Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 65
Politica fiscală a Partidului Social Democrat
Opţiunile PSD
Partidul Social Democrat consideră că:
- - Nivelul taxelor şi impozitelor pe forţa de muncă trebuie să se reducă,
în paralel cu acoperirea deficitului creat prin modificări ale Codului
Fiscal;
- - Desi in principiu, nivelul taxelor şi impozitelor pe capital trebuie să
ajungă cel puţin egal cu nivelul taxelor şi impozitelor pe forţa de
muncă, nu excludem promovarea unei taxari diferentiate a
capitalurilor, functie de domeniul si utilitatea sociala a ramurii in care
se manifesta;
- - Privilegiile nejustificate din Codul Fiscal şi alte acte normative trebuie
eliminate;
- - Este necesară o schimbare profundă a modului de luptă împotriva
evaziunii fiscale,
- - Este necesară îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor la nivel
central şi local.
Obiective
Pe termen scurt vom urmări stimularea cererii agregate prin creşterea
consumului privat si a investiţiilor guvernamentale, care să creeze puternice
efecte de multiplicare şi să antreneze investiţii ale agenţilor economici privaţi.
De asemenea, urmărim restabilirea încrederii în economia românească prin
măsuri de stabilizare macroeconomică şi atragerea de investiţii străine directe.
Astfel, vom putea menţine / crea locuri de muncă mai multe şi mai bune.
Susţinem abordarea echilibrată a refomei sistemului public. Măsurile de
raţionalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creştere a
veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune
65
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 66
reducerea unei nevoi de finanţare, dar nu un plus de bani la buget, deci nu avem
ce reorienta spre investiţii.
PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor
analize cost - beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte creşterea
veniturilor bugetare să se realizeze prin majorarea diferenţiată a fiscalităţii,
îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele
negative asupra mediului de afaceri să fie minime.
Ne propunem eliminarea privilegiilor şi favoritismelor din sistemul
naţional de taxe şi impozite si reducerea corupţiei în achiziţiile publice şi în
procesul de privatizare.
Pe termen mediu, credem că este nevoie de o reformă a sistemului
finanţelor publice din România. Impozitarea actuală din România favorizează
capitalul şi excepţiile de la lege şi defavorizează munca şi contribuabilii care
respectă legea. Reforma propusă de PSD va conduce la consolidarea unui mediu
macroeconomic stabil. În opinia noastră, respectarea prevederilor Programului
de Convergenţă privind aderarea României la EuroZone ar reprezenta o
“împăcare” posibilă între atingerea convergenţei nominale şi a celei reale.
Considerăm că adoptarea monedei euro constituie principala ancoră în
domeniul politicilor macroeconomice. Totuşi, acesta nu constituie un obiectiv în
sine, ci trebuie să fie rezultatul armonizării stabilităţii macroeconomice cu
progresele înregistrate în procesul de convergenţă reală (sporirea productivităţii,
creşterea veniturilor, modernizarea infrastructurii, creşterea competitivităţii
exporturilor, absorbţia ridicată a fondurilor europene, consolidarea reformelor
structurale).
Măsuri
I. Măsuri de stimulare a economiei şi creare de locuri de muncă
¾ Anularea tăierii salariilor bugetarilor. Revenirea cuantumului
salariilor din sectorul bugetar la nivelul dinaintea reducerii cu 25%.
¾ Cota redusă de TVA 5% pentru pâine, carne proaspătă, lapte,
ulei şi zahăr (cu anumite specificaţii tehnice)
¾ Zero contribuţii de la angajator pe o perioadă de 12 luni,
pentru locuri de muncă nou create pe care se angajează
66
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 67
şomeri/tineri/persoane peste 45 ani, cu obligativitatea menţinerii pe
post încă un an de zile
¾ Stimularea creării a minim 50.000 locuri de muncă în
microîntreprinderi, prin zero contributii de la angajator pe o perioadă
de 6 luni, pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de
maxim 1.000 lei
¾ Implementarea Programului Prima Casă 3 si recapitalizarea
Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Garanţia de stat ar putea
acoperi numai 50% din suma împrumutului, deoarece restul e
garantat cu ipotecă, însă volumul facilităţii ar putea fi majorat cu
80%. Fonduri de aproximativ 1,4 miliarde EUR ar putea fi astfel
injectate în economie, prin lărgirea bazei de potenţiali aplicanţi.
¾ Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei
economice prin instituirea unui sistem de stimulare care să includă şi
folosirea fondurilor europene
¾ Plata datoriilor statului către firmele private. Statul nu mai
trebuie să fie un factor de blocaj în economie, astfel încât datoriile
mai vechi de 60 de zile vor fi plătite sau compensate.
¾ Înfiinţarea Consiliului de Programare şi Prognoză Economică
(CPPE, prin restructurarea Comisiei Naţionale de Prognoză) care va
propune direcţiile strategice de dezvoltare ale României. CPPE va
întocmi o strategie de dezvoltare sectorială, pe baza analizelor
efectuate de institutele de cercetare din domeniu, cu privire la
avantajele competitive de care dispune economia românească. Prin
pârghiile de care dispune, guvernul va antrena agenţii economici
privaţi să participe la acest nou model de dezvoltare. Statul va face
investiţii masive care să antreneze economia. Se vor acorda garanţii
de stat şi facilităţi fiscale pentru investiţii în infrastructura, cercetare
dezvoltare, capital uman, energie regenerabilă, IT, agricultură
ecologică şi alte domenii de vârf. Prin efectele de multiplicare ale
acestor fonduri publice, se vor da comenzi firmelor private, care vor
începe şi ele să investească. Subvenţiile şi ajutoarele de stat vor fi
condiţionate şi vor fi acordate cu prioritate sectoarelor cu potenţial
puternic competitiv. CPPE va monitoriza semestrial eficienţa
investirii acestor fonduri publice către directiile strategice stabilite pe
baza sistemului de indicatori structurali ai UE
¾ Simplificarea şi reducerea structurilor teritoriale de
reprezentare a ministerelor şi comasarea pe regiuni de dezvoltare a
acestora
67
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 68
¾ Ţintă privind reducerea numărului de taxe parafiscale la
jumătate fata de numarul acestora din 2010
II. Scenariul fiscal-bugetar alternativ pe termen scurt
Menţinerea acordului - cadru cu FMI şi revizuirea sa în funcţie de
rezultatele macroeconomice ale anului 2010.
Reducerea cheltuielilor bugetare
Implementarea în regim de urgenţă a standardelor de cost şi a
normativelor de personal în toate serviciile descentralizate.
Introducerea organigramelor şi bugetelor standard pentru toate
autorităţile publice locale.
Introducerea de criterii de performanta pentru managementul
institutiilor publice, al regiilor autonome si al societatilor
comerciale cu capital majoritar de stat .
Restructurarea aparatului guvernamental central, a agenţiilor
guvernamentale şi a serviciilor deconcentrate aflate în subordine
functie de criterii de evaluare clar definite.
Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii
publice) pentru toate achiziţiile publice
Creşterea veniturilor bugetare
- • Introducerea impozitului forfetar pe activităţi precum serviciile
de alimentaţie publică şi turism etc;
- • Reaşezarea la un nivel corect de fiscalizare a redevenţelor
încasate de stat ca urmare a concesionării exploatărilor de
resurselor naturale neregenerabile.
- • Creşterea impozitelor pe proprietăţile de lux şi pentru
proprietăţile multiple (terenuri, clădiri, maşini etc), diferenţiat
în funcţie de natura şi caracteristicile proprietăţilor. Vom
accentua progresivitatea în impozitarea locuinţelor, îndeosebi a
celor de lux, şi vom introduce o taxă penalizatoare pentru
terenurile agricole de peste 10 ha necultivate nejustificat.
68
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 69
- • Îmbunătăţirea colectării inclusiv prin implementarea unui
program finanţat prin grant cu Banca Mondială, pentru a
îmbunătăţi sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce
evaziunea.
Reducerea evaziunii fiscale
Obiectivul principal al reducerii evaziunii fiscale îl constituie
creşterea sustenabilă a gradului de colectare a veniturilor. Metodele prin
care asigurăm îndeplinirea acestui obiectiv sunt:
¾ Conformarea voluntară a contribuabililor;
¾ Creşterea eficienţei sistemului de colectare a taxelor;
îmbunătăţirea administrării taxelor;
¾ Îmbunătăţirea profesionalismului lucrătorilor din sectorul de
colectare a taxelor;
¾ Reducerea corupţiei;
¾ Reducerea poverii fiscale/birocratice a contribuabilului.
Soluţii pentru reducerea economiei subterane si combaterea evaziunii
fiscale
¾ Finalizarea si implementarea grantului cu Banca Mondială
privind reforma administrarii si colectării taxelor în România
¾ Îmbunătăţirea eficienţei activităţii de inspecţie fiscală şi
intensificarea controlului la frontieră;
¾ Combaterea fraudei intracomunitare; detectarea în fază
incipientă a fraudei la TVA;
¾ Dezvoltarea sistemului informatic al Gărzii Financiare;
¾ Dezvoltarea şi modernizarea sistemului implementat de
supraveghere şi control al mişcării produselor accizabile
¾ Introducerea sistemului de rotaţie a personalului în domeniile
cu corupţie ridicată;
69
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 70
¾ Recrutarea/selecţia şi angajarea membrilor ANAF în
concordanţă cu practicile internaţionale;
¾ Reducerea numărului de declaraţii pe care un contribuabil
trebuie să le depună şi utilizarea sistemului electronic de înregistrare
a obligaţiilor fiscale/plată a taxelor
¾ Acordarea de bonificaţii pentru toţi contribuabilii care-şi
achită obligaţiile fiscale în avans;
¾ Stimularea realizării tranzacţiilor electronice, obligatorii
peste un anumit plafon (de ex. 2500 de euro în Bulgaria)
¾ Stabilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ, prin
eliminarea derogărilor/excepţiilor;
¾ Creşterea transparenţei utilizării resurselor bugetare şi
sporirea eficienţei utilizării acestora; agenţii economici privaţi vor
considera că statul şi-a onorat obligaţiile faţă de plătitorii de taxe şi
se vor conforma într-o măsură mai mare pentru a plăti obligaţiile.
¾ Adoptarea unui sistem de bonificaţii pentru agenţii economici
care ies din economia subterană împreună cu constrângeri dure
pentru cei care revin la comportamentul fiscal anterior.
¾ Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune,
muncă la negru. Slovacia a majorat de 166 de ori sancţiunile la
16.600 de euro pentru fiecare lucrător/zi; Bulgaria a majorat de 15 ori
amenda pentru munca la negru, aceasta fiind de 7.600 de
euro/lucrător! În Bulgaria, inspectorii de muncă au dreptul să stopeze
activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată.
¾ Închiderea oricărui comerciant care nu oferă bon fiscal de cel
mult trei ori în cinci ani (precum în Italia);
¾ Închiderea oricărui şantier de construcţii, restaurant, etc, unde
sunt folosiţi lucrători neînregistraţi (Italia);
¾ Interzicerea plăţilor cash în contul serviciilor profesionale
prestate; acordarea de stimulente pentru utilizarea cardurilor (Italia);
¾ Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu
toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu muncă la
negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată
cu angajarea/concedierea de personal (Finlanda, Suedia) şi să notifice
autorităţile care administrează contribuţiile sociale (Belgia); un astfel
de sistem funcţionează şi în Polonia;
70
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 71
¾ Acordarea unor deduceri la plata impozitelor pentru cei care
fac dovada plăţii unor servicii casnice legale, în limita unui plafon
anual (Suedia, Franţa, Germania, Finlanda);
¾ Transparenţa privind conturile off-shore deţinute de rezidenţi
(Marea Britanie);
¾ Declanşarea unei campanii de reducere a muncii la negru,
susţinute de sindicate, ministere, mass-media (Bulgaria); crearea unui
site în care să se înregistreze reclamaţii privind munca la negru,
depăşirea timpului legal de muncă, neplata orelor suplimentare,
propuneri de reducere a muncii la negru.
III. Scenariul fiscal-bugetar pe termen mediu. Reforma fiscal
bugetară. Adoptarea monedei euro
Principiile fundamentale ale politicii fiscal bugetare propuse de PSD sunt:
1. Crearea unui sistem redistributiv şi social
2. Compatibilizarea deciziei politice cu aşteptările populaţiei cu
venituri mici şi a firmelor mici şi mijlocii
3. Compatibilizare cu sistemele fiscale din ţările occidentale
dezvoltate
4. Sistem sustenabil, care rezolvă în mare parte dezechilibrele
macroeconomice
5. Creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB asigură resursele
suplimentare pentru educaţie, sănătate, infrastructură etc
6. Creşterea eficacităţii politicii fiscale în cadrul mix-ului de politici
monetar fiscal pentru a reduce inflaţia
7. Distribuire echitabilă a câştigurilor de pe urma creşterii economice
8. Diminuarea decalajelor dintre bogaţi şi săraci; rural-urban; regiuni
de dezvoltare etc
9. Îmbunătăţirea climatului de afaceri şi întărirea poziţiei competitive
a României.
10. Cheltuirea eficientă a banilor publici. Transparenţa bugetară
Proiecte:
71
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 72
Partidul Social Democrat propune impozitarea diferenţiată a venitului
global, cu deductibilităţi fiscale. În prezent, sunt luate în calcul două
scenarii alternative.
- - Scenariul 1: Cota 0% pana la 1000 Ron salariu brut; cota
15% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu
brut; cota 25% pentru ce depaseste 4501 Ron până la 9000
venituri salariale brute; cota 35% pentru ce depaseste 9001
Ron până la maxim salariu brut.
- - Scenariul 2: Cota 8% pana la 1000 Ron salariu brut; cota
12% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu
brut; cota 16% pentru ce depăşeşte 4501 Ron.
În funcţie de contextul macroeconomic şi de rezultatul dialogului cu
actorii economici, va fi aleasă una din aceste variante, cu respectarea
principiului reducerii impozitării muncii, în paralel cu:
- • Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de
sănătate (de pensii), educaţie, grădiniţă, asigurarea locuinţei,
reabilitare termică etc.
- • Menţinerea cotei generale privind impozitul pe profit la 16%;
- • Revenirea la sistemul de impozitare prin care microintreprinderile
pot opta pentru 16% pe impozitul pe profit sau 2% impozit pe cifra
de afaceri
- • Stabilirea impozitului pe profit la societăţile comerciale din
domeniul loteriilor, cazinouri, case de pariuri şi asimilate la 35%
- • Stabilirea impozitului pe profit din domeniul bancar şi IFN la 25%
- • Reducerea graduală a CAS cu 5,5 puncte procentuale pentru
angajatori şi 4,5 puncte procentuale pentru angajat (in 2011
reducerea cu 3 ppt a contributiilor platite de angajator);
- • Eliminarea din Codul Fiscal a privilegiilor nejustificate la plata
impozitelor şi taxelor locale
- • Cresterea pragului de sponsorizare pentru firmele care investesc în
acţiuni de responsabilitate socială (sponsorizări pentru
72
PROIECT România Corectă – România Socială