Ediția 2010

Pagina 73

construcţia/modernizarea de şcoli/dispensare, grădiniţe, centre de îngrijire bătrâni, orfelinate, etc), formare continuă, în surse de energie regenerabilă etc + facilităţi speciale pentru investiţii în mediul rural.

• • Taxarea supraconcentrării în activităţile de retail
• • Introducerea unei taxe pentru utilizarea terenului pentru companiile

energetice, de utilitati in general

• • Înfiinţarea unei firme într-o oră. Reducerea la jumătate a

cheltuielilor determinate de birocraţie şi fiscalitate, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi simplificarea cadrului legislativ.

• • Stabilirea unui dialog permanent între BNR şi Ministerul Finanţelor

în scopul fundamentării unui mix consistent de politici macroeconomice şi pentru atingerea ţintelor anuale de inflaţie, minimizând volatilitatea cursului de schimb leu/euro şi a menţinerii deficitului extern în limite sustenabile din punct de vedere al finanţării.

• • Efectuarea unui audit de analiză a funcţiilor guvernamentale, pentru

a înlătura activităţile redundante şi a mări eficienţa utilizării resurselor bugetare limitate.

• • Subventii conditionate. Toate subventiile de la buget catre

companiile publice vor fi conditionate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructuări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite

• • Optimizarea sistemului de instituţii publice în scopul apropierii

acestuia de cetăţeni prin reducerea numărului de ministere şi agenţii guvernamentale, asigurarea unei mai bune organizări în interiorul acestora, fără afectarea personalului de specialitate din cadrul acestora;

• • Introducerea unor normative clare, conforme cu standardele

europene în ceea ce priveşte dotările din instituţiile publice centrale şi locale, precum şi a materialelor consumabile în funcţie de profilul acestora;

• • Organizarea şi conducerea unui sistem unic de achiziţii publice la

nivelul instituţiilor publice centrale şi locale în scopul realizării achiziţiilor din bani publici în condiţii de eficienţă sporită, eliminării birocraţiei şi a corupţiei; 73 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 74

• • Introducerea de normative corect fundamentate pentru lucrările

suportate din cheltuielile de capital bugetare, în vederea eliminării suprapunerii acestora şi a sustragerii banilor publici în interes privat;

• • Îmbunătăţirea calităţii managementului datoriei publice interne şi

externe în scopul minimizării cheltuielilor cu dobânzile;

• • Fundamentarea unor norme transparente privind alocarea

transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale în vederea stimulării iniţiativelor locale şi dezvoltării echilibrate în profil regional;

• • Îmbunătăţirea disciplinei financiare a instituţiilor publice în raport

cu agenţii economici furnizori de bunuri şi prestări de servicii în scopul eliminării blocajului financiar şi a fluidizării decontărilor băneşti din economie;

• • Introducerea de criterii privind performanţa exprimată prin

eficienţă, eficacitate şi economicitate specifice fiecărui sector al administraţiei publice centrale şi locale care vor fi studiate anual de către instituţiile abilitate ale statului, în vederea determinării calităţii managementului fiecărei instituţii publice, cu adoptarea de măsuri corespunzătoare în raport cu rezultatele evaluărilor respective;

• • Asigurarea predictibilităţii procesului bugetar prin elaborarea de

bugete multianuale care definesc priorităţile şi dinamica alocării fondurilor publice pe un orizont de 4 ani.

• • Încurajarea companiilor private în emiterea de facturi electronice, în

confomitate cu Directiva UE112/2006

Alte masuri privind facilităţile fiscale

• • Cresterea plafonului pentru sumele folosite in activitati de CSR sau

ca sponsorizare care se pot deduce din impozitul pe profit; Sectorul privat este interesat în a susţine şi iniţia programe de calificare, recalificare, perfectionare şi specializare profesionala, în condiţiile în care acestea sunt considerate investiţii şi beneficiaza de stimulente financiare permise de legislaţia europeana.

74 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 75

• • Incurajarea angajatorilor de a furniza programe anuale de pregatire

profesionala prin exceptarea de la plata contributiei pentru somaj datorate de angajator;

• • Acordarea unor facilitati fiscale persoanelor fizice care fac donatii

catre cauze de interes public. Facilitatile fiscale ar trebui minimal sa duca la micsorarea bazei impozabile si in mod ideal sa se faca macar partial din impozitul datorat. Astfel ar fi eliminata una din barierele importante care stau in calea unei implicari constante a populatiei in finantarea unor cauze de interes public sau organizatii neguvernamentale.

• • Asigurarea transparentei si unui management mai bun al prevederii

de a dirija 2% din impozitul pe venit către ONG sau unităţi de cult. In acest moment Ministerul Economiei si Finantelor nu poate oferi o situatie asupra beneficiarilor prevederii 2%, Avand in vedere ca aceste fonduri reprezinta bani publici, acest lucru ar conduce la o mai mare incredere a populatiei in acest sistem si implicit in organziatiile societatii civile. Diferite organizatii au cerut in mod repetat Ministerului Economiei si Finantelor acest lucru, dar pana in prezent fara rezultat.

• • Acodarea unor facilitati fiscale pentru situatia in care beneficiarii

testamentari sunt organizatii sau institutii de interes public. Astfel s- ar crea si in Romania un sistem legal stimulant pentru constituirea fundatiilor private. In multe tari acesta este principalul sistem financiar prin care sunt create marile fundatii. Ar aparea astfel in timp institutii finantatoare locale care ar inlocui donatorii internationali care au parasit tara noastra si care ar completa finantarile oferite pe linie guvernamentala sau de catre sectorul de afaceri.

• • Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contributiile sociale pentru

salariile angajatilor cu dizabilitati. Astfel de facilitati ar conduce la un interes mai mare din partea angajatorilor in a angaja persoane cu dizabilitati. In prezent, persoanele cu dizabilitati din Romania sunt o resursa valoroasa pentru piata fortei de munca, insa, din pacate, mult sub-utilizata.

• • Sumele incasate la stat in urma ne-angajarii procentului de 4%

persoane cu dizabilitati din totalul personalului (conform legii 448/2006) – sa se constituie intr-un fond special folosit integral pentru incurajarea angajarii persoanelor cu dizabilitati, inclusiv prin acordarea de subventii pentru investitii in accesibilizarea 75 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 76

infrastructurii sau incurajarea persoanelor cu dizabilitati sa-si creeze propriile afaceri; acest fond poate fi folosit si pentru acoperirea contributiilor sociale datorate de angajator pentru salariile angajatilor cu dizabilitati;

• • Transpunerea sistemului practicat in anumite state UE prin care

angajatorii persoanelor cu dizabilitati primesc subventii de la stat pentru a compensa incapacitatea de munca, stabilita procentual, a angajatilor lor. De exemplu, daca o persoana are capacitate de munca 60%, angajatorul va primi de la stat o suma reprezentand 40% din salariul persoanei cu dizabilitati angajate, angajatul fiind platit cu salariul intreg.

Pactul pentru adoptarea euro

Partidul Social Democrat consideră că adoptarea monedei euro în anul 2016 ar trebui să reprezinte ţinta strategică a României în domeniul economic. PSD propune un pact politic pentru atingerea acestui obiectiv în 2016. Credem că este nevoie de creşterea convergenţei structurale cu UE. Din 2016, România va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice din zona euro, trebuind să respecte prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (legate în principal de sănătatea finanţelor publice). De atunci, România va adopta politica monetară comună a Băncii Centrale Europene, va trebui să deţină mecanisme de echilibrare automată a economiei (flexibilitatea preţurilor şi a salariilor, un grad ridicat ridicat de intermediere financiară, sincronizarea ciclurilor de afaceri, flexibilitatea pieţei muncii, mobilitatea perfectă a capitalurilor etc) şi să mărească viteza de reacţie a politicii fiscale,

pentru a absorbi şocurile simetrice/asimetrice cu care se va confrunta economia internă.

76 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 77

Impactul bugetar estimat al principalelor măsuri prevăzute în Programul de Guvernare Macroeconomie Măsura Estimare impact bugetar Introducere impozit diferentiat pe venitul global cu deductibilitati fiscale Scenariul 1: Cota 0% pana la 1000 Ron salariu brut; cota -0,2% din PIB 15% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu brut; cota 25% pentru ce depaseste 4501 Ron până la 9000 venituri salariale brute; cota 35% pentru ce depaseste 9001 Ron până la maxim salariu brut.

Scenariul 2: Cota 8% pana la 1000 Ron salariu brut; cota -0,5% din PIB 12% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu brut; cota 16% pentru ce depăşeşte 4501 Ron. Revenirea cuantumului salariilor din sectorul bugetar la -1,1% din PIB nivelul dinaintea reducerii cu 25%. Cota redusă de TVA 5% pentru pâine, carne proaspătă, lapte, - 0,5% din PIB ulei şi zahăr (cu specificatii tehnice) Zero contributii la angajator pe o perioadă de 1 an pentru - 0,12% din PIB locuri de muncă nou create pe care se angajeaza someri/tineri/persoane > 45 ani, cu obligativitatea menţinerii pe post inca un an de zile (crearea de 100.000 noi locuri de munca)

Stimularea creării a minim 50.000 locuri de muncă în -0,05% din PIB microîntreprinderi, prin zero contributii la angajator, pe o perioadă de 6 luni, pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maxim 1.000 lei Reducerea graduală a CAS cu 5,5 puncte procentuale pentru -0,5% din PIB angajatori şi 4,5 puncte procentuale pentru angajat. (in 2011, ptr 2011 reducerea cu 3 ppt la angajator) Implementarea Programului Prima Casă 3 prin -0,05% din PIB recapitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri.

77 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 78

Economii bugetare / surse de finantare

Măsura Estimare impact bugetar ptr 2011 Plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. + 1,2% din PIB Introducerea de normative de consum pentru administraţia publică centrală. Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) Reaşezarea redevenţelor încasate de stat ca urmare a +0,6 din PIB concesionării exploatării resurselor naturale neregenerabile si cresterea veniturilor nefiscale Reducerea evaziunii fiscale si înăsprirea controalelor +2% din PIB pentru reducerea fenomenului de muncă la negru.

Imbunatatirea colectarii Eliminarea anumitor privilegii din Codul Fiscal + 2% din PIB privind plata impozitelor si taxelor locale Restructurarea aparatului guvernamental, a agenţiilor + 0,1% din PIB guvernamentale şi a serviciilor deconcentrate aflate în subordine. Simplificarea şi reducerea structurilor teritoriale de reprezentare a ministerelor şi comasarea pe regiuni de dezvoltare a acestora Implementarea în regim de urgenţă a standardelor de + 0,5% din PIB cost şi a normativelor de personal în toate serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor şi bugetelor standard pentru toate autorităţile publice

locale. Introducerea de criterii de performanta pentru managementul întreprinderilor publice Cresterea bazei de impozitare prin programul Tradeco + 0,7% din PIB

78 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 79

Specificul soluţiilor propuse de noul model de dezvoltare

• • Abordarea simetrică a măsurilor de austeritate: reducerea cheltuielilor şi

creşterea veniturilor. O viziune integrată asupra dezvoltarii economiei

• • Măsurile pe termen scurt creează premize pe termen mediu şi lung în

dezvoltarea României.

• • Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune se va face concomitent

cu creşterea competitivităţii economice si creşterea exporturilor

• • Reducerea fiscalităţii pe muncă şi creşterea fiscalităţii pe capital
• • Acordarea de subventii conditionate va contribui la cresterea eficientei

cheltuirii banilor publici. Crearea Fondului de Prefinantare pentru comunitatile sarace va conduce la o dezvoltare echilibrata, la reducerea decalajelor dintre regiuni

• • Viziunea respectă cerinţa de compatibilizare cu Programul de

Convergenta, Planul Naţional de Reforme propus de România si programele de măsuri anticriză propuse de UE, Strategia Lisabona si Europa 2020 etc. Rezultate aşteptate

• • Un ritm mediu anual de creştere economica de 3,5% in perioada 2011-

2015, care să conducă la menţinerea ratei şomajului sub 6%

• • Cresterea ponderii veniturilor bugetare la 40% din PIB până în 2014
• • Crearea a 800.000 locuri de muncă până în 2016
• • Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene cu circa 20 puncte

procentuale anual, pana la absorbtia totala a fondurilor structurale si de coeziune de la UE

• • Reducerea decalajelor urban - rural cu 30% până în 2016
• • Cresterea ponderii exporturilor cu valoare adaugata ridicata in total

exporturi cu 50%

• • Reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie (conform

metodologiei UE, la 60% din mediana veniturilor) de la 5 milioane (estimat în 2009) la 2 milioane (la sfârşitul anului 2016)

• • Un nivel mai ridicat al convergenţei veniturilor cu UE în 2016 – un

PIB/locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) de cel puţin 55% din media comunitară.

• • Reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB în 2016, pentru a

îndeplini criteriul de la Maastricht;

79 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 80

• • Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la sub 60% din PIB

până în 2016 (de la 40% in 2010).

80 PROIECT România Corectă – România Socială