe de educație etică și dezvoltare
• • Standardizarea/uniformizarea procedurilor personală, programe de leadership și pro-

de avansare și evaluare a diferitelor cate- grame privind managementul serviciilor gorii de personal (mai ales când e vorba publice echitabile și de calitate, programe de detașări sau personal contractual). pentru sensibilizarea la problemele de gen, Ocuparea pozițiilor de conducere se va grupuri vulnerabile etc. face într-un sistem mixt, care să asigure pe de-o parte predictibilitatea carierei în • Programe de instruire pentru persoanele funcția publică și pe de altă parte un nivel alese în poziții de demnitate publică. suficient de deschidere către exterior care să permită atragerea persoanelor compe- 4. Atribuții, responsabilități tente. Implementarea unui mecanism real și eficient de mobilitate a funcționarilor • Extinderea răspunderii manageriale a publici aflați în poziții de top-management ordonatorului de credit al unei instituții

(inclusiv înalții funcționari publici), inclusiv publice privind atingerea unor indicatori de mandate limitate (două mandate de de performanță și respectarea legalității câte trei ani, cu evaluare detaliată între ele).

• • Considerarea problemele de integritate
• • Introducerea de studii, anchete și indicatori ca probleme de management (conform

privind satisfacția cetățenilor (la ieșirea din fostei strategii naționale anticorupție)— instituție sau la folosirea website-ului) și dacă apare un caz de conflict de interese, folosirea datelor obținute pentru a evalua de nedeclarare a averilor sau de trafic de performanțele instituției și personalului influență, managerul ar trebui obligat să analizeze procesele administrative care au

• • Implementarea unui mecanism real și efi- lăsat loc pentru abateri și să le reformeze.

cient de mobilitate a funcționarilor publici Asta contribuie și la prevenție. aflați în poziții de top-management (inclu- siv înalții funcționari publici) • Instituirea unui mecanism de comunicare între funcționari și decidenții politici 3. Învățare continuă

• • În unitățile administrativ-teritoriale mici
• • Implementarea consecventă și cu bună unde nu există persoane specializate pen-

credință a Strategiei de Formare în tru anumite acțiuni (de exemplu în comi- Administrația Publică, condiție ex-ante siile de achiziții sau eliberare autorizații de a Partnership Agreement 2014–2020 (în construire) introducerea unui sistem de acest sens a fost aprobată de serviciile cooperare și rotație/detașare pe proiecte/ Comisiei UE) necesități concrete

• • Crearea unui sistem care motivează funcți- 5. Integritate în funcția publică

onarii publici pentru a-și îmbunătăți conti- nuu cunoștințele și aptitudinile • Interzicerea accesului la funcția publică de orice nivel (inclusiv Parlament sau

Pagina 162

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 160

MĂSURI

primărie) a persoanelor ce au încălcat • Elaborarea de ghiduri de integritate privind legea (mai ales a celor care au săvârșit acte interacțiunea cu cetățenii și companiile, de corupție) pentru funcționari (pentru a standardiza și a elimina tratamentele preferențiale sau

• • Clarificarea sistemului de incompatibilități chiar acuzațiile de corupție, dar și pentru a

și aplicarea sa strictă (de ex: eliminarea da încredere funcționarilor că știu ce au de conflictului de interese prin abținerea de a făcut și pot acționa în baza unui document fi implicat în acele decizii care pot genera aplicabil tuturor fără teamă că vor fi acuzați acest conflict) de favoritism, trafic de influență etc.)

• • Îmbunătățirea și aplicarea consecventă • Minimalizarea interacțiunilor în persoană și

a codului etic al funcționarilor publici, introducerea de module electronice ori- inclusiv a mecanismelor de sancționare. unde este posibil Elaborarea și aplicarea codurilor de etică și integritate pentru oficialii aleși, la nivel central și local

PRIORITATEA 3

Serviciile publice. Ne dorim servicii publice de cea mai bună calitate, la nivelul unei țări membre a Uniunii Europene, accesibile tuturor cetățenilor și care să economisească la maximum timpul și banii cetățenilor și ai companiilor.

OBIECTIVE

Gestionarea cu eficiență și în mod echitabil a Crearea infrastructurii necesare care să asi- unor servicii publice de calitate, prin debiro- gure inovarea continuă a serviciilor publice, cratizare, simplificare și raționalizare a proce- prin adaptarea acestora la nevoile și cerin- durilor și a modului de funcționare în interacți- țele cetățenilor. unea cu cetățenii și mediul de afaceri;

MĂSURI

1. Digitalizarea, simplificarea și debirocrati- tehnologii TIC de administrare a datelor. zarea serviciilor publice din administrație Introducerea de proceduri administrative și automatizarea a cât mai multor procese corelate strict cu sistem de e-government. și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi Creșterea accesibilității serviciilor publice

Pagina 163

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 161

MĂSURI

online. Introducerea „domiciliului” și „iden- a situațiilor financiare din sectorul public tității” electronice pentru fiecare cetățean. pentru toți ordonatorii de credit.

2. Crearea infrastructurii naționale de registre 8. Standardizarea site-urilor ministerelor și administrative în administrația publică: autorităților publice (pentru a găsi informa- crearea și administrarea de identificatori țiile de interes public în același loc, indife- unici, implementarea de arhitecturi TIC rent de instituție) standardizate, realizarea și extinderea inte- roperabilității dintre acestea, sistematizarea 9. Limitarea drastică a numărului companiilor și simplificarea fluxurilor de date, de intero- publice la servicii publice esențiale— gare și a procedurilor de raportare. Servicii Economice de Interes General

3. Realizarea de sisteme informatice unitare 10. Generalizarea regulilor de guvernanță cor- la nivel local, care să permită interopera- porativă la toate companiile publice nați- bilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu onale și locale. O persoană va putea face nivelul central; realizarea raportărilor Open parte dintr-un singur CA al unei companii Data conform specificațiilor unitare la publice, naționale sau locale. nivel național. 11. Completarea legislației privind achizi- 4. Cadastrarea proprietăților statului; imple- țiile publice pentru faza de realizare și mentarea generalizată, la nivelul UAT, al recepție, în special a investițiilor publice instituțiilor publice și al operatorilor de (nu numai pentru faza de contractare), servicii de interes economic general a adaptându-se regulile proiectelor finanțate instrumentelor digitale de identificare, din bugetul UE.

inventariere, evaluare și stocare de tip GIS; 12. Implementarea în SEAP a unui sistem de 5. Extinderea tipurilor de informații publice rating referitor atât la vânzători/furnizori, cât publicate „din principiu” pe formate și la cumpărători/autorități contractante. deschise și standardizate conform Legii 544/2001; continuarea și extinde- 13. Crearea de economii de scară acolo unde rea proiectului RUTI (Registrul Unic al e posibil prin extinderea achizițiilor publice Transparenței Intereselor); centralizate. Externalizarea anumitor ser- vicii ce țin de managementul activelor fixe 6. Crearea de platforme TIC colaborative ce (clădiri, terenuri) aflate în domeniul public permit implicarea constructivă a cetățeni- sau privat al administrației publice centrale. lor și a altor actori privați în probleme de

interes public, pentru a îmbunătăți arhitec- 14. Revizuirea structurii instituționale a siste- tura și implementarea politicilor, distribui- mului de achiziții publice pentru a crește rea bunurilor și serviciilor publice. eficiența acestuia și a reduce timpul de desfășurare a unui proces complet de 7. Generalizarea accesului publicului la achiziție publică. datele din Sistemul electronic de raportare

Pagina 164

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 162

PRIORITATEA 4

Administrația Publică Locală. Ne dorim o reformă profundă a administrației publice locale, care să continue procesul de descentralizare și care să furnizeze servicii publice și dezvoltare conform nevoilor specifice ale diferitelor comunități.

OBIECTIV

O administrație publică locală integră și com- în gestionarea resurselor publice în interes petentă, care să acționeze pe baza principiilor comunitar, prin servicii publice de calitate, subsidiarității, solidarității și cooperării terito- onorarea promisiunilor și asumarea rezultate- riale, care să câștige respectul și încrederea lor activităților. cetățenilor prin onestitate și transparență

MĂSURI

1. Reforma teritorială, care să înceapă cu un să dispună de suficiente resurse umane și proces coerent de consolidare teritorială financiare pentru a furniza servicii publice voluntară a administrației publice locale de calitate și accesibile tuturor cetățenilor, la nivelul întâi, cât și abordarea unitară indiferent că este vorba de mediul rural sau a problemei zonelor metropolitane din urban. Reforma teritorială voluntară va per- jurul orașelor cu peste 150.000/200.000 mite în același timp realizarea de economii locuitori, în special Municipiul București. substanțiale în ceea ce privește cheltuielile Totodată se poate defini un model de de funcționare, cheltuielile cu bunuri și ser- consolidare și la nivelul județelor, astfel vicii ale autorităților locale. Criteriile pentru încât să nu mai fie nevoie de reforme comasare teritorială la nivelul I al adminis- constituționale și în același timp să conso- trației publice locale (localități) pot fi: lidăm dezvoltarea economică, socială și a

infrastructurii de nivel regional. Reforma • Populația și densitatea acesteia teritorială presupune realizarea: a unui model de consolidare teritorială—criterii, • Distanțe—diametrul maxim al noilor unități metodologie și proceduri; a unui model administrativ-teritoriale de alocare a responsabilităților/funcțiilor în noua situație de după consolidarea teritori- • Rețea drumuri și transport; ală; și a unui model de alocare a resurselor financiare, predictibil, transparent și stabil • Situare geografică; în funcție de responsabilități, de dezvolta- rea economică locală și de nevoi. În final • Capacitate fiscală și administrativă; România trebuie să aibă un număr semnifi- cativ mai mic de unități administrativ terito- • Dezvoltare economică și dotări

riale de nivel 1, dar mult mai puternice, care social edilitare

Pagina 165

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 163

MĂSURI

Criterii de comasare teritorială la nivelul 2 al rurale și care să nu se substituie efortului administrației publice locale (județe) pot fi: fiscal local;

• • Fluxuri economice și de transport; • Transferurile condiționate trebuie să

finanțeze numai serviciile publice care

• • Situare geografică și distanțe față de cen- sunt furnizate împreună de administrația

trul administrativ al noului județ comasat; centrală și locală, iar formulele de alocare trebuie să țină cont de costurile reale pen-

• • Tradiții cultural-istorice. tru asigurarea unei calități corespunzătoare

și de numărul de beneficiari; 2. Introducerea unui sistem de alocare a resurselor la nivel local predictibil, trans- • Implementarea reală și efectivă a unui parent și stabil, care să evite politizarea și sistem de bugetare multianuală pe bază abuzul bunului plac și care să stimuleze și de performanță. Instituirea unui sistem dezvoltarea locală și a bazei de impozitare. de indicatori de monitorizare și evaluare a Acest lucru presupune: performanței administrației publice locale.

• • Consolidarea componentei de venituri 3. Programele de investiții dedicate admi-

proprii a bugetelor locale, prin stabilizarea nistrației locale finanțate de la bugetul de numărului și tipurilor de impozite și taxe stat vor evita suprapunerea cu programele locale și a altor venituri fiscale și nefiscale; europene și vor fi alocate pe baza unor lărgirea bazei fiscale specifice taxelor criterii de eligibilitate și calitate similare cu și impozitelor locale; revizuirea actualei acestea. Totodată, se va acorda prioritate metodologii de calculare a impozitului pe absolută utilizării fondurilor europene; proprietatea imobiliară a persoanelor fizice astfel încât să fie simplă, dar și mult mai 4. Furnizarea în comun sau externalizarea echitabilă; anumitor servicii ce țin de: planificare teritorială, management bugetar-finan-

• • Stabilitatea și predictibilitatea sistemu- ciar, managementul activelor fixe (clădiri,

lui de transferuri interguvernamentale. terenuri) aflate în domeniul public sau Componentele de bază ale acestuia vor privat, mai ales pentru administrațiile locale rămâne impozitul pe venit partajat și din mediul rural; transferurile de echilibrare. Sistemul de partajare a impozitului pe venit va trebui 5. Susținerea politicilor, instrumentelor și să fie stabil, predictibil, să stimuleze dez- proiectelor de prevenire a corupției în voltarea economică locală și să țină cont administrația locală; în același timp de decalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării și dintre 6. Realizarea strategiilor de dezvoltare locală urban și rural, permițând astfel echilibrarea integrată și sustenabilă, în mod partici- resurselor alocate administrației locale. pativ, cu implicarea instituțiilor publice, Transferurile de echilibrare trebuie să fie a ONG-urilor, cetățenilor, mediului privat.

alocate transparent și predictibil, exclusiv Implicarea cetățenilor în diverse aspecte, pe bază de formulă—este nevoie de un de ex: în elaborarea bugetului local, identi- sistem care să asigure resurse suficiente ficarea de priorități în dezvoltarea locală, în tuturor comunităților, care să încurajeze a cultiva și menține onestitatea în gestiona- cooperarea intercomunală și eventual rea resurselor publice; comasarea voluntară a micilor comunități

Pagina 166

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 164

MĂSURI

7. Aplicarea regulilor guvernanței corpo- 10. Stimularea realizării strategiilor de dez- rative companiilor publice locale (v. voltare locală integrată și sustenabilă, în Ordonanța 109/2016). mod participativ, cu implicarea institu- țiilor publice, a ONG-urilor, cetățenilor, 8. Raționalizarea procedurilor administrative mediului privat. ca pas prealabil informatizării, prin anali- zarea procedurilor derulate la nivelul unor 11. Încurajarea oricăror mecanisme și sisteme UAT-uri și lansarea de propuneri concrete de creștere a participării publice la luarea de simplificare. Procedurile administrative deciziilor: implicarea cetățenilor în ela- introduse la nivel local de către consiliile borarea bugetului local, identificarea de locale trebuie să fie compatibile cu sis- priorități în dezvoltarea locală, în a cultiva temul de e-government al administrației și menține onestitatea în gestionarea

centrale. Extinderea și generalizarea utiliză- resurselor publice; oferirea de posibilități rii de date deschise la nivel local. online, simple și facile, prin care cetățenii să poată participa la luarea unor deci- 9. Realizarea de sisteme informatice unitare la zii importante. nivel local, care să permită interoperabilita- tea sistemelor diverselor UAT-uri și comuni- carea cu nivelul central.

Pagina 167

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări

Sănătate

Pagina 168

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 166

CONTEXT

România are cea mai mare mortalitate evi- te cât și ca preocupare a decidenților. Ro- tabilă prin prevenție sau din cauze tratabile mânia finanțează cu peste 42% din bugetul din Uniunea Europeană. Unul din două sănătății medicina de spital aceasta fiind decese în România este prematur și evita- caracteristică unui sistem antichizat în care bil. Acest fapt se datorează și performanței versantul curativ-intervențional al medici- foarte slabe a sistemului de sănătate. Astfel, nei—spitalul—servește și ca tampon pen- boli care ar putea fi depistate mai repede, tru deficiențele asistenței sociale. Ponderea tratate mai eficient, chiar prevenite în to- medie de finanțare a medicinei de spital în talitate, conduc la deces sau dizabilitate. UE este de 29%. Aproape un sfert din viața românilor este împovărată de prezența bolii, iar speranța În acest moment, operarea infrastructurii de viață la naștere este cu șase ani sub spitalicești este sever bulversată de un

media Uniunii. cadru legal rigid, o finanțare defectuoasă și un management neperformant, lipsit de Sistemul public de sănătate este subfinan- obiective clare legate de calitate și investiții. țat, are o proastă guvernanță, este fragmen- tat, cu accesibilitate redusă, „deșertificat” În acest ecosistem, orice spital nou con- chiar pe alocuri, cu infrastructură inadecva- struit și integrat nu va putea fi susținut ca tă, cu clădiri vechi, unele insalubre, cu cir- și costuri mentenanță și întreținere a infras- cuite improprii, care au autorizații de func- tructurii, chiar și fără să vorbim de costul ționare temporare și planuri de conformare consumabilelor în cazul echipamentelor perpetue. Dotarea este precară, personalul performante de ultimă generație. insuficient, materialele sanitare puține și de slabă calitate. Această stare de fapt este În acest moment, operarea infrastructurii

consecința firească a faptului că în centrul spitalicești este sever bulversată de un sistemului de sănătate nu a stat niciodată cadru legal rigid, o finanțare defectuoasă pacientul ci administratorul. și un management neperformant, lipsit de obiective clare legate de calitate și investiții. O altă tară structurală a sistemului este raportul dintre medicina de spital și cea Rezultatele nete ale sistemului sunt limitate. pre-spitalicească—medicina primară și am- România are una dintre cele mai mici supra- bulatoriile de specialitate, net în favoarea viețuiri ale pacientului cu cancer. Accesul la celei dintâi, atât ca finanțare și adresabilita- terapia trombolitică în accidentul vascular