Alianța USR PLUS

Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Programul de guvernare USR PLUS pentru alegerile din 2020

2020-2024 ParlamentarePDF
Copie arhivată de presă Sursă verificată:

Despre această ediție

Original electoral complet de 451 de pagini, copie HotNews, deja păstrat în catalogul comun. Lansarea publică este din 29 octombrie 2020. Coperta identifică Revoluția Bunei Guvernări și usrplus.ro. Este ediție distinctă de PDF-ul de 320 de pagini de pe USR Argeș. Categoria government existentă este păstrată.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 185

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 183

MĂSURI

ajusteze aceste politici astfel încât, fără a populației. Sistem integrat de sănătate excepție, acestea să aibă un efect pozitiv, centrat pe pacient. cel mult neutru asupra stării de sănătate

OBIECTIV

Prevenirea îmbolnăvirilor. E nevoie de o Lege a Prevenției care să struc- tureze o nouă arhitectură a responsabilității Prevenția trebuie să devină o componentă infrastructurii instituționale, să dimensioneze strategică a sistemului public de sănătate și resursa umană și financiară pentru Planurile implică politici publice intersectoriale, secven- Naționale de Control Integrat al bolilor car- țiale și coordonate. La ora actuală, România diovasculare și oncologice—principalele investește doar 18 euro pentru fiecare per- contributoare la mortalitatea și morbidita- soană, (1,7% din bugetul sănătății, media UE tea din România. fiind de 3,1%) în zona prevenției. Aceste defici- ențe de sistem se traduc prin a patra cea mai Prevenția prin screening și depistare precoce, mare mortalitate evitabilă prin prevenție din monitorizarea și managementul integrat al boli- UE—310 decese la 100.000 de locuitori. lor non-comunicabile este un imperativ. Prea

multe cancere sunt depistate în stadii avansate, Prevenția presupune responsabilizarea per- atunci când opțiunile terapeutice și pronosticul soanei, comunității și autorităților privitor la sunt limitate; unul din două cazuri de diabet măsuri integrate de sănătate publică. De ase- zaharat nou diagnosticat are deja instalate menea, este necesar un calendar personalizat complicațiile cronice ale bolii, iar parcursul bolii pentru efectuarea de controale preventive în vasculare în România este interceptat de cele funcție de vârstă și factori de risc. Există exem- mai multe ori în stadiul de infarct miocardic ple de bune practici și politici intervenționale sau accident vascular cerebral. Puți peste 50% validate care trebuie replicate și în România. dintre cabinetele din rețeaua medicinei primare oferă stratificarea riscului cardiovascular în practica generală curentă.

MĂSURI

1. O populație conștientă asupra moda- • Derularea de campanii de conștienti- lităților de prevenire—igienă perso- zare asupra efectelor sedentarismului nală și comunitară și a dependențelor de stupefiante, alcool și tutun.

  • • Promovarea unui mod de viață sănătos din

punct de vedere fizic și psihic, prin reduce- • Derularea de campanii de prevenție în rea factorilor de stres și încurajarea activi- rândul populației vulnerabile și introdu- tății fizice de la vârstă fragedă; colaborarea cerea în curricula școlară a unor cursuri cu instituțiile statului din zona educației, de sănătate, incluzând aspecte de igienă socialului și justiției pentru identificarea orală și corporală, alimentație, exercițiu măsurilor prin care se creează un mediu fizic, sănătate mintală, prevenția acciden- socio-economic sigur, propice unei vieți tărilor și primul ajutor, pregătire pentru de calitate; situații de urgență, educație sexuală,

Pagina 186

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 184

MĂSURI

prevenția abuzului de substanțe, a abuzu- 2. Alimentație sănătoasă și lui de tehnologie. bogată în nutrienți

  • • Deprinderea membrilor comunităților • Colaborarea cu sistemul de educație pen-

școlare și locale de a solicita un sfat medi- tru diseminarea cunoștințelor și informa- cal avizat la momentul oportun (screening, țiilor relevante referitoare la alimentație și semne care pot indica boli etc.) alegerea dietei zilnice.

  • • Conștientizarea riscurilor automedicației. • Descurajarea consumului de alimente

nesănătoase prin suprataxarea acestora

  • • Informarea corectă și educarea din punct sau indirect, prin reducerea accizelor pen-

de vedere medical a beneficiarilor referi- tru alimentele sănătoase. toare la medicamente, suplimente alimen- tare, terapii etc. • Informarea corectă a cumpărătorului cu privire la conținutul și valoarea nutrițională

  • • Conștientizarea costurilor îmbolnăvirii a produselor; adoptarea sistemului de

(în plan personal și socio-economic) și a clasificare european nutriscore și ecoscore importanței acțiunilor care duc la menține- pentru alimente. rea stării de sănătate.

  • • Colaborarea cu domenii conexe—mediu,
  • • Prevenția bolilor cu transmitere sexuală. chimie alimentară etc.—în programe națio-

nale multidisciplinare privind cercetarea și

  • • Testarea integrativă gratuită pentru bolile îmbunătățirea calității alimentelor, a apei și

cu prevalență globală (TBC, HIV, Hepatită a aerului. B și C), conform recomandării OMS, pen- tru populația vulnerabilă prin caravane 3. Calitatea mediului urban și a con- dedicate. Pentru aceste boli este esențial dițiilor de locuire ca obiectiv de accesul universal și gratuit la servicii medi- sănătate publică cale de screening, diagnostic precoce și tratament. Este necesară implicarea coor- • Colaborarea cu autoritățile de mediu pen- donată a autorităților locale și a sectorului tru analiza și cercetarea corelațiilor dintre neguvernamental. evoluția factorilor de mediu și incidența afecțiunilor, cu scopul evaluării locali-

  • • Screening pentru boala vasculară/calcul tăților și zonelor cu potențial nociv asu-

scor de risc cardiovascular prin servi- pra populației. cii medicale preventive contractate cu rețeaua de medicină primară. 4. Sănătatea reproducerii și măsuri de asigurare a sănătății nou-născutului

  • • Rețea națională de screening și tratament

pentru retinopatia diabetică, declarată • Promovarea planificării familiale. de OMS ca boală oculară prioritară. Complicația acesteia—orbirea, afectează • Asigurarea accesului universal la îngrijire iremediabil calitatea vieții populației active. antenatală bazată pe prevenția și detecția Vom înființa o rețele naționale cu centre complicațiilor materne și fetale ale sarcinii județene de „ Ochi Diabetic” în dotarea începând din primul trimestru; continu- minimă a acestora intrând un echipament area îngrijirilor în concordanță cu riscu- de detecție (fundus camera) și de trata- rile identificate. ment al retinopatiei (laser fotocoagulant).

Pagina 187

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 185

MĂSURI

  • • Asigurarea îngrijirii la naștere ținând cont părinții să nu mai fie nevoiți să meargă în

de nevoile medicale și psiho-sociale alte țări să cumpere și să aducă vaccinuri ale mamei. pentru copiii lor.

  • • Promovarea alăptării naturale și disemina- • Derularea de campanii de educare privind

rea cunoștințelor și informațiilor relevante importanța vaccinării—cu motivare supli- referitoare la îngrijirea nou-născutului. mentară a medicilor de familie.

  • • Dezvoltarea facilităților de neonatologie • Actualizarea schemei obligatorii de vacci-

aplicată, cu accent pe patologia complexă nare și dezvoltarea unui cadru legal pentru a nou-născutului (prematuritate, malfor- vaccinarea obligatorie. mații etc.).

  • • Creșterea ratei de vaccinare a copiilor

5. Vaccinare prin derularea de campanii de vaccinare, cu atenție sporită pentru comunită-

  • • Deblocarea legii vaccinării. Vom lua decizii țile vulnerabile.

pe bază de dovezi asigurând funcționarea Comitetului Național de Vaccinologie. Vom • Completarea schemei de vaccinare pen- asigura predictibilitate în achiziții asigurând tru populația adultă la risc, expusă social, stocurile necesare de vaccinuri astfel încât profesional sau prin patologii dobândite.

OBIECTIV

Menținerea stării de sănătate— cronice și prevenția sunt profund deficitare. Medicină primară. Într-adevăr, accesibilitatea sistemului de sănă- tate românesc este printre cele mai slabe din Medicina de familie este subfinanțată aceasta Europa, nevoile medicale nesatisfăcute fiind „beneficiind” de aproximativ 6% din fondurile enorme. La populația peste 65 ani se efectu- destinate sănătății (FNUASS) în timp ce media ează 1,9 consultații/an comparativ cu media UE este de 12–15%. România și Bulgaria sunt europeană de 4,1/consultații/an. singurele țari din Europa care alocă peste 50% din finanțarea sistemului de sănătate medici- Este esențială dezvoltarea medicinei de familie nei de spital; avem 500 paturi acuți/100.000 ca placă turnantă a sistemului public de sănă- de locuitori, media UE fiind de 396/100.000. tate, optimizarea rolului de „gate-keeping” al Avem sute de localități în România fără niciun medicinei primare (controlul ratei internărilor

fel de acces la medicina primară, vârsta medie evitabile) și transferul poverii dinspre medicina a medicului de familie fiind de 57 de ani. de spital spre medicina prespitalicească, mult Astfel, monitorizarea și dispensarizarea bolilor mai cost-eficientă.

MĂSURI

1. Rețeaua medicilor de familie integrării în tratarea ambulatorie a comor- bidităților; creșterea rolului integrator al

  • • Scăderea compartimentalizării serviciilor medicinei de familie.

medicale de specialitate și favorizarea

Pagina 188

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 186

MĂSURI

  • • Revitalizarea centrelor de permanență • (Dotarea și dezvoltarea capacității și com-

existente și stimularea activității acestora, petențelor Centrelor de Permanență pen- facilitarea dezvoltării unora noi, concomi- tru a prelua pacienții de cod alb și albastru tent cu redefinirea pachetului de servicii (non-urgențe) și chiar urgențele „de cod medicale de bază. verde” dinspre Unitățile de Primiri Urgențe; găsirea de soluții locale astfel încât să se

  • • Integrarea navigatorilor de pacienți cu înființeze câte un centru de permanență în

rețeaua de medicină de familie și sistemele imediata vecinătate a Unităților de Primiri de admisie și programări ale spitalelor și Urgențe astfel încât timpii de așteptare la ambulatoriilor de specialitate. UPU să scadă semnificativ)

  • • Extinderea pachetului de servicii de bază • Extinderea rolului medicilor de familie

și facilitarea dezvoltării de servicii noi, cu inclusiv cu ajutorul telemedicinei dar și dezvoltarea competențelor/serviciilor ce prin programe de formare centrate pe pot fi decontate în rețeaua primară. dobândirea de abilități și competențe noi, cu unelte și susținere din partea sistemului

  • • Integrarea centrelor de permanență într-o de sănătate pentru facilitarea unei decizii

rețea națională în vederea eficientizării și medicale corect fundamentate și a unui tra- transparentizării activității, cu transforma- tament corespunzător în rețeaua primară. rea lor în policlinici de proximitate—un concept nou cu adăugarea unor noi servi- • Realocarea în interiorul Fondului Național cii: analize de tip Point Of Care, ecografie Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și servicii de radiologie ce pot fi folosite (FNUASS) astfel încât medicina primară să și prin telemedicina; acestea ar degreva fie finanțată corespunzător—minimum 8%; camerele de gardă și vor da posibilitate de creșterea progresivă a rolului medicinei angajare a tinerilor specialiști în medicină de familie astfel încât numărul internărilor de urgență, medicină internă, specialități evitabile să scadă prin monitorizarea și chirurgicale etc. care la ora actuală nu au dispensarizarea adecvată a bolilor cronice locuri de muncă și părăsesc România. De și măsuri preventive eficiente.

asemenea, împreună cu serviciul de ambu- lanță, ar facilita accesul rapid la intervenții • Creșterea autonomiei medicilor de familie în urgență. Aceste policlinici vor avea rol în prescrierea unor medicamente sau reco- important în meținerea stării de sănătate și mandarea unor investigații prin corectarea prin derulare de campanii de prevenție; în anomaliilor din Contractul Cadru. plus vor avea rol de gestionare a sănătății mintale a populației prin cabinete de psi- • Creșterea eficienței economice și a valorii hologie și, eventual, rețeaua de policlinici medicale a serviciilor oferite de medicul de proximitate ar putea avea și un serviciu de familie. comun de psihiatrie.

  • • Implicarea activă a autorităților locale în
  • • Integrarea funcțională a centrelor de sprijinirea medicinei de familie (impozit

permanență / policlinicilor de proximi- 0 pe clădirea cabinetului, contribuția la tate într-o rețea de gestionare a cazurilor, instalarea medicului de familie și dotarea coordonată județean /regional /național, cabinetului acestuia). Chiar declararea prin extensii ale dispeceratelor unice de Medicinei de Familie ca SIEG-uri—Servicii urgență și prin rețea de navigatori de Interes Economic General cu toate facili- tățile asociate.

Pagina 189

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 187

MĂSURI

  • • Reașezarea finanțării în funcție de calitate • Extinderea rețelei prin recrutarea și profesi-

și rezultat; onalizarea de asistenți medicali comunitari;

  • • Bonus de rural izolat pentru medicii de • Crearea reglementărilor și mecanismelor

familie care decid să își deschidă un CMI corespunzătoare în scopul utilizării teleme- în aceste zone—bonificația capitației și a dicinei pentru accesul la servicii medicale plății per serviciu. al comunităților izolate.

  • • Direcționarea solicitărilor care nu cores- • Dezvoltarea programelor de screening

pund criteriilor medicale de urgență existente pentru patologiile cu risc crescut majoră spre rețeaua primară/ centrele de și introducerea unora noi pentru depis- permanență, în vederea păstrării disponi- tarea timpurie a afecțiunilor cu incidență bilității resurselor avansate pentru cazurile populațională. severe sau complexe.

  • • Încurajarea controalelor medicale regu-
  • • Debirocratizarea și descărcarea poverii late prin campanii de informare, caravane

administrative a cabinetele de medicină de medicale și facilitarea accesului la serviciile familie; spre exemplu, administrarea gradu- de asistență medicală primară (inclusiv lui de compensare la nivelul farmaciei. vizitele la domiciliu).

2. Accesul la servicii de asistență medicală • Dezvoltarea facilităților balneo-climaterice comunitară—rețea complementară și asigurarea suportului profesional medi- medicinei de familie cal și auxiliar prin implicarea sistemului de sănătate în ghidarea dezvoltării de astfel

  • • Clarificarea statutului asistenților medicali de facilități.

comunitari și a atribuțiilor acestora.

  • • Servicii integrate de îngrijiri la domiciliu,
  • • Consolidarea rețelei existente de asistență sociale etc.

comunitară cu finanțare locală prin asi- gurarea spațiului și a resurselor necesare, pentru o bună funcționare.

Pagina 190

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 188

PRIORITATEA 2

Diagnosticarea, tratamentul și îngrijirile medicale—Specialități medicale

OBIECTIV

Servicii medicale de urgență corelate cu asistența medicală primară

MĂSURI

1. Integrarea funcțională a centrelor de 2. Direcționarea solicitărilor care nu cores- permanență într-o rețea de gestionare a pund criteriilor medicale de urgență cazurilor, coordonată județean /regional / majoră spre rețeaua primară/ centrele de național, prin extensii ale dispeceratelor permanență, în vederea păstrării disponi- unice de urgență. bilității resurselor avansate pentru cazurile severe sau complexe.

OBIECTIV

Servicii medicale de tratament secun- dar și recuperare

MĂSURI

1. Facilitarea și susținerea derulării serviciilor 4. Dezvoltarea rețelei de centre de recupe- medicale în regim ambulatoriu pentru a rare și reabilitare. reduce necesitatea tratării pacienților în regim de spitalizare continuă. 5. Sprijinirea serviciilor de îngrijire paliativă și la domiciliu. 2. Dezvoltarea unei rețele de spitale regionale capabilă să ofere servicii medicale la stan- 6. Reevaluarea și adaptarea strategiei darde internaționale și adaptarea prezentei naționale pentru sănătate mintală cu structuri a rețelei spitalicești la nevoile accent pe reintegrarea socială și reinser- actuale de îngrijire. ția profesională.

3. Îmbunătățirea eficacității prevenirii, supravegherii și controlului infecțiilor nosocomiale (infecțiilor asociate asistenței medicale—IAAM).

Pagina 191

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 189

OBIECTIV

Medicina oncologică populaționale de screening și depistare precoce nici măcar pentru tipurile de cancer România are una dintre cele mai mici supravie- pentru care această strategie salvează vieți: țuiri ale pacientului cu boală oncologică; ratele cancerul pulmonar, cancerul de sân, de col de supraviețuire, în special pentru tipurile de uterin și cancerul colo-rectal; cu toate că există cancer care pot fi prevenite prin scăderea Directivă Europeană cu recomandări specifice expunerii la factori de risc (cancerul pulmonar, în acest sens, peste 100 de milioane de euro- hepatic și de stomac) sunt mult sub media peni și nord-americani fiind cuprinși în astfel europeană. Acest fapt se datorează depistării de programe periodice. Costurile tratamente- tardive, a timpilor de așteptare ai rețelei de lor oncologice se estimează că vor crește mai oncologie, (inclusiv pentru investigații ima- mult comparativ cu costurile altor categorii de gistice în vederea stadializării) și a tratamen- patologie și de asemenea numărul cazurilor va

tului ineficient și tardiv. Nu avem programe fi în continuă creștere.

MĂSURI

1. Acces cu prioritate pentru investigațiile de 4. Dezvoltarea Chirurgiei Oncologice și creș- înaltă performanță de tip CT și RMN pentru terea calității tratamentului oncologic în pacientul oncologic (diagnostic/stadiali- fereastra chirurgicală. Astăzi, o mare parte zare/monitorizarea recidivei); disjungerea a chirurgiei tumorale este făcută în secțiile acestor investigații de listele de așteptare de chirurgie generală. Ne dorim înființarea prin contractarea separată de către CNAS de departamente de chirurgie oncologică a acestora cu toți furnizorii acestor servicii în cât mai multe spitale județene și regio- medicale. Pacientul oncologic trebuie nale din România. să beneficieze de o „foaie de parcurs” fără hățișuri birocratice, predictibilă, 5. Înființarea Registrului Național de astfel încât tratamentul să fie optim și la Oncologie, instrument de depistare a momentul oportun. clusterelor de cancer—rate mai mari decât

expectanța în arii geografice circumscrise 2. Dezvoltarea de programe populațio- ale anumitor tipuri de cancer legate de fac- nale de screening și depistare precoce tori de mediu sau contaminarea industrială. oncologică cu acces universal și echita- bil—cancer pulmonar, de sân, cancer de 6. Programul „Camere Curate”—amenajarea col uterin și cancer de colon. Astăzi, doar de saloane cu izolare specifică pentru pro- 0,2% dintre neoplazii sunt depistate prin tejarea de infecții exogene a pacienților cu screening de boală. netropenie marcată și prelungită post-chi- mioterapie în practica hemato-oncologică. 3. Creșterea capacității infrastructurii de medicină oncologică din România de a 7. Demararea unui subprogram național de prelua și adresa cazurile noi—creșterea testare genetică și tratament personalizat—

numărului de ambulatorii de oncologie de terapie celulară—în cadrul Programului medici oncologi. Național de Oncologie.

Pagina 192

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 190

OBIECTIV

Sănătate mintală să includă un management de caz integrat, atât la nivel medical cât și la nivel psihologic, Pentru dezvoltarea optimă a individului, pe educațional sau social. Sistemele rezidenți- tot parcursul vieții sale, sănătatea mintală ale nespitalicești sunt rareori utilizate pentru este la fel de importantă ca și sănătatea fizică. ameliorarea sănătății mintale a pacienților. Sănătatea mintală este principalul contribuitor, Statisticile autohtone în sănătatea mintală sunt alături de afecțiunile musculo-scheletale, la aproape inexistente. starea precară de sănătate a populației din România (IHME 2016). Deși sănătatea min- De asemenea, sunt necesare protocoale clare tală reprezintă o prioritate la nivel European, pentru reglementarea condițiilor care impun România nu a avut parte, până azi, de o restricționarea libertății de mișcare. intervenție multidisciplinară structurată care

MĂSURI

1. Monitorizarea afecțiunilor psihice atât la 5. Sporirea importanței echipelor comuni- nivel național cât și la nivel regional, local tare multidisciplinare de sănătate mintală și individual, prin crearea unui registru care să realizeze un management integrat național al afecțiunilor psihice. Dezvoltarea al cazului. Formarea unor echipe care să unui sistem de audit de caz de sănătate includă medici psihiatri, psihologi, medici mintală, de la diagnostic până la integra- generaliști, furnizori de servicii sociale și rea în comunitate. societăți de binefacere, având ca focus, pe lângă tratamentului inițial, prevenția 2. Reevaluarea și îmbunătățirea funcționa- recăderilor și îmbunătățirea calității vie- lității proceselor în serviciile de sănătate ții pacientului. mintală specializate, cum ar fi cele pentru abuzul de substanțe, gerontopsihiatria, 6. Elaborarea și coordonarea unor programe

psihiatria judiciară, serviciile destinate inter-organizaționale care să includă ameliorării dizabilităților de învățare scheme terapeutice multi-disciplinare, și relaționare. centrate pe caz și grupe diagnostice. Evaluarea periodică a stadiului imple- 3. Reevaluarea și îmbunătățirea condițiilor mentării programelor de sănătate mintală de spitalizare și de siguranță în unitățile prin indicatori de performanță specifici. ce îngrijesc persoane cu afecțiuni psihice Evaluarea anuală a raportului cost-eficiență inclusiv protocoale și ghiduri clare pentru a programelor de sănătate mintală la nivel izolare la minor și adult, pentru internarea național și local. non-voluntară și contenționarea chimică. 7. Recompensarea colaborării la nivelul echi- 4. Ameliorarea abuzului de neuroleptice în pelor multi-disciplinare la nivel național,

Centrele de plasament—ghiduri clare de pentru reducerea impactului unor obsta- diagnostic și tratament; suplimentarea cu cole psihice, cum ar fi depresia perinatală. psihologi a schemelor de personal.