Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 169

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 167

CONTEXT

sau la proceduri intervenționale (coronaro- De asemenea, avem cea mai mare morta- grafie și stentare, implantare percutană a litate infantilă din Europa—peste dublul valvei aortice, dispozitive de cardiostimula- mediei UE, în mare parte din cauza lipsei re și resincronizare cardiacă) în boala ische- de acces la serviciile de proximitate în tim- mică coronariană conduc la supraviețuiri pul sarcinii. modeste la 30 de zile ale infarctului de mi- ocard și ale accidentului vascular cerebral. Drepturile și informarea pacientului sunt Managementul diabetului zaharat este ina- slab instrumentalizate. Accesul la propriul decvat cu complicații mult prea frecvente. dosar medical, existența acestuia într-o formă electronică, standardizată, accesul la Accesul la medicamente inovative este în o a doua opinie, programarea online repre- continuare limitat, introducerea de molecu- zintă tot atâtea neajunsuri ale sistemului

le noi în lista medicamentelor compensate public de sănătate din România. fiind impredictibilă, cu o inerție semnificativ mai mare comparativ cu alte țări ale Uniu- Din păcate, povara de boală urmează, și nii Europene. în România, disparitățile socio-economi- ce, sărăcia fiind corelată direct cu boala și Accesul la medicina de transplant rămâne speranța de viață. Asta cu toate că sănăta- de asemenea foarte scăzut. tea este mai degrabă un drept fundamental decât obiectul unei tranzacții economice. Infecțiile intra-spitalicești asociate actului De asemenea, îmbătrânirea populației și medical sunt frecvente, parțial raportate, emigrarea economică determină o creștere ineficient combătute, fiind responsabile de a poverii sistemului de sănătate în condiți- peste 1500 de decese anual. ile scăderii sustenabilității prin contribuții

dinspre populația activă. România este în zona roșie în ceea ce privește utilizarea excesivă de antibiotice și prevalența mai multor tulpini de bacterii rezistente la medicamente.

Pagina 170

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 168

VIZIUNE

Sănătatea reprezintă un drept fundamental (art. 34 din Constituția României) și nu un privilegiu. Demnitatea, respectul reciproc medic–pacient, dar și accesul la servicii medicale de calitate sunt elemente esențiale ale oricărui sistem medical modern. Doar 20–30% din starea de sănătate a popu- Clarificarea rolului și responsabilităților insti- lației depinde de sistemul de sănătate. Astfel, tuțiilor statului în domeniul sanitar astfel încât sunt foarte importante multe măsuri conexe, să crească performanța administrativă având subsumate principiului „Sănătate prin toate ca geometrie generală descentralizarea siste- politicile publice” (health în all policies), prin- mului. Este necesar un Cod al Sănătății care

cipiu constitutiv al tratatelor UE și al Cartei să înglobeze toate dispozițiile normative care Europene a drepturilor fundamentale. Factorii guvernează sistemul. socio-economici și factorii de mediu influ- ențează semnificativ, la rândul lor, starea de • Creșterea progresivă a finanțării în paralel sănătate a populației. însă cu o mai bună gestionare a resurselor publice bugetare disponibile pentru sănă- Sănătatea trebuie înțeleasă nu doar ca tate. Este necesară creșterea progresivă a absența bolii sau a infirmității ci ca o stare ponderii finanțării medicinei prespitalicești. completă de bine fizic, mental și social. Obținerea celui mai înalt standard de sănă- • Aplicarea principiilor sistemelor de sănă- tate este unul din drepturile fundamentale tate bazate pe rezultate (Value-Based ale fiecărei ființe umane, indiferent de con- Healthcare) și responsabilizarea actorilor

diția sa economică sau socială (Constituția din domeniul sanitar. Organizației Mondiale a Sănătății).

• • Adoptarea unei strategii coerente și pros-

Reforma sistemului de sănătate din România pective de resurse umane. trebuie să aibă la bază câteva principii gene- rale, subordonate obiectivului fundamental de • Schimbarea percepției asupra siste- asigurare a unor servicii medicale de calitate, mului de sănătate, dinspre „cheltuială” tuturor, atunci când au nevoie: spre „investiție”.

Pagina 171

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 169

PRINCIPII

• • Principiul echității. • Principiul fundamentării deciziilor și a

politicilor. Acces echitabil la servicii esențiale; creș- terea accesului la serviciile de sănătate Promovarea medicinei bazate pe dovezi necesare pentru fiecare persoană de pe atât în practica clinică, cât și în abordarea teritoriul României. populațională de sănătate publică.

• • Principiul centrării pe oameni. • Principiul sustenabilității.

Pacientul este nu doar beneficiarul siste- Dezvoltarea și eficientizarea sistemului de mului, ci un partener care trebuie să fie sănătate și prevenție, în paralel cu o susți- reprezentat în mecanismele decizionale nere financiară adecvată și o diversificare a și să fie tratat cu respectul datorat demni- surselor de finanțare. tății, drepturilor și responsabilităților sale. Profesionistul din domeniul medical este • Principiul proximității. nu doar un furnizor de servicii, el este celă- lalt partener principal, care trebuie tratat cu Gestionarea asistenței medicale cât mai același respect, în egală măsură. aproape de persoană și comunitate.

• • Principiul deschiderii. • Principiul prevenției.

Dezvoltarea schimburilor naționale și inter- Acces facil la informație medicală corectă naționale de bune practici între furnizorii și încurajarea adoptării unor compor- de servicii de sănătate. tamente sănătoase la nivel individual și al populației.

• • Principiul eficacității.
• • Principiul parteneriatului.

Proiecte și programe naționale de sănătate dimensionate pe nevoile reale ale popula- Abordarea integrată a tuturor actorilor ției, cu o abordare bazată pe proceduri și relevanți care contribuie la o viața de cali- procese corect monitorizate și evaluate, cu tate: sănătate, mediu, educație, alimentație, obiective măsurabile și o finanțare predicti- cercetare, sport etc. bilă multianuală.

• • Principiul comunicării și transparenței.
• • Principiul performanței și calității.

Consultarea tuturor partenerilor din siste- Monitorizarea implementării serviciilor fur- mul de sănătate și transparentizarea deci- nizate și ajustarea lor promptă în funcție de ziilor necesare pentru trasabilitatea actului ghiduri și protocoale naționale și internațio- medical și de sănătate publică, având ca nale, astfel încât să asigure în permanență scop optimizarea permanentă a acestuia. o gestiune corespunzătoare a serviciilor de sănătate oferite.

Pagina 172

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 170

PRIORITATEA 1

Reforma sistemului de sănătate pentru performanță medicală sustenabilă

OBIECTIV

Capacitate de leadership și guvernanță în sistemul de sănătate

MĂSURI

1. Constituirea unui Consiliu între principalii 5. Reorganizarea funcțională a structurilor de actori din sănătate cu scopul revizuirii decizie, îndrumare și execuție în domeniul cadrului legislativ, în sensul armonizării și sănătății și adaptarea lor la necesitățile actualizării prevederilor legale principale și actuale și viitoare. secundare, având ca scop final formularea coerentă a unei noi legi a sănătății; 6. Promovarea unui mecanism de feedback al pacienților, în vederea realizării unei 2. Implementarea unui plan strategic pentru evaluări a serviciilor de care au beneficiat adoptarea ghidurilor europene pe specia- sau a semnalării cazurilor de corupție. lități medicale și elaborarea protocoalelor aferente pentru asigurarea unor standarde 7. Centralizarea și integrarea feedback-ului de calitate în armonie cu cele din Uniunea personalului medical, a managementului

Europeană. Dezvoltarea unor circuite mai furnizorilor de servicii medicale și a par- eficiente de interacțiune interdisciplinară; tenerilor unităților medicale în vederea așa numitul „audit clinic” trebuie să devină elaborării unor decizii fundamentate de o constanță în spitalele din România. politici publice în sănătate.

3. Redefinirea criteriilor de clasificare a pre- 8. Transparentizarea activităților și rezultatelor statorilor de servicii medicale cu scopul folosite care stau la baza procesului decizi- uniformizării tipurilor actuale de clasificare, onal și la fundamentarea politicilor publice. în vederea adaptării finanțării la nece- sarul local /regional /național de îngri- 9. O nouă lege a malpraxisului împreună cu jiri de sănătate. revizuirea și adaptarea reglementărilor privind asigurările civile de malpraxis. 4. Asigurarea unui sistem de auditare armo- nizată a actului medical, reproductibil la 10. Intrarea în Consiliile de administrație ale nivel național și aplicat nivelului îngrijirilor Spitalelor publice a reprezentanților organi- medicale oferite de către prestatori, centrat zațiilor pacienților, cu drept de vot. pe competențe, protocoale, ghiduri, proce-

duri și coduri de bună practică.

Pagina 173

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 171

MĂSURI

11. Eficientizarea cheltuielilor prin Programele medicale—să negocieze cu CNAS clauze Naționale de Sănătate. Aproape un sfert ale Contractul-Cadru. din bugetul sănătății se cheltuiește anual prin Programele Naționale de Sănătate fără 15. De asemenea, trebuie instituit un sistem să existe evidențe clare asupra impactului independent de monitorizare permanentă acestora pentru starea de sănătate a popu- a funcționării PIAS, sistem care să fie intro- lației. Vom reforma structural conținutul și dus în Contractul-cadru și să devină opo- indicatorii acestor Programe, astfel încât zabil Casei. Sunt foarte multe inadecvări de de ele să beneficieze cu adevărat pacienții funcționare ale acestui sistem, inadecvări care au nevoie. „deversate” abuziv ca responsabilitate, fără excepție, furnizorilor de servicii. 12. Depolitizarea, deparazitarea chiar a sis-

temului de clientela politică și interesele 16. Pacientul evaluator direct al spitalelor de concurente. Profesionalizarea manage- stat. Vom implementa la nivel național mentului este placa turnantă a reformei un mecanism transparent de evaluare în sănătate. De asemenea, este necesară comprehensivă a sistemului sanitar de revizuirea sistemului de indicatori de per- către pacient. În felul acesta vom avea o formanță medicală și financiară a spitalelor. perspectivă mai clară asupra percepției serviciilor medicale în diverse spitale. 13. Posibilitatea fiecărui asigurat de a combate Este important ca datele obiective des- fraudele cu banii Sănătății prin accesul pre fiecare spital să fie ușor disponibile facil la decontări (indiferent de casa de fiecărui pacient. asigurare, inclusiv CNAS). Pacientul trebuie să aibă acces în orice moment, atât pe 17. Achiziții centralizate pentru medicamente

internet cât și la simpla solicitare, la infor- și dispozitive medicale universale precum mații privind toate serviciile medicale care și pentru echipamentele de înaltă perfor- au fost decontate în numele lui. Astfel vom manță cu aplicarea criteriului „cea mai combate fraudele prin care sunt decon- bună ofertă din punct de vedere econo- tate tratamente sau medicamente fictive mic” (Most Economically Advantageous în numele unor pacienți care nu le-au Tender/ MEAT). Pentru a eficientiza costu- primit niciodată. rile și pentru a asigura practica medicală unitară vom desfășura achiziții strategice în 14. Este necesară ameliorarea asimetriei con- mod centralizat prin contracte-cadru multi- tractuale dintre CNAS/CJAS și furnizorii de anuale licitate de către ministerul sănătății servicii, în prezent contractul-cadru conți- și Unifarm, chiar cu contractarea externali- nând mai degrabă clauze ce denotă poziția zată a elaborării caietelor de sarcini.

de forță a legiuitorului; sunt enumerate expres sancțiunile, condițiile de reziliere, 18. De asemenea, este necesară standardi- încetare și suspendare a contractelor de zarea echipamentelor și consumabilelor furnizare de servicii medicale, dar nu se pe specialitate și tip de investigație într-o face nicio mențiune privitoare la condi- abordare de tipul „cel mai mic cost total de țiile de modificare a Contractului-cadru operare” în locul actualei abordări păgu­ opțiunile furnizorului de servicii medicale boase: „cel mai mic cost de achiziție”. fiind excluse. Este necesar de asemenea un cadru funcțional în care reprezen- tanții furnizorilor—Colegiul Medicilor, federații patronale și sindicale, asociații

Pagina 174

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 172

OBIECTIV

Finanțare. Cu o alocare de sub 6% din PIB, la Subfinanțarea este dublată de o proastă jumătatea mediei UE, sistemul public de sănă- administrare a fondurilor la nivelul CNAS tate din România este subfinanțat, iar rezulta- dar și la nivelul unităților medicale publice. tele sunt dramatice. Este de notorietate faptul că CNAS menține o structură administrativă stufoasă la nivelul Doar 39 din 100 de asigurați plătesc contribu- fiecărui județ, cu costuri fixe uriașe, în timp ce ția pentru sănătate (CASS), restul făcând parte decontează sume derizorii pentru intervenții din categorii sociale scutite de plata acestei chirurgicale complexe, sistemul fiind astfel contribuții. Astfel, medicina din România are complet dezechilibrat și lipsit de coerență, un profil social, subvenția de la bugetul de stat ținut în viață prin mecanisme controlate politic pentru Fondul de Sănătate în 2018 fiind de de tipul subvenții și alocări de la Ministerul peste 5 miliarde de lei. În consecință, trebuie Sănătății. Actuala organizare face dificilă

găsite forme inovative de finanțare a sistemu- evaluarea eficienței și performanței utilizării lui public de sănătate. fondurilor publice.

MĂSURI

1. Creșterea progresivă a finanțării de ansam- 5. Evaluarea costurilor din sistem; astăzi blu a sistemului de sănătate în paralel cu „plata pe caz rezolvat”, în așa-numitul sis- creșterea capacității de absorbție eficientă tem DRG este de fapt o finanțare paușală a a fondurilor europene, dar și atragerea medicinei de spital; propunem o evaluare de investiții private în sistemul public corectă și transparentă a costurilor reale de sănătate, pe modelul consacrat la de funcționare a spitalelor din România (în nivel european. parametrii corecți, cu personal suficient și materiale sanitare și dispozitive medicale 2. Instituirea unui Fond Național de adecvate) prin măsurarea de costuri reale Modernizare a Infrastructurii din Sănătate, într-un spital pilot printr-un sistem de tip QR cu finanțare din fonduri europene, de la Code și apoi diseminarea acestui sistem bugetul de stat și din fonduri private, în în sistemul sanitar din România. Vom avea

colaborare cu instituții financiare internați- astfel o imagine adevărată a costurilor reale onale (Banca Mondială, Banca Europeană din sistem, modelul de finanțare putând de Investiții și Banca Europeană pentru fi replicat ulterior la toate spitalele din Reconstrucție și Dezvoltare). Acest fond România și vom putea actualiza tarifele la va asigura inclusiv cofinanțarea pentru un nivel care să permită unităților medicale spitalele regionale pentru care avem să opereze eficient. Vor fi actualizate Tariful finanțare europeană, dar lucrările nu pe Caz Ponderat—TCP pentru spitalizarea au fost demarate. continuă acuți, ziua hotelieră pentru spita- lizare continuă cronici, decontarea spita- 3. Transparentizarea costurilor spitalelor și lizărilor de zi și a serviciilor în ambulatorul introducerea în deconturi a valorii salariilor de specialitate. și a amortizării investițiilor, întrucât dacă

cetățeanul nu cunoaște costurile reale nu 6. Angrenarea bugetelor locale ale munici- va conștientiza nici importanța prevenției. piilor în funcționarea spitalelor publice de interes județean sau regional. În 4. Clarificarea acoperirii oferite de prezent, doar 1% din bugetul sănătății pachetul de bază provine din bugetele locale. Propunem

Pagina 175

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 173

MĂSURI

descentralizarea fiscală a spitalelor din 9. Ulterior, într-un sistem cu costuri reale și România, urmată de descentralizarea deci- cheltuieli transparente, se poate renunța zională progresivă. Această finanțare de la monopolul CNAS prin crearea ‚Pilonului „lanț scurt”, și din bugetele locale va dina- II” în Sănătate—o parte din contribuția de miza autoritățile locale acestea devenind sănătate să fie administrată de Case de mai reactive la necesități, cetățeanul fiind Asigurări administrate privat, care să con- la „un vot distanță” față de cei responsabili tracteze concurențial servicii pentru asigu- de starea spitalului lor. rați cu furnizori de stat sau privați. Fiecare român va putea astfel să își aleagă asigu- 7. Crearea unui pachet suplimentar de servi- ratorul și furnizorul serviciilor medicale de cii medicale, distinct față de pachetul de care are nevoie. bază, accesibil prin asigurări voluntare de

sănătate—după modelul „Pilonului III”; ast- 10. Se va urmări în mod specific raportul fel, spitalele publice sau private pot să își cost-eficientă al intervențiilor în sănătate și diversifice oferta de servicii și să acceseze gestionarea mai bună a fluxului fondurilor; fonduri suplimentare 11. Integrarea infrastructurii medicale private 8. De asemenea, vom face tranziția spre un în sistemul public prin „externalizare”, sistem de raportare bazat pe Clasificarea după modelul dializei și al altor subcom- Internațională a Bolilor (ultima variantă ponente strategice ale necesarului de publicată de OMS este ICD 11), mult mai servicii medicale având un model de ope- adecvat pentru un profil epidemiologic rare sustenabil. real al poverii de boală din România decât actualul DRG.

OBIECTIV

Accesibilitate. Accesul la sistemul public Mai mult, doar 81% din populație este asigu- de sănătate din România este foarte scăzut. rată, persoanele fără asigurare de sănătate, cu Nevoile medicale nesatisfăcute ale românilor acces doar la pachetul minim provenind din sunt printre cele mai mari din Europa, peste zona economiei informale și din zonele soci- dublul mediei UE. Avem peste 700 de localități ale vulnerabile. fără medic de familie multe dintre gravidele din mediul rural ajungând să nască fără niciun Consecința cuantificabilă a accesului scăzut la control medical al sarcinii. De altfel, peste 90% servicii de sănătate este mortalitatea evitabilă dintre spitale și unități medicale asimilate sunt care ajunge în România la un procent înfioră- în mediul urban. Mai mult, 25% dintre femeile tor de 50%, de departe cel mai mare din UE. din mediul rural nu au asigurare de sănătate. Este esențial ca timpii și listele de așteptare să se reducă cu atât mai mult cu cât accesul

Listele de așteptare pentru investigații ima- limitat și tardiv crește în fapt cheltuielile siste- gistice sau analize de laborator sunt din ce mului, nu le scade. în ce mai lungi.

Pagina 176

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 174

MĂSURI

1. Tranziția spre asistența medicală comu- 6. Informatizarea accesului la serviciile nitară integrată între compartimentele de sănătate de stat. Toate programările sistemului sanitar—sănătatea publică, trebuie să poată fi făcute online pentru asistența medicală primară și medicina de medicina ambulatorie și investigațiile spital pentru a exista o continuitate a îngri- paraclinice, lucru care ar ajuta și la compri- jirii medicale în special pentru bolile cro- marea listelor de așteptare. nice. Pentru acest obiectiv este esențială digitalizarea și integrarea sistemului, pro- 7. Dosarului Electronic de Sănătate acce- gramările online și calendare personalizate sibil pacientului și medicului curant, de dispensarizare atât pentru componenta instrument standardizat care va conține de prevenție cât și pentru cea de suprave- istoricul medical complet—alergii, imu- ghere a patologiei cronice. nizări, diagnostice, investigații efectuate,

tratamente urmate; 2. Caravane medicale pentru mediul rural. Vom face un sistem prin care să încurajăm 8. Realizarea Registrelor Naționale medicii specialiști să meargă în fiecare Suverane de Boli. Registrele de boală comună sau oraș mai mic din zonele defa- reprezintă o formă standardizată de colec- vorizate cel puțin o dată pe an. tare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratamentul cazurilor precum și 3. Asistență medicală în fiecare comună. despre profilul pacientului. Registrele sunt Dorim să existe măcar câte un asistent esențiale pentru ghidarea măsurilor de medical și un mediator sanitar în fiecare prevenție, screening și control al bolilor. comună românească până în 2022. 9. Deduceri fiscale/ reducerea impozitului

4. Vouchere de transport pentru paci- pe profit pentru oficinele din mediul enții cu boli cronice din mediul rural. rural izolat; Astfel, accesul la medica- Managementul inadecvat al bolii cronice mente pentru România rurală se va ameli- este una din cauzele principale ale numă- ora semnificativ. rului uriaș de internări evitabile și impac- tează negativ supraviețuirea. Pentru a 10. Responsabilizarea ca „procurator/facili- crește accesul la servicii medicale, pentru tator medicamente” a mediatorilor sani- a îmbunătăți controlul evoluției bolilor, este tari și a asistenților medicali comunitari necesară facilitarea transportului în cel mai din Centrele de Asistență Medico-Socială apropiat oraș cu spital, pentru consultațiile astfel încât persoanele vârstnice/nede- anuale prevăzute în pachetul asigurărilor plasabile din zona rurală să aibă acces la medicale sau monitorizarea gravidelor și a medicamentele de care au nevoie.

bolnavilor cronici cu anumite patologii. 11. Program de lucru în două ture în toate 5. Încurajarea telemedicinei. Vom încuraja spitalele județene pentru ambulato- folosirea noilor tehnologii ale comunicației riile de specialitate cu patologia cea pentru a îmbunătăți relația între pacient și mai frecventă în Unitățile de Primiri medic. Mai ales în mediul rural, unde există Urgențe astfel încât urgențele de cod penurie de medici, consultările la distanță verde (parametri vitali stabili) sau albastru pot fi încurajate pentru a trece peste obsta- (non-urgențe) să poată fi preluate din sălile colul distanțelor lungi. de așteptare din UPU. Astfel, vor scădea semnificativ timpii de așteptare, iar în UPU