Partidul Social Democrat

Ediția 2010

România corectă - România socială: proiectul PSD din 15 octombrie 2010

2010 Program politicPDF
Copie arhivată de presă Sursă verificată:

Despre această ediție

Document integral de 310 pagini, coperta precizează PROIECT, Partidul Social Democrat și 15 octombrie 2010. Include viziunea politică și soluțiile sectoriale de guvernare ale partidului. Copie păstrată de HotNews, PDF creat 15 octombrie și modificat 16 octombrie 2010. Nu este programul unui guvern învestit; anul de referință 2010 este data imprimată, nu data arhivării HotNews2011.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 65

Politica fiscală a Partidului Social Democrat

Opţiunile PSD

Partidul Social Democrat consideră că:

  • - Nivelul taxelor şi impozitelor pe forţa de muncă trebuie să se reducă,

în paralel cu acoperirea deficitului creat prin modificări ale Codului Fiscal;

  • - Desi in principiu, nivelul taxelor şi impozitelor pe capital trebuie să

ajungă cel puţin egal cu nivelul taxelor şi impozitelor pe forţa de muncă, nu excludem promovarea unei taxari diferentiate a capitalurilor, functie de domeniul si utilitatea sociala a ramurii in care se manifesta;

  • - Privilegiile nejustificate din Codul Fiscal şi alte acte normative trebuie

eliminate;

  • - Este necesară o schimbare profundă a modului de luptă împotriva

evaziunii fiscale,

  • - Este necesară îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor la nivel

central şi local.

Obiective

Pe termen scurt vom urmări stimularea cererii agregate prin creşterea consumului privat si a investiţiilor guvernamentale, care să creeze puternice efecte de multiplicare şi să antreneze investiţii ale agenţilor economici privaţi. De asemenea, urmărim restabilirea încrederii în economia românească prin măsuri de stabilizare macroeconomică şi atragerea de investiţii străine directe. Astfel, vom putea menţine / crea locuri de muncă mai multe şi mai bune. Susţinem abordarea echilibrată a refomei sistemului public. Măsurile de raţionalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creştere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune

65 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 66

reducerea unei nevoi de finanţare, dar nu un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiţii. PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost - beneficiu bine fundamentate, iar pe de altă parte creşterea veniturilor bugetare să se realizeze prin majorarea diferenţiată a fiscalităţii, îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime. Ne propunem eliminarea privilegiilor şi favoritismelor din sistemul naţional de taxe şi impozite si reducerea corupţiei în achiziţiile publice şi în procesul de privatizare.

Pe termen mediu, credem că este nevoie de o reformă a sistemului finanţelor publice din România. Impozitarea actuală din România favorizează capitalul şi excepţiile de la lege şi defavorizează munca şi contribuabilii care respectă legea. Reforma propusă de PSD va conduce la consolidarea unui mediu macroeconomic stabil. În opinia noastră, respectarea prevederilor Programului de Convergenţă privind aderarea României la EuroZone ar reprezenta o “împăcare” posibilă între atingerea convergenţei nominale şi a celei reale. Considerăm că adoptarea monedei euro constituie principala ancoră în domeniul politicilor macroeconomice. Totuşi, acesta nu constituie un obiectiv în sine, ci trebuie să fie rezultatul armonizării stabilităţii macroeconomice cu progresele înregistrate în procesul de convergenţă reală (sporirea productivităţii, creşterea veniturilor, modernizarea infrastructurii, creşterea competitivităţii

exporturilor, absorbţia ridicată a fondurilor europene, consolidarea reformelor structurale).

Măsuri

I. Măsuri de stimulare a economiei şi creare de locuri de muncă ¾ Anularea tăierii salariilor bugetarilor. Revenirea cuantumului salariilor din sectorul bugetar la nivelul dinaintea reducerii cu 25%. ¾ Cota redusă de TVA 5% pentru pâine, carne proaspătă, lapte, ulei şi zahăr (cu anumite specificaţii tehnice) ¾ Zero contribuţii de la angajator pe o perioadă de 12 luni, pentru locuri de muncă nou create pe care se angajează

66 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 67

şomeri/tineri/persoane peste 45 ani, cu obligativitatea menţinerii pe post încă un an de zile ¾ Stimularea creării a minim 50.000 locuri de muncă în microîntreprinderi, prin zero contributii de la angajator pe o perioadă de 6 luni, pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maxim 1.000 lei ¾ Implementarea Programului Prima Casă 3 si recapitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Garanţia de stat ar putea acoperi numai 50% din suma împrumutului, deoarece restul e garantat cu ipotecă, însă volumul facilităţii ar putea fi majorat cu 80%. Fonduri de aproximativ 1,4 miliarde EUR ar putea fi astfel injectate în economie, prin lărgirea bazei de potenţiali aplicanţi.

¾ Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unui sistem de stimulare care să includă şi folosirea fondurilor europene ¾ Plata datoriilor statului către firmele private. Statul nu mai trebuie să fie un factor de blocaj în economie, astfel încât datoriile mai vechi de 60 de zile vor fi plătite sau compensate. ¾ Înfiinţarea Consiliului de Programare şi Prognoză Economică (CPPE, prin restructurarea Comisiei Naţionale de Prognoză) care va propune direcţiile strategice de dezvoltare ale României. CPPE va întocmi o strategie de dezvoltare sectorială, pe baza analizelor efectuate de institutele de cercetare din domeniu, cu privire la avantajele competitive de care dispune economia românească. Prin

pârghiile de care dispune, guvernul va antrena agenţii economici privaţi să participe la acest nou model de dezvoltare. Statul va face investiţii masive care să antreneze economia. Se vor acorda garanţii de stat şi facilităţi fiscale pentru investiţii în infrastructura, cercetare dezvoltare, capital uman, energie regenerabilă, IT, agricultură ecologică şi alte domenii de vârf. Prin efectele de multiplicare ale acestor fonduri publice, se vor da comenzi firmelor private, care vor începe şi ele să investească. Subvenţiile şi ajutoarele de stat vor fi condiţionate şi vor fi acordate cu prioritate sectoarelor cu potenţial puternic competitiv. CPPE va monitoriza semestrial eficienţa investirii acestor fonduri publice către directiile strategice stabilite pe baza sistemului de indicatori structurali ai UE

¾ Simplificarea şi reducerea structurilor teritoriale de reprezentare a ministerelor şi comasarea pe regiuni de dezvoltare a acestora 67 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 68

¾ Ţintă privind reducerea numărului de taxe parafiscale la jumătate fata de numarul acestora din 2010

II. Scenariul fiscal-bugetar alternativ pe termen scurt

Menţinerea acordului - cadru cu FMI şi revizuirea sa în funcţie de rezultatele macroeconomice ale anului 2010.

Reducerea cheltuielilor bugetare

ƒ Implementarea în regim de urgenţă a standardelor de cost şi a normativelor de personal în toate serviciile descentralizate. Introducerea organigramelor şi bugetelor standard pentru toate autorităţile publice locale. ƒ Introducerea de criterii de performanta pentru managementul institutiilor publice, al regiilor autonome si al societatilor comerciale cu capital majoritar de stat . ƒ Restructurarea aparatului guvernamental central, a agenţiilor guvernamentale şi a serviciilor deconcentrate aflate în subordine functie de criterii de evaluare clar definite. ƒ Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) pentru toate achiziţiile publice

Creşterea veniturilor bugetare

  • • Introducerea impozitului forfetar pe activităţi precum serviciile

de alimentaţie publică şi turism etc;

  • • Reaşezarea la un nivel corect de fiscalizare a redevenţelor

încasate de stat ca urmare a concesionării exploatărilor de resurselor naturale neregenerabile.

  • • Creşterea impozitelor pe proprietăţile de lux şi pentru

proprietăţile multiple (terenuri, clădiri, maşini etc), diferenţiat în funcţie de natura şi caracteristicile proprietăţilor. Vom accentua progresivitatea în impozitarea locuinţelor, îndeosebi a celor de lux, şi vom introduce o taxă penalizatoare pentru terenurile agricole de peste 10 ha necultivate nejustificat.

68 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 69

  • • Îmbunătăţirea colectării inclusiv prin implementarea unui

program finanţat prin grant cu Banca Mondială, pentru a îmbunătăţi sistemul de administrare fiscală şi implicit a reduce evaziunea.

Reducerea evaziunii fiscale

Obiectivul principal al reducerii evaziunii fiscale îl constituie creşterea sustenabilă a gradului de colectare a veniturilor. Metodele prin care asigurăm îndeplinirea acestui obiectiv sunt:

¾ Conformarea voluntară a contribuabililor; ¾ Creşterea eficienţei sistemului de colectare a taxelor; îmbunătăţirea administrării taxelor; ¾ Îmbunătăţirea profesionalismului lucrătorilor din sectorul de colectare a taxelor; ¾ Reducerea corupţiei; ¾ Reducerea poverii fiscale/birocratice a contribuabilului.

Soluţii pentru reducerea economiei subterane si combaterea evaziunii fiscale

¾ Finalizarea si implementarea grantului cu Banca Mondială privind reforma administrarii si colectării taxelor în România ¾ Îmbunătăţirea eficienţei activităţii de inspecţie fiscală şi intensificarea controlului la frontieră; ¾ Combaterea fraudei intracomunitare; detectarea în fază incipientă a fraudei la TVA; ¾ Dezvoltarea sistemului informatic al Gărzii Financiare; ¾ Dezvoltarea şi modernizarea sistemului implementat de supraveghere şi control al mişcării produselor accizabile ¾ Introducerea sistemului de rotaţie a personalului în domeniile cu corupţie ridicată; 69

PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 70

¾ Recrutarea/selecţia şi angajarea membrilor ANAF în concordanţă cu practicile internaţionale; ¾ Reducerea numărului de declaraţii pe care un contribuabil trebuie să le depună şi utilizarea sistemului electronic de înregistrare a obligaţiilor fiscale/plată a taxelor ¾ Acordarea de bonificaţii pentru toţi contribuabilii care-şi achită obligaţiile fiscale în avans; ¾ Stimularea realizării tranzacţiilor electronice, obligatorii peste un anumit plafon (de ex. 2500 de euro în Bulgaria) ¾ Stabilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ, prin eliminarea derogărilor/excepţiilor; ¾ Creşterea transparenţei utilizării resurselor bugetare şi

sporirea eficienţei utilizării acestora; agenţii economici privaţi vor considera că statul şi-a onorat obligaţiile faţă de plătitorii de taxe şi se vor conforma într-o măsură mai mare pentru a plăti obligaţiile. ¾ Adoptarea unui sistem de bonificaţii pentru agenţii economici care ies din economia subterană împreună cu constrângeri dure pentru cei care revin la comportamentul fiscal anterior. ¾ Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune, muncă la negru. Slovacia a majorat de 166 de ori sancţiunile la 16.600 de euro pentru fiecare lucrător/zi; Bulgaria a majorat de 15 ori amenda pentru munca la negru, aceasta fiind de 7.600 de euro/lucrător! În Bulgaria, inspectorii de muncă au dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată.

¾ Închiderea oricărui comerciant care nu oferă bon fiscal de cel mult trei ori în cinci ani (precum în Italia); ¾ Închiderea oricărui şantier de construcţii, restaurant, etc, unde sunt folosiţi lucrători neînregistraţi (Italia); ¾ Interzicerea plăţilor cash în contul serviciilor profesionale prestate; acordarea de stimulente pentru utilizarea cardurilor (Italia); ¾ Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu muncă la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal (Finlanda, Suedia) şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale (Belgia); un astfel de sistem funcţionează şi în Polonia;

70 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 71

¾ Acordarea unor deduceri la plata impozitelor pentru cei care fac dovada plăţii unor servicii casnice legale, în limita unui plafon anual (Suedia, Franţa, Germania, Finlanda); ¾ Transparenţa privind conturile off-shore deţinute de rezidenţi (Marea Britanie); ¾ Declanşarea unei campanii de reducere a muncii la negru, susţinute de sindicate, ministere, mass-media (Bulgaria); crearea unui site în care să se înregistreze reclamaţii privind munca la negru, depăşirea timpului legal de muncă, neplata orelor suplimentare, propuneri de reducere a muncii la negru.

III. Scenariul fiscal-bugetar pe termen mediu. Reforma fiscal bugetară. Adoptarea monedei euro

Principiile fundamentale ale politicii fiscal bugetare propuse de PSD sunt: 1. Crearea unui sistem redistributiv şi social 2. Compatibilizarea deciziei politice cu aşteptările populaţiei cu venituri mici şi a firmelor mici şi mijlocii 3. Compatibilizare cu sistemele fiscale din ţările occidentale dezvoltate 4. Sistem sustenabil, care rezolvă în mare parte dezechilibrele macroeconomice 5. Creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB asigură resursele suplimentare pentru educaţie, sănătate, infrastructură etc 6. Creşterea eficacităţii politicii fiscale în cadrul mix-ului de politici monetar fiscal pentru a reduce inflaţia

7. Distribuire echitabilă a câştigurilor de pe urma creşterii economice 8. Diminuarea decalajelor dintre bogaţi şi săraci; rural-urban; regiuni de dezvoltare etc 9. Îmbunătăţirea climatului de afaceri şi întărirea poziţiei competitive a României. 10. Cheltuirea eficientă a banilor publici. Transparenţa bugetară

Proiecte: 71 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 72

Partidul Social Democrat propune impozitarea diferenţiată a venitului global, cu deductibilităţi fiscale. În prezent, sunt luate în calcul două scenarii alternative.

  • - Scenariul 1: Cota 0% pana la 1000 Ron salariu brut; cota

15% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu brut; cota 25% pentru ce depaseste 4501 Ron până la 9000 venituri salariale brute; cota 35% pentru ce depaseste 9001 Ron până la maxim salariu brut.

  • - Scenariul 2: Cota 8% pana la 1000 Ron salariu brut; cota

12% pentru ce depaseste 1001 Ron până la 4500 Ron salariu brut; cota 16% pentru ce depăşeşte 4501 Ron. În funcţie de contextul macroeconomic şi de rezultatul dialogului cu actorii economici, va fi aleasă una din aceste variante, cu respectarea principiului reducerii impozitării muncii, în paralel cu:

  • • Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de

sănătate (de pensii), educaţie, grădiniţă, asigurarea locuinţei, reabilitare termică etc.

  • • Menţinerea cotei generale privind impozitul pe profit la 16%;
  • • Revenirea la sistemul de impozitare prin care microintreprinderile

pot opta pentru 16% pe impozitul pe profit sau 2% impozit pe cifra de afaceri

  • • Stabilirea impozitului pe profit la societăţile comerciale din

domeniul loteriilor, cazinouri, case de pariuri şi asimilate la 35%

  • • Stabilirea impozitului pe profit din domeniul bancar şi IFN la 25%
  • • Reducerea graduală a CAS cu 5,5 puncte procentuale pentru

angajatori şi 4,5 puncte procentuale pentru angajat (in 2011 reducerea cu 3 ppt a contributiilor platite de angajator);

  • • Eliminarea din Codul Fiscal a privilegiilor nejustificate la plata

impozitelor şi taxelor locale

  • • Cresterea pragului de sponsorizare pentru firmele care investesc în

acţiuni de responsabilitate socială (sponsorizări pentru

72 PROIECT România Corectă – România Socială