Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 177
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 175
MĂSURI
se vor concentra marile urgențe. Doar unul de urgență a unor birouri/call center-uri
din patru pacienți care se prezintă în UPU cu personal medical specializat dedicat
se internează restul reprezentând patolo- pacienților care necesită o atenție medi-
gii care pot fi adresate și în ambulatoriile cală complexă, pluri-disciplinară (naviga-
de specialitate. tor oncologic, navigator TBC, navigator
cardio-vascular). Astfel pacienții vor putea
12. Registrul profesioniștilor în medicină— beneficia de orientare în sistemul sanitar
toate corpurile profesionale din România și nu vor mai fi pierduți sau în situația de a
vor contribui la constituirea acestei baze trebui ei să înțeleagă tratamente medicale
de date actualizate, cu informații relevante. complexe pentru a avea o șansă la un
Acest registru va deveni un instrument util tratament corespunzător. Aceste birouri
pentru pacientul român care va putea să își vor funcționa și ca punct de contact pen-
aleagă medicul, fizioterapeutul, stomatolo- tru sesizări de integritate/malpraxis, după
gul sau psihologul. modelul din Marea Britanie.
13. Dezvoltarea unor navigatori medicali 14. Liste transparente de așteptare pentru
pentru pacienți. Înființarea la nivel de intervențiile ce nu pot fi efectuate imediat
UAT-uri în colaborare cu dispeceratul local din cauza diverselor constrângeri.
OBIECTIV
Personalul medical. Corpul profesional medi- trebuie replicate și trebuie să devină normative
cal trebuie să fie partener nu adversar și nici pentru sistemul de sănătate din România.
masă inertă asupra căreia decidenții aplică
„măsuri de reformă”. Breslele medicale trebuie Una dintre principalele cauze pentru care
să devină parteneri activi. medicii pleacă din România este și vulnera-
bilitatea practicii medicale. Personalul insu-
Există și zone dezumanizate în sistem, enclave ficient, gărzile nenumărate, accesul redus la
mizerabile, atitudini de neacceptat; există investigații și mijloace terapeutice, birocrația
dumnezei și ierarhii ilegitime, arii „industriali- excesivă sunt obstacole majore în calea unui
zate” și corupție. Sigur că acestea vor trebui act medical de calitate.
eradicate. Sistemul trebuie deparazitat. Dar
acest proces nu poate fi făcut decât în parte- România dispune de 2,9 medici și 6,7 asistente
neriat cu personalul medical. Disciplina de medicale la 1.000 de locuitori comparativ cu
corp profesional este garanția unei practici media UE de 3,6 respectiv 8,5. Dincolo de
medicale deontologice. Există însă și zone cifrele nete, distribuția profesioniștilor sanitari
model de practică medicală, integritate și este deficitară în afara marilor orașe.
profesionalism, dedicare și empatie. Acestea
MĂSURI
1. Cifra de școlarizare pentru reziden- pentru toate unitățile sanitare. Un numerus
țiat—numărul de posturi și locuri scoase la clausus corect trebuie să țină cont de profi-
concurs—va fi stabilită în funcție de norma- lul de patologie actual și viitor al României.
tive de personal actualizate pe specialități Oferta de formare în domeniul sanitar
Pagina 178
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 176
MĂSURI
trebuie calibrată în funcție de analiza pros- 6. Crearea unui fond național pentru
pectivă a structurii și numărului personalu- educație medicală continuă. Finanțarea
lui din sistem și a nevoilor de îngrijire locale unei sume de bani pe an per specialitate
/ regionale / naționale. pentru dotări materiale și participare la
conferințe, bani de la bugetul de stat sau
2. Restructurarea programelor de pregă- din alte surse de finanțare (fonduri euro-
tire în rezidențiat. Vom demara moderni- pene, programe etc.)
zarea structurii modulelor de rezidențiat
în conformitate cu cele din Uniunea 7. Diversificarea ofertei de formare, conec-
Europeana cu înființarea unui registru tarea la sistemele similare internaționale și
electronic de competențe de tip log-book. revizuirea criteriilor de echivalare a studiilor
Rezidenților li se vor certifica progresiv medicale din străinătate.
competențele și le vor putea fi delegate
responsabilități crescânde, inclusiv în aco- 8. Acces liber la cunoaștere. Fiecare doctor
perirea serviciului de gardă. De asemenea, din România trebuie să aibă acces gratuit
trebuie introduse în curicula de pregătire la revistele de specialitate din domeniul
competențele uzuale din aria fiecărei său pentru a fi la curent cu cele mai noi
specialități medicale și chirurgicale, aceste rezultate ale cercetării din zona lui de acti-
competențe urmând a fi câștigate o dată vitate. De aceea propunem înființarea unei
cu absolvirea rezidențiatului. biblioteci virtuale dedicată medicilor unde
să se poată accesa tratate, studii și articole
3. Acordarea dreptului de practică pentru de specialitate.
absolvenții Universităților de medicină
pentru zonele de deficit de personal din 9. Ghiduri de bună practică pentru a uni-
sectorul primar. Dreptul de practică este formiza practica medicală și pentru a o
provizoriu, pentru maximum doi ani, timp face mai puțin vulnerabilă la malpraxis.
în care pot susține concursuri și examene Implementarea unui plan strategic pentru
pentru post definitiv. adoptarea ghidurilor europene pe specia-
lități medicale și elaborarea protocoalelor
4. Înființarea unei baze de date online în aferente pentru asigurarea unor standarde
care rezidenții pot informa sub anoni- de calitate în armonie cu cele din Uniunea
mat, asupra calității pregătirii în reziden- Europeană—acestea vor permite achiziți-
țiat (formulare anonimizate de evaluare de onarea predictibilă de către spitale a medi-
către rezident a îndrumătorului/profesoru- camentelor și vor facilita achizițiile centra-
lui responsabil de stagiu) disponibile pe o lizate. Pentru o practică unitară în spitale
platformă digitală din centre de pregătire este necesar editarea unui Monitor Oficial
și spitale clinice. Astfel, rezidenții care aleg Medical unde vor fi publicate toate ghi-
centrul de pregătire pot fi avizați, iar coor- durile și protocoalele medicale, ordinele
donatorii acestora pot avea un feedback de ministru și reglementările care privesc
onest asupra propriei activități. Extinderea sistemul medical pentru ca standardele
pregătirii în rezidențiat și în unele spitale de bună practică să fie aplicate adecvat și
județene care se vor acredita în acest sens. predictibil în toate spitalele din România.
5. Optimizarea criteriilor pentru organi- 10. Întărirea independenței profesiilor
zarea complementară a rezidențiatului medicale. Definirea clară a actului medi-
și în afara centrelor universitare, în cal, a limitelor de competență și a respon-
beneficiul sistemului de sănătate și implicit sabilităților pentru fiecare profesie medi-
al pacientului. cală pentru a preveni exercitarea abuzivă
Pagina 179
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 177
MĂSURI
a oricărei dintre profesiile medicale. De 15. Asigurarea unui standard minimal obli-
asemenea, vom defini mai clar circuitul gatoriu pentru toate unitățile spitalicești
pacientului în spital și condițiile pentru referitor la accesul în spital și la asigurarea
transferul său între unități medicale atunci securității personalului medical care acti-
când situația o impune. vează în acestea;
11. Reformarea, depolitizarea și profesio- 16. Reevaluarea și actualizarea normati-
nalizarea Autorităților Competente din vului de personal pe secțiile și com-
sistem, a structurilor de reprezentare a partimentele din spitale. Subnormarea
breslelor—cuprinse în Regulamentul IMI: înseamnă subfinanțare și practică
CMR, CMSR, CFR, OTDR, OAMGMAMR, medicală vulnerabilă, în final fiind la risc
OBBCSSR. Incompatibilitate între funcțiile viața pacientului.
de conducere din Educație și Sănătate;
maximum două mandate în oricare funcție 17. Întărirea instituției avertizorului de inte-
de conducere din aceste structuri. Este gritate—suport juridic și protecție extinsă
esențială democratizarea acestora astfel pentru cei care semnalează nelegalitatea,
încât reprezentarea breslei și reglementa- corupția sau încălcarea regulilor epidemio-
rea profesiei să fie făcute onest, în interesul logice sau de igienă în spitale.
practicianului și al pacientului.
18. O nouă Lege a Malpraxisului care să
12. Eficientizarea proceselor din domeniul acopere cu adevărat interesele pacienților
managementului resurselor umane. și ale personalului medical; o lege care
Stabilirea de criterii de selecție și evaluare, să fie o garanție atât pentru pacient cât și
meritocratice și nediscriminatorii, pentru pentru medic. Este necesară a clarificare
accesul în funcțiile de conducere (șefi a culpei medicale—atunci când aceasta e
de secție, șefi de departamente etc.). individuală sau din cauza dotărilor insufici-
Includerea unităților sanitare publice în ente sau a protocoalelor sau a procedurilor
cadrul legal aferent guvernanței corpora- inadecvate. Datorită neajunsurilor actualei
tive, pentru obținerea unui proces optimi- legi s-a ajuns la practicarea medicinei
zat al selecției și evaluării managerilor și a defensive—actul medical cu risc minimal
membrilor consiliilor de administrație. pentru medic, care nu este întotdeauna în
interesul legitim al pacientului. Este nece-
13. Posibilitatea reconversiei specialității sară introducerea în noua lege și a institu-
medicale pentru medic în cazul în care ției medierii prejudiciare—instrument de
uzura fizică și psihică în specialitățile solici- despăgubire în cazurile de culpă medicală
tante nu mai permite exercitarea activității care să evite instanța, acolo unde este posi-
în specialitatea inițială. bil. Substanța esențială pentru reclădirea
relației medic-pacient este tocmai sigu-
14. Ameliorarea relaționării corpului medi- ranța actului medical și definirea mult mai
cal cu pacientul. Propunem modificarea clară a malpraxisului.
metodologiei de concurs pentru accesul
în sistemul public de sănătate prin introdu- • Nivelul malpraxisului corelat cu salariul
cerea evaluării capacității de a comunica mediu al medicilor. In țările UE, prețul asi-
empatic și deontologic cu pacientul și gurării de malpraxis reprezintă maximum
aparținătorii acestuia. 10–15% din venitul net al medicului.
Pagina 180
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 178
MĂSURI
- • Condițiile de la asigurare discutate în forma • Definirea responsabilităților mai clar în
organizata instituțională. Ar fi necesar, pen- fișa postului și în protocoale (echipa, nu
tru a evita politici de tip trust și de impu- individul răspunde), și acoperirea malpraxi-
nere a tarifelor, să se realizeze un contract sului (parțial/total) de instituție. Lipsa unor
cadru anual stabilit prin negocieri între protocoale instituționale nu este o culpă a
asigurători, Ministerul Sănătății, organizații medicului și deci decizia de eroare medi-
profesionale, asociații ale pacienților și jus- cală trebuie luată exclusiv de colegiu, nu
tiție. Acesta trebuie să precizeze modul de de instituții din afara specialității (mai ales
sesizare și răspuns în cazurile de malpraxis, cele din justiție)
plafonarea daunelor ne-materiale (morale)
care se pot acorda și modul de evaluare a • Limitarea daunelor morale la cele asigurate
lor, procedura de stabilirea a răspunderii în de poliță /stabilite prin discuții instituțio-
astfel de cazuri nale, în funcție de valoarea convenită cu
asigurătorii în contractul cadru și într-o pro-
- • Precizarea scopului final al contractului porție corelată cu criterii care sunt obiecti-
medic (instituție) pacient (malpraxis bazat vabile. Așa cum în contractele de asigurare
pe rezultat). Din punct de vedere al con- de malpraxis plafonul daunelor morale
tractului de acordare a asistenței medicale, este egal maximum cu cel de daune mate-
pacientul este în contract cu spitalul (insti- riale, și acordarea daunelor morale să fie
tuția), și medicul este doar un prestator de corelată cu acest plafon.
servicii. Astfel s-ar separa în situațiile de
malpraxis responsabilitatea instituțională
de cea individuală.
OBIECTIV
Accesul la medicamente și dispozitive de constrângeri bugetare (280 euro/cap de
medicale, piața farmaceutică. Medicamen locuitor pentru medicamente comparativ cu
tele și intervențiile medicale inovative au 522 euro media UE) deși 27% din cheltuielile
scăzut mortalitatea sau au crescut conside- pentru sănătate sunt direcționate către pro-
rabil rata de supraviețuire. Astăzi, pacienții cu duse farmaceutice și produse de uz medicinal
hemofilie pot trăi o viață normală, HIV este o (al treilea procent din UE după Bulgaria și
boală cronică, iar doi din trei pacienți cu can- Slovacia). Astfel, peste două treimi din plata
cer supraviețuiesc la cinci ani de la diagnostic. directă pentru sănătate în România—chel-
tuielile suportate de pacient, dincolo de
La nivel global sunt peste 7.000 de medi- contribuția lunară—au fost direcționate către
camente în faza de cercetare—dezvoltare, coplata medicamentelor.
medicamente ce vor adresa nevoile medicale
nesatisfăcute. Se studiază tehnologii medicale În 2017, doar două din 10 medicamente esen-
ce vor schimba paradigma—din tratamente țiale în tratamentul bolilor non-comunicabile
simptomatice în tratamente curative, dar vor sunt considerate a fi fost „general disponibile”.
pune presiune pe bugetul public.
Pe de altă parte, Casa Națională de Asigurări
În ultimii ani, România se confruntă atât cu de Sănătate nu decontează din FNUASS decât
lipsa medicamentelor esențiale cât și cu întâr- medicamente curative, nu și preventive, aces-
zieri considerabile în accesul la medicamente tea din urmă având potențialul de a reduce
de ultimă generație, cauzate de birocrație și cheltuielile cu spitalizarea pe termen lung.
Pagina 181
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 179
MĂSURI
1. Reforma politicii medicamentului astfel 2. Includerea în rambursare a vaccinurilor
încât să răspundă nevoilor de sănă- pentru adulți și categorii la risc
tate și bugetare:
3. Implementarea de criterii obiective și veri-
- • Revizuirea politicii de preț a medicamente- ficabile de intrare pe piață a medicamen-
lor astfel încât să se asigure disponibilitatea telor și a dispozitivelor medicale (HTA—
continuă a medicamentelor de bază pentru Health Technology Assessment).
pacienți; Cu o politică de preț sustenabilă
se rezolvă problema exportului paralel, fără 4. Încurajarea, inclusiv prin instrumente
să fie nevoie de intervenții care vin în con- fiscale a producției interne de medica-
tradicție cu regulile pieței interne UE mente și scăderea astfel a dependenței de
piața externă. România înregistrează un
- • Actualizarea progresivă a bugetului pen- deficit comercial al pieței farmaceutice de
tru medicamente conform unui calendar 2 miliarde de euro.
predictibil de absorbție a moleculelor noi,
inovative cu eficiență dovedită. Indexarea 5. Întocmirea listei medicamentelor esențiale
Bugetului Anual cu rata inflației care să fie prezente permanent, fără nicio
discontinuitate. Asigurarea unei rezerve
- • Revizuirea criteriilor de includere a medi- de substanțe medicamentoase strategice
camentelor în sistemul de asigurări sociale „prea ieftine” (listate ca Denumiri Comune
de sănătate pentru a asigura disponibi- Internaționale), cu prețuri subvenționate,
litate rapidă și în condiții de sustenabili- acolo unde este cazul, pentru atingerea
tate bugetară criteriului de rentabilitate a producătorilor
și furnizorilor din rețeaua de distribuție
- • Implementarea schemelor inovative de farmaceutică și împiedicarea dispariției lor
decontare, care să asigure că lista de din motive economice.
medicamente compensate sau gratuite
este actualizată periodic și medicamentul 6. Stimularea importului paralel și limitarea
potrivit ajunge la pacientul potrivit, iar plata exportului paralel de medicamente.
se face în funcție de rezultat
7. Acces echitabil la dispozitive medicale.
- • Reevaluarea criteriilor de decontare a
medicamentelor în sistemul de asigurări 8. Ne vom implica în extinderea inițiativelor
sociale de sănătate astfel încât să se încu- regionale (BeNeLuxAI și Declarația de
rajeze o competiție reală pentru furnizarea la Valletta) și chiar în găsirea unui cadru
de medicamente pacienților pan-european de negociere comună a
prețului pentru moleculele noi.
- • Implementarea unui sistem de pay-back
echitabil și predictibil care să înlocuiască 9. Încurajarea cercetării (studiilor clinice)
contribuția trimestrială plătită de produ- prin reducerea birocrației impusă de
cătorii și distribuitorii de medicamente Agenția Națională a Medicamentului și
(claw-back) Dispozitivelor Medicale și comprimarea
rezonabilă termenelor de avizare.
- • Program de acces rapid la tehnologiile
medicale de ultimă generație având ca 10. Gestiunea judicioasă a stocurilor de materi-
exemplu sisteme din alte țări europene. ale și consumabile pentru situații de dezas-
tru și pentru activitatea curentă.
Pagina 182
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 180
OBIECTIV
Sistem de sănătate digitalizat
MĂSURI
1. Dezvoltarea unui sistem de e-sănătate pen- i) Optimizarea masurilor de îngrijire sau
tru asigurarea accesului transparent al tutu- profilaxie necesare, adaptate la necesi-
ror partenerilor din sistem, debirocratizare tățile reale
și asigurarea trasabilității actului medical.
j) Dimensionarea prospectiva a politicilor
2. Dezvoltarea unei platforme online pentru de sănătate publică
interconectarea sistemelor informatice
folosite în sistemul de sănătate. • Trebuie implementata cuantificarea activi-
tății medicale și de sănătate publică în baza
3. Introducerea unor instrumente digitale de măsurilor întreprinse la fiecare caz, indife-
suport decizional bazate pe analiza infor- rent unde aceasta activitate ar avea loc, cu
mațiilor din sistemul de sănătate pentru confirmarea directă încrucișată a masurilor
a identifica rapid și precis prioritățile de întreprinse, direct de către profesioniștii
intervenție corectivă. din domeniu care au prestat respectivul
serviciu către respectivul beneficiar, într-o
4. Debirocratizarea și digitalizarea sistemului bază de date / platforma de gestionare a
de sănătate; e-medicina. Eliminarea poverii activității în sănătate. Activitatea trebuie
birocratice asupra medicilor, clinicilor și doar auditată de către o structură de con-
spitalelor prin implementarea proiectului trol al serviciului medical întreprins—cu rol
de „tăiat hârtii” în sistemul sanitar. de verificare a conformității, raportata la
codificări diagnostice, ghiduri, protocoale
5. Foaia de Observație Electronică— și planuri de masuri formulate de către spe-
Validarea securizată a actului medical, a cialiști din domeniu, pe aceeași platforma.
măsurilor de tratament sau profilaxie între-
prinse, de exemplu prin coduri QR: • Acest lucru ar debirocratiza sistemul, ar
motiva personalul, ar permite unifica-
- • Aceasta permite: rea bazelor de date în jurul unor noțiuni
concrete, ar reduce pierderile oculte de
f) Transparenta gestionarii resurselor, fie mijloace materia Ie și ar evita fraudarea, ar
materia Ie, fie logistice, fie de personal permite cuantificarea necesarului anumitor
tipuri de masuri profilactice, curative sau
g) Trasabilitatea masurilor de tratament, administrative, ar facilita informarea bene-
profilaxie sau de tip organizatoric— ficiarilor asupra serviciilor ce i s-au oferit,
instituțional întreprinse, optimizarea ar permite adaptarea supla a sistemului de
costurilor sănătate la necesități prezente și ar permite
dimensionarea corespunzătoare a servicii-
h) Formularea unor obiective centrate pe lor pentru viitor.
nevoile de îngrijire sau de profilaxie, în
baza analizelor culese „din teren” și nu a
unor decizii adoptate „din birou”
Pagina 183
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 181
OBIECTIV
Cercetare științifică medicală
MĂSURI
1. Revizuirea modalității și diversificarea 3. Promovarea programelor de cercetare
surselor de finanțare a cercetării medicale derulate în parteneriat între universități,
prin debirocratizare și introducerea unor centre de cercetare etc.
criterii obiective, simple, de evaluare a
importanței temelor;
2. Transparentizarea finanțării cercetării medi-
cale prin crearea unui portal unic de acces
al profesioniștilor din domeniu;
OBIECTIV
Abordare integrativă pentru diminuarea România are cea mai mare rată standardizată a
factorilor de risc. mortalității legată de consumul de alcool din-
tre țările membre UE—42/100.000. Consumul
Mai mult de 40% din povara de boală din abuziv și dependența de alcool sunt respon-
România, estimată în ani de viață sănătoasă sabile de 70.000 de pacienți/an în sistemul
pierduți și aproape jumătate dintre decese se public de sănătate, costurile medicale și
datorează factorilor de risc comportamentali. nemedicale (economice) ale alcoolismului
Așadar sunt necesare măsuri comprehensive, ridicându-se la 1% din PIB. Consumul episodic
coordonate și cost-eficiente pentru a ame- excesiv depășește cu mult media UE—35%
liora impactul acestora asupra incidenței și vs 20%. Pe segmentul 20–24 de ani un sfert
prevalenței bolilor non-comunicabile—boli dintre decese sunt legate de consumul
respiratorii cronice, diabet zaharat, patologie abuziv de alcool.
cardio-vasculară și cancer.
De altfel, Organizația Mondială a Sănătății
România are o proporție mare de fumători; setează ca obiectiv reducerea relativă a con-
unul din cinci români fumează—4 milioane sumului de alcool cu 10% până în 2025; nu
și jumătate de persoane cu vârsta peste 15 s-a făcut nimic în acest sens. Managementul
ani, iar 115 români mor zilnic din cauza bolilor acestei probleme de interes național este frag-
asociate fumatului, fumatul scăzând speranța mentat, insuficient, cu rezultate neglijabile.
de viață în medie cu 10 ani. Mai îngrijorătoare
este rata adolescenților care devin fumători, Dieta inadecvată—bogată în calorii, sare, gră-
prevalența fumatului pe segmentul 15–24 de simi animale și zaharuri este una dintre cauzele
ani crescând cu peste 50% din 2011. Cancerul mortalității cardiovasculare mari din România.
pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză În fapt, unul din două decese vasculare—fie
de deces de cauză neoplazică, rata mortalității că vorbim de infarct miocardic fie de accident
crescând cu aproape 14% din 2000. Costurile vascular cerebral este legat direct și nemijlocit
medicale și nemedicale, directe și indirecte ale de dieta defectivă. De altfel, și recentul trend
fumatului ajung la 4% din PIB. accentuat de creștere a ratei obezității printre
Pagina 184
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 182
OBIECTIV
adolescenți are aceeași cauză. Pe de altă parte Factorii de mediu contribuie de asemenea
România are cea mai mare incidență a diabe- la starea de sănătate generală a populației.
tului zaharat din Europa—11% din populația România, cu 28.000 din cele 400.000 de
18–65 ani, acest fapt devenind o problemă de decese premature datorate poluării aerului din
securitate națională, iar printre cauze fiind și UE, se află pe locul 3.
stilul de viață și alimentație la risc.
MĂSURI
1. Educație pentru sănătate în școli în 7. Măsuri fundamentale pentru reducerea
vederea prevenirii debutului consumului consumului de tutun; reducerea expunerii
de alcool/tutun; educație nutrițională la orice mesaj direct sau indirect legat de
și reproductivă; tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii
comportamentului de consum; interzice-
2. Centre de prevenție/tratare a dependenței rea fumatului de orice fel în locurile publice
de consumul de alcool la nivelul fiecărui închise și astfel scăderea validării sociale
spital Județean/Regional. a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutu-
nului pentru programele de sănătate și
3. Aplicarea chestionarelor de tip AUDIT pentru campanii educaționale extensive
(Alcohol Use Disorders Identification Test pentru prevenirea adicției la nicotină în
& Guidelines) în toate spitalele și cabinetele rândul copiilor.
de medicină de familie din România, (chiar
anexă la Foaia de Observație)—chesti- 8. Descurajarea automedicației. Consumul
onare care identifică comportamentul de medicamente, în special de antibiotice,
de risc—consumul de risc și consumul trebuie să fie supravegheat de specialiști
abuziv, permițând intervenții de consiliere și realizat pe bază de prescripție, ghiduri
„scurte” din partea medicului (succes una și instruire. Riscurile automedicației pen-
din opt intervenții; o viață salvată la 60 de tru sănătatea pacientului sunt majore,
intervenții scurte) dar acest fenomen este larg răspândit
în România (peste 80% din pacienți își
4. Adresarea dependenței de alcool în procură tratament fără prescripție medi-
Compartimente de Specialitate, cu cală) și este cauzat de neîncrederea în
protocoale de supraveghere și trata- medici, lipsa educației sanitare și publicita-
ment standardizate. tea excesivă la medicamente.
5. Educație continuă a personalului pe zona 9. Introducerea în normele de tehnică legisla-
adicției joacă un rol dovedit în preven- tivă, pentru fiecare act normativ, pe lângă
ția alcoolismului. evaluarea impactului socio-economic și a
unei secțiuni de ‚impact asupra sănătății
6. Semaforizarea alimentară: implementarea publice”. Astfel, cuantificarea sistematică
sistemului de etichetare cromatică Nutri- a acestei coordonate a sănătății publice va
Score (de la roșu la verde în funcție de con- deveni comună în procesul decizional în
ținutul de grăsimi saturate, sare, zaharuri toate domeniile sectoriale. De altfel, „health
libere, proteine și fibre alimentare). Astfel în all policies” este un principiu de guver-
românii se vor putea informa facil despre nanță europeană care va trebui preluat și în
impactul asupra sănătății al produselor pe România. Mai mult, vom încerca să deter-
care le cumpără. minăm decidenții de la toate nivelurile să