Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 241
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 239
Condițiile cadru pentru
mediul antreprenorial
OBIECTIVE
- • Debirocratizare • Tratament egal și respectarea legii;
- • Stabilitate și predictibilitate; • Asigurarea cadrului legislativ și econo-
mic în vederea dezvoltării profesiilor
- • Costuri administrative cât mai reduse și liberale și a activității antreprenoriale pe
servicii publice eficiente; cont propriu (PFA).
- • Infrastructura de conectare (transport,
comunicații) accesibilă;
MĂSURI
1. Deschiderea unei întreprinderi să se poată 3. Eliminarea regulilor care îngreunează
face în întregime online—În alte țări din inițiativa privată—vom face analize secto-
Uniunea europeană, înființarea unei firme riale a reglementărilor care descurajează
durează câteva ore și se face pe internet. unitățile de producție, industria și manu-
Sunt întreprinzători români care și-au des- factura românească. De exemplu, regulile
chis firme în alte țări cum ar fi Regatul unit fiscale care stimulează firmele românești
sau Estonia pentru că le e mai simplu să să producă în țări vecine și să importe
opereze prin ele. Vom desființa birocrația produse finite.
înfiorătoare la deschiderea de firme noi.
4. Birocrația corelată cu talia firmei—Firmele
2. Fără creșteri de taxe și impozite asupra mici nu pot suporta costuri fixe mari aso-
sectorului privat—Nu vom introduce noi ciate cu birocrația excesivă. Micii comerci-
impozite, taxe sau contribuții obligatorii, anți și micile afaceri sunt primele victime
nu le vom majora pe cele existente, nu ale obligațiilor împovărătoare. Agențiile
vom elimina sau reduce facilități existente. de control nu fac față și sunt de multe ori
Mediul de afaceri din România este con- suspectate că favorizează anumite firme în
siderat printre cele mai impredictibile și favoarea altora. Astfel, propunem ca sarcina
schimbătoare din Uniunea Europeană. birocratică pentru firme să fie redusă pen-
Lucrul acesta a majorat puternic riscul tru firmele mici și mijlocii. Întreprinderile
de țară al României ceea ce a descurajat mici vor funcționa mai mult pe bază de
investițiile în România și a dus la salarii mai declarație unică de conformitate pe proprie
mici pentru români. Pentru a rupe acest lanț răspundere. Controalele trebuie depoliti-
nesfârșit al surprizelor neplăcute pentru zate și făcute de către agențiile de resort
economie este nevoie de o perioadă mai la sesizarea de către terți și la activarea
lungă în care investitorii, mici și mari, să-și unor indicatori clari ca parte a unei meto-
recapete încrederea în stabilitatea mediului dologii de analiză de risc. În același timp
fiscal din România. agențiile de control vor continua activitățile
de autorizare și verificare ale afacerilor
mijlocii și mari;
Pagina 242
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 240
MĂSURI
5. Flexibilizarea legislației muncii și a contrac- respectându-se toate exigențele protecției
telor de muncă pentru adaptarea la o piață datelor cu caracter personal;
a muncii fluidă și dinamică;
12. Fără dosare și cozi la ghișee—Toate apro-
6. Facilitarea intrării și ieșirii de pe piață prin bările și avizele să poată fi solicitate și obți-
clarificarea legislației și simplificarea pro- nute electronic. Dacă instituția emitentă nu
cedurilor de înființare, respectiv de insol- are un sistem electronic dedicat în care ele
vență și faliment; să poată fi încărcate, atunci să fie implicită
comunicarea prin poștă electronică;
7. Simplificarea înființării firmelor prin intro-
ducerea unei proceduri administrative 13. Fără incertitudine fiscală—Combaterea
și nu judecătorești în cadrul Registrului incertitudinii fiscale prin modificarea
Comerțului. În acest mod înființarea unei codului de procedură fiscală astfel
firme se va putea face 100% online, fără încât atunci când o normă fiscală este
proceduri importate din secolele trecute vagă, ambiguă sau neclară, ea va trebui
cu grefieri și judecători care nu ajută cu interpretată în favoarea contribuabilului.
nimic. Pentru securizarea informațiilor Astfel vom stimula chiar parlamentul și
vom folosi tehnologie blockchain, iar administrația fiscală să își dorească norme
informațiile vor fi oferite transparent, fără fiscale cât mai clare.
taxe nejustificate;
14. Interconectarea bazelor de date publice,
8. Dematerializarea sediului social—Adresa crearea de one-stop-shop-uri virtuale,
de corespondență a unei firme sau a unei simplificarea accesului și încurajarea folo-
PFA să poată fi o adresă electronică sau sirii semnăturii electronice, promovarea
o adresă fizică. Eliminarea birocrației care conceptului de „pașaport” administrativ;
înconjoară deschiderea și modificarea
sediului social și considerarea acestuia ca 15. Instituirea prevenției și a rolului formativ ca
adresă de corespondență; regulă clară de evitare a abuzurilor instituți-
ilor de control ale statului;
9. Toate declarațiile fiscale să poată fi făcute
în întregime online—Sisteme fiscale în care 16. Fiecare instituție cu atribuții de control, dar
interacțiunea este 100% online se regăsesc cu deosebire ANAF va elabora și aduce la
și în alte țări ale Uniunii Europene. Nu tre- cunoștință agenților economici buletine
buie să reinventăm roata. Trebuie doar să informative lunare cu prevederile legale și
adoptăm ceea ce merge deja în alte părți; tematicile de control, astfel încât întreprin-
zătorii să fie informați adecvat;
10. Reactivarea „Comisiei de tăiat hârtii” ca
instrument permanent de eliminare sau 17. Simplificarea formulelor de calcul a obli-
reducere a costurilor administrative cau- gațiilor fiscale, respectiv definirea clară
zate de birocrație; și neinterpretabilă a deductibilităților
fiscale, în vederea determinării corecte a
11. Aplicarea regulii „circulă hârtiile și nu bazei impozabile;
oamenii”, astfel încât dacă o instituție
publică cere un act administrativ deja 18. Combaterea fermă și nediscriminatorie a
existent la o altă entitate a adminis- evaziunii fiscale și a muncii la negru. Cele
trației publice, acesta să fie procurat două nu sunt doar o problemă a statului
intern în cadrul administrației publice, (diminuarea resurselor financiare), ci și
Pagina 243
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 241
MĂSURI
a antreprenorilor cinstiți care trebuie să 21. Paritate stat-cetățean/antreprenor în pri-
performeze într-un mediu competitiv dis- vința consecințelor ce decurg din neînde-
torsionat și lipsit de etică. După Zero taxe plinirea obligațiilor;
pe salariul minim, motivele pentru care
romanii recurg la munca la negru nu vor 22.Crearea unor mecanisme judiciare rapid și
mai fi aplicabile; eficiente de rezolvare a cauzelor de natură
comercială (inclusiv insolvență) și de exe-
19. Punerea în practică a testului IMM în eva- cutare a hotărârilor judecătorești;
luarea preliminară a viitoarelor acte nor-
mative—Vom realiza un indicator privind 23.Digitalizarea interacțiunii cu statul român—
contribuția fiecărei societăți la bugetele Vom aduce instituțiile statului în secolul 21
de stat pentru a avea o imagine globală a prin dezvoltarea serviciilor publice digitale
câștigului pe care îl are statul de pe urma și interconectarea instituțiilor statului astfel
IMM-urilor care nu contribuie doar impo- încât statul să funcționeze ca o singura
zit pe venit/profit, ci și TVA și impozite instituție, pentru beneficiar. Pornim de pe
pe muncă prin activitatea economică pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui
care o generează. nu numai să oferim modalitatea de a inter-
acționa cu instituțiile statului prin comuni-
20.Implementarea legii holdingurilor— cații electronice, dar și să oferim formulare
Îndelung discutată și așteptată de oamenii pre-completate să creștem numărul de
de afaceri și de antreprenori, aceasta solicitări care se pot rezolva exclusiv online
este în prezent blocată. Vom implementa și să oferim mai multe tipuri de servicii
această lege tocmai pentru a încuraja digitale pentru întreprinderi.
antreprenorii români să-și înființeze
societăți tip holding în România și nu în 24.Implementarea cărților electronice de iden-
afara țării, repatriind în acest fel capita- titate—Digitalizarea interacțiunii cu statul
luri care astăzi stau în state cu legisla- trece prin cărți de identitate electronice,
ție mai permisivă. interconectate cu cardul de sănătate și eli-
minarea altor documente care astăzi sunt
necesare, de exemplu talonul de pensie.
PRIORITATEA 2
Factori de dezvoltare: locuri de muncă
bine plătite și acces la capital
Din perspectiva folosirii factorilor de produc- Modelul economic propus pleacă, prin
ție, România are două mari probleme. Pe de-o urmare, de la nevoia clară de investiții atât în
parte, nu își valorifică resursele endogene valorificarea factorilor de producție primari și
existente, în special resursa umană și cea derivați, cât și în optimizarea funcției de pro-
naturală, dar și capitalul autohton. Pe de altă ductivitate multifactorială.
parte, nu optimizează funcția de producție
prin know–how și inovare.
Pagina 244
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 242
Locuri de muncă bine plătite. Exodul
românilor trebuie oprit. Forța de muncă
tânără a României a plecat din țară
sau își dorește să o părăsească.
Astfel, unele estimări pun la 5 milioane numă- muncește legal în România, indiferent de
rul de români din afara granițelor. În același salariu pe care îl are, plătește CAS 25% și CASS
timp, una dintre cele mai mari probleme pe 10%, după care impozit pe venit 10%, iar, pe
care le-am identificat în rândul întreprinzători- lângă acestea, angajatorul mai are de plătit fai-
lor români este lipsa de forță de muncă. Dorim moasa contribuție pe care a adăugat-o guver-
ca acești români să se întoarcă în România, și nul de 2,25% din tot salariul brut. Această poli-
știm că și ei își doresc acest lucru. Pentru asta tică fiscală scumpește în mod artificial munca.
nu este suficient elanul patriotic, ci este nevoie Mai grav, nu permite creșterea salariilor pentru
de o economie care să le ofere un salariu com- a atrage înapoi forța de muncă tânără care a
petitiv și perspective de viitor. părăsit România. De aceea, ne vom concentra
asupra reducerii poverii fiscale asupra muncii.
În sistemul fiscal român, impozitarea pe
muncă este foarte ridicată. Dintr-un salariu, Regândim modul de a ajuta antreprenoriatul
statul ia aproximativ tot atât cât încasează și prin transformarea schemelor de ajutor de stat
salariatul care muncește. În prezent, 43% din în reduceri ale poverii fiscale pe muncă de
salariu se duce la stat și 57% la salariat. Oricine care să beneficieze toți românii.
OBIECTIVE
- • Activarea și ocuparea prin crearea de noi crește salariile. Astfel, vom reduce con-
locuri de muncă a unui număr semnificativ tribuția angajatorului atunci când cresc
din cele aproape 2 milioane de persoane salariile din întreprinderea sa.
inactive până în 2024.
- • Toleranță zero pentru munca la negru
- • ZERO taxe pe salariul minim—Impozitarea și la gri.
muncii doar pe suma care depășește un
salariu minim. România are cea mai dură • Asigurarea unui echilibru al condițiilor de
impozitare a salariului minim din toată muncă și salarizare între sectorul public și
Europa. Din cauza aceasta, forța de muncă cel privat și optimizarea nivelului de perso-
o părăsește și suntem a 3-a țară din Europa nal necesar în sectorul public.
după rata de inactivitate. De aceea vom
reduce impozitarea muncii preponderent • Flexibilizarea politicilor și procedurilor
pentru românii care lucrează pe salarii mici legate de atragerea de talent din afara
prin a institui regula că doar partea din granițelor, în special din diaspora.
salariu care depășește un salariu minim
este impozitată. • Eliminarea birocrației pentru obținerea
primei de instalare—Acordarea acesteia
- • Facilitate fiscală pentru firmele care inves- sub forma de facilitate fiscală, inclusiv la
tesc în dezvoltarea profesională a angaja- întoarcerea din străinătate. Vom încuraja, în
ților—Firmele care investesc în formarea special, mobilitatea către zonele în care se
angajaților lor îi fac mai productivi și le pot vor face lucrări de infrastructură de interes
Pagina 245
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 243
OBIECTIVE
național. România este țara cu cea mai România—Accelerarea demersurilor
mică mobilitate internă a forței de muncă Autorității Naționale pentru Calificări în
din UE fiind, în același timp, țara cu cea mai armonizarea cu European Qualifications
mare mobilitate externă din Uniune. Framework astfel încât calificările obținute
în alte state ale Uniunii Europene să fi recu-
- • Investiții în educație, calificare și recalifi- noscute automat în România.
care, în formarea pe tot parcursul vieții, în
impulsionarea învățământului profesional • Flexibilizarea muncii și clarificarea preve-
și tehnic (IPT) și a formei de învățământ derilor cu privire la telemuncă, munca la
dual în special, susținerea educației antre- domiciliu și a muncii cu program inegal
prenoriale și financiare. / nenormat.
- • Reformarea Serviciului Public de Ocupare • Încurajarea femeilor să rămână conectate
(prin concentrarea prioritară pe măsuri la piața muncii pe perioada concediului
active de ocupare și pe consiliere, în de maternitate—Foarte multe mame își
special pentru categoriile vulnerabile (ex: iau concediu de maternitate timp de 24
tineri, persoane cu dizabilități etc.); de luni pentru a se ocupa de creșterea
copilului. De multe ori, acestea și-ar dori
- • Implementarea eficientă a Garanției pentru să se întoarcă în câmpul muncii înainte de
Tineret, program european dedicat redu- finalul perioadei maxime de concediu de
cerii șomajului în rândul tinerilor; maternitate, însă este o alegere destul de
grea. Propunem introducerea posibilității
- • Crearea de stimulente (deduceri fiscale și ca femeile să poată lucra cu normă parțială
granturi) pentru formarea de competențe pe timpul concediului de maternitate o
în interiorul firmelor; perioadă de timp pe care să o poată nego-
cia cu angajatorul.
- • Recunoașterea automată a califi-
cărilor obținute în alte state și în
Valorificarea superioară a capitalului—
acces la finanțare, piața de capital,
aderarea la euro și stabilitate economică
Mediul de afaceri românesc este marcat de altfel, restul fiind pe pierdere sau cu capitaluri
un grad de intermediere financiară1 extrem de negative. În condițiile pandemiei COVID–19,
redus, de cca. 26%, ceea ce plasează România problemele de lichiditate ale IMM s-au agravat,
pe ultimul loc din Uniunea Europeană mai ales în contextul unei diversități reduse
(media 83%) și mult în spatele altor țări din de alternative de finanțare non-bancare.
Europa Centrală și de Est (ex: Polonia 52%). Sprijinul public pentru accesul la finanțare
Antreprenorii români se finanțează din surse al antreprenorilor a fost și este incoerent,
interne, preponderent prin reinvestirea profi- încărcat de proceduri birocratice inutile, lipsit
tului și apelând la credit comercial. Doar 15% de transparență, predictibilitate, de eficiență
din firmele din România sunt bancabile de și eficacitate.
1 Calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și Produsul Intern Brut.
Pagina 246
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 244
Pe partea de granturi nerambursabile, progra- Nimic nu se mișcă pe zona de piață de capital,
mele de sprijin din bani naționali concurează neexistând vreun sprijin pentru finanțări de tip
cu cele din bani europeni pe obiective simi- ofertă publică inițială (IPO).
lare de politică publică (ex: Start-up Nation
vs. Start-up Plus), alocările de resurse sunt Sprijinul pentru finanțări alternative non-ban-
neclare, criteriile de evaluare ridicole pentru care, de tip crowd-funding sau business
ceea ce contează cu adevărat în mediul antre- angels este inexistent sau extrem de firav.
prenorial. În plus, fiecare instituție pare să aibă
propriul program, cu propriile reguli, ceea ce Economia României suferă din cauza lipsei de
creează un coșmar oricărui antreprenor. infrastructură și din cauza investițiilor publice
prost făcute. În ultimii ani investițiile publice
Pe partea de garanții sau instrumente financi- s-au prăbușit și chiar și atunci când s-au alocat
are menite să încurajeze creditul bancar, există fonduri pentru ele, acestea s-au concentrat pe
o combinație de resurse redundante care investiții în apărare și nu investiții economice
creează lipsă de predictibilitate și pentru bănci de care România are nevoie.
și pentru antreprenori. Programul IMMInvest
este o dovadă cum poți rata o reacție rapidă Ne dorim ca economia României să fie una
pe timp de criză punând în așteptare mai bine stabilă și europeană. Astfel, ne dorim integra-
de 20.000 de firme pentru ceva ce oricum ar fi rea în Zona Euro cât mai rapidă și respectul
putut beneficia oricum și fără sprijin. tuturor politicilor economice care fac o eco-
nomie sănătoasă.
Pe zona de sprijin pentru finanțare de tip equ-
ity, în afară de 2–3 fonduri de mici dimensiuni
create cu sprijinul FEI din bani europeni, nu
există nici o perspectivă coerentă.
OBIECTIVE
- • Simplificarea schemelor de sprijin public c) Crearea unei interfețe unice („one-
pentru accesul la finanțare al antrepreno- stop-shop”) pentru antreprenori în
rilor și facilitarea accesului transparent la care să prezentăm toate oportunitățile
informații, ca un ansamblu de reforme în de finanțare existente (naționale și
care propunem: europene—nu doar cele de pe viitorul
Cadru Financiar Multianual, ci și cele
a) Crearea unui pachet coerent și transpa- din cadrul Next Generation EU și cele cu
rent de facilitare a accesului la finanțare depunere direct la Comisia Europeană),
al antreprenorilor, care să ofere oportu- cu un sistem de inteligență artificială
nități în funcție de stadiul afacerii (de la / RPA care să permită identificarea cu
idee inițială, la start-up, la scale-up) și ușurință a surselor de finanțare posibile
care să permită diversificarea surselor. și oportune în funcție de situația parti-
culară a fiecărui antreprenor.
b) Punerea în comun a resurselor din bani
europeni cu cele din bani naționali, d) Folosirea sistemului bancar și a struc-
întrucât sursa de finanțare nu ar trebui turilor de sprijin ale afacerilor ca inter-
să conteze, ci obiectivul de politică. mediari direcți (implementing bodies)
pentru fondurile europene;
Pagina 247
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 245
OBIECTIVE
e) Creșterea procentului de finanțare din j) Crearea unor apeluri permanente, mai
fonduri europene dedicat beneficia- ales pentru start-up-urile inovative, care
rilor privați și simplificarea condițiilor să permită finanțarea rapidă a unor pro-
de finanțare; iecte valoroase, evaluate de un panel
extern de antreprenori și experți inde-
f) Crearea și implementarea în parteneriat pendenți și nu pe baza unei grile aride.
cu sistemul bancar și a consultanților
privați a unui mecanism semi-automati- k) Diversificarea instrumentelor financiare
zat de evaluare rapidă a bancabilității și prin folosirea fondurilor europene pen-
a punctajului preliminar pentru proiec- tru garanții sau co-investiții (matching
tele depuse în cadrul apelurilor lansate funds) pentru sprijinirea creării/ dezvol-
(cu finanțare din fonduri europene tării inițiativelor/ fondurilor private care
nerambursabile sau naționale), pentru să dezvolte ecosistemul de finanțare,
simplificarea și accelerarea procesului incluzând fonduri de equity / capital de
de evaluare tehnico-financiara a aplica- risc, crowd–funding, business angels,
țiilor: beneficiarul potențial își încarcă sprijin pentru listarea inițială pe bursă
elementele principale ale ideii de pro- a IMM etc.
iect într-o aplicație simulată online, și își
află punctajul preliminar, dar și nivelul • Dezvoltarea pieței de capital pentru atin-
de bancabilitate; gerea unor obiective macroeconomice
esențiale: alocarea eficientă a capitalului în
g) Structurarea, în parteneriat cu sistemul economie; facilitarea accesului la finanțare
bancar a unui sistem clar și transparent pentru companii și distribuirea riscului;
care să asigure acordarea de credite din formarea capitalului autohton și accesul
partea băncilor care să acopere cota publicului (direct și indirect prin fonduri
de cofinanțare cu care trebuie să vină de pensii și investiții) la creșterea econo-
beneficiarii de proiecte cu finanțare mică; atragerea de investiții externe pentru
europeană nerambursabilă; reglarea echilibrelor macroeconomice;
încurajarea intermedierii financiare și a
h) Crearea și operaționalizarea unei investițiilor populației.
platforme online de servicii-suport
(asistență: contabilitate, juridic, resurse • Alinierea cu pachetul legislativ UE al Pieței
umane, securitate și sănătate în munca, Unice de Capital și participarea activă la
legislația muncii, marketing, comu- regândirea legislației Europene în privința
nicare externă etc.) destinat micilor utilizatorilor de servicii financiare și adopta-
antreprenori aflați la început de drum rea unui Plan de acțiuni privind dezvoltarea
în mediul privat, care să permită spriji- pieței de capital.
nul voluntar din partea comunității de
consultanță, respectiv mentoratul din • Eficientizarea și depolitizarea Autorității de
partea unor antreprenori cu experiență; Supraveghere Financiară, includerea unor
condiții minime de competență profesio-
i) Crearea unei baze naționale de date cu nală pentru toți angajații ASF și persoanele
acces deschis (open access) care să care lucrează în domeniu.
centralizeze ideile de produse/ servicii
disruptive și/sau dual use (medicina, • Consolidarea sistemului bancar și crea-
securitate—apărare—domeniul militar, rea unei Bănci Naționale de Dezvoltare
energie, dezvoltare sustenabilă) care (National Promotional Bank) pentru folosi-
să ducă la investiții private strategice rea resurselor Băncii Europene de Investiții
(consorții internaționale); în gestiunea financiară a proiectelor majore
Pagina 248
O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 246
OBIECTIVE
de investiții legate direct de convergența procedura de achiziții, cu condiția transpa-
reală a României cu Uniunea Europeană. rentizării acestora, chiar și pentru sumele
sub 15.000 euro. Vom ușura accesul pe
- • Acces ușor și transparent la achiziții SEAP/SICAP pentru ca toți comercianții
publice—Modificarea legislației pri- care doresc să facă afaceri cu instituțiile de
vind achizițiile publice pentru a ușura stat să aibă acces facil la sistem.
PRIORITATEA 3
Bani europeni pentru industriile viitorului
La nivel european se află în plină adoptare deja setate două priorități–cheie, transfor-
Noua Strategie de Politică Industrială, care marea verde și cea digitală, care sunt menite
exprimă ambiția UE de fi competitivă la nivel să reconfigureze transversal întreaga indus-
global. Strategia este centrată pe 14 ecosis- trie a UE. Pactul Ecologic și Noua Agendă
teme industriale paneuropene și pe ideea de Digitală devin parte integrantă a pachetului
a investi masiv în consolidarea și dezvoltarea de redresare (Recovery Plan) pe care UE
lanțurilor valorice–cheie. Acestea vor permite mizează pentru viitor.
reducerea dependenței de materiile prime
importate din afara Uniunii Europene.
În același timp, tot la nivel european au fost
Din noua Strategie Industrială a
Europei, putem intui 14 ecosisteme
industriale de interes pentru România:
1. Turism 8. Sectorul farmaceutic
2. Afaceri locale 9. Infrastructura digitală critică
3. Industria de distribuție și logistică 10. Producția de energie curată
4. Industria grea 11. Cercetare și inovare
5. Industria auto 12. Industria de apărare
6. Industria aeronautică 13. Noi platforme industriale (tip cloud)
7. Sectorul cultural 14. Infrastructură pentru securitatea
cibernetică și competitivitate industrială