Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 81
Industrie, comerţ, turism şi mediul de afaceri
Sectorul energetic
După aproape patru ani de la aderare, Partidul Social Democrat consideră
că România se îndepărtează de principiile modelului european în domeniul
energetic ratând astfel startul integrării în UE.
Ca urmare a incoerenţei în domeniul energetic, România este astăzi mai
vulnerabilă decât acum cinci ani. Încă din 2007, odată cu desfiinţarea
Ministerului Economiei şi Comerţului, derapajele în cadrul sectorului energetic
au generat efecte în tot spaţiul economic şi social.
În România ultimilor ani preţurile au cunoscut o viteză de convergenţă
mult mai rapidă decât în perioada anterioară (sunt la 64% faţă de media UE) faţă
de dinamica salariilor, comparativ cu cea din UE (doar 12% faţă de media UE).
Preţurile la energia electrică şi energia termică au fost influenţate direct
prin deciziile politice greşite transmise autorităţii de reglementare care - în
funcţie de interese – au plafonat preţurile unor producători, favorizând alţi actori
în piaţă.
În acest fel au reuşit să blocheze fondurile pentru dezvoltarea societăţilor
producătoare de energie şi le-au obligat la acumularea de pierderi şi datorii.
Creşterea preţurilor la energie a fost principalul generator al majorării
costurilor de transport şi al alimentelor de bază care în perioada guvernării de
dreapta a ultimilor 5 ani au înregistrat creşteri la carne cu 40%, pâine cu 50%,
ulei 70%, etc.
Haosul din domeniul energetic a supus populaţia României la accentuarea
sărăciei, prin împovărarea cu preţuri duble sau chiar triple la energie faţă de
2004, în condiţiile în care mai bine de 6 milioane de locuitori sunt la limita
sărăciei extreme.
Investiţiile ignorate în cei aproape şase ani de guvernare trebuie abordate
urgent, iar specialiştii trebuie să-şi ocupe locul la pârghiile decizionale în locul
amatorilor.
81
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 82
Program general de măsuri în domeniul energetic pentru perioada
2010 - 2015
- • Îngheţarea (pentru 1-2 ani a) preţului la energia furnizată
populaţiei, prin modificarea mixului energetic actual, astfel încât
populaţia să nu fie afectată. Păstrarea actualului sistem pentru
energia acordată companiilor.
- • Organizarea corectă, transparentă şi eficientă a pieţelor de energie
pentru gaze, carburanţi, cărbune, combustibil nuclear, energie
electrică şi energie termică;
- • Sprijinirea şi susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic
prin participarea cercetării, a proiectării şi a mediului de afaceri
autohton la realizarea programelor de dezvoltare în energie, precum
şi prin facilităţi care să nu afecteze mediul concurenţial;
- • Creşterea securităţii energetice a României, prin diversificarea
surselor de aprovizionare cu resurse energetice şi asigurarea
tranzitului de resurse energetice pe teritoriul României;
- • Eficientizarea capacităţilor de producţie existente, în funcţie de
gradul de uzură al instalaţiilor, al facilităţilor existente, de costurile
de mentenanţă şi de investiţii, în scopul integrării acestora în
sistemul energetic european;
- • Protecţia reală a consumatorilor captivi şi a celor vulnerabili, printr-
o legislaţie adecvată – Codul consumatorului de energie;
- • Susţinerea competitivităţii economice prin dezvoltarea pieţelor
concurenţiale de energie, complet liberalizate, transparente şi
bazate pe tratamentul nediscriminatoriu, echidistant, al
participanţilor la piaţă;
- • Preocuparea de a avea mari centrale electrice, în care randamentele
energiilor convenţionale să crească substanţial, iar impactul de
mediu să scadă puternic;
- • Asigurarea dezvoltării durabile a României prin limitarea
impactului sectorului energetic asupra mediului în limitele cerute
de normele U.E;
- • Plan de investiţii pentru recuperarea intarzierilor in montarea de
instalaţii de slam dens, instalaţii pentru desulfurare, instalaţii de
denoxare etc. Se au în vedere însă şi capacităţi noi de producţie,
82
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 83
utilizând tehnologiile cele mai moderne pentru producerea eficientă
a energiei, cu un grad de emisie conform cu standardele europene;
- • Preocupare accentuată şi continuă pentru economisirea resurselor
naturale existente, ştiut fiind că România are o largă gamă de
resurse energetice primare (ţiţei, gaze naturale, cărbune, uraniu
etc.), cantitativ limitată, cu un potenţial important de resurse
regenerabile;
- • Imbunătăţirea cadrului legislativ pentru depăşirea impedimentelor
actuale privind dezvoltarea surselor de energie regenerabilă şi
neconvenţională, prin stimularea mediului investiţional autohton şi
străin, atât în plan economic cât şi administrativ;
- • Va fi identificat un set de proiecte privind energiile regenerabile,
asimilate în prezent energiei hidro. Dezvoltarea de capacităţi de
producere a energiei din surse regenerabile: vânt, soare, biomasă,
microhidrocentrale, energie geotermală;
- • Pentru crearea de capacităţi de generare a energiei neconvenţionale,
România işi propune ca, până în 2011, cota minimă de
biocombustibili să crească până la 5,75 mii tone/an. În acest scop
este nevoie de un sprijin de 63,714,000 Euro - fonduri europene şi
56 mil.Euro - cofinanţare naţională, pentru realizarea a cel puţin 20
de proiecte, cu o producţie de 120 Mw de energie;
- • Pentru a atinge nivelul U.E. de stocuri (67,5 zile de consum intern
sau 25% din consum) sunt necesare investiţii de 500 milioane Euro
în perioada 2009-2014, pentru a creşte capacitatea de stocare
naţională la 5 mld.Mc. la gaze naturale;
- • În vederea asigurării politicii energetice a României pe următorii 15
ani, va trebui asigurat un plan de aprovizionare la nivel naţional
pentru a asigura predictibilitate în aprovizionarea cu materii prime
şi materiale în România, depunând eforturi pentru anularea
decalajului de eficienţă economică faţă de ţările cu economii
dezvoltate;
- • Implicarea activă a României în planurile strategice regionale şi
europene de interoperabilitate pe traseele gazului şi petrolului,
pentru concretizarea priectului Nabucco, inclusiv pentru proiectul
South Stream, Constanţa – Trieste, cablu submarin, LNG Constanţa
Sud;
83
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 84
- • grijă deosebită va fi acordată retehnologizării sectorului minier,
pilon principal al strategiei energetice a României, pentru a scădea
costurile şi a creşte eficienţa în producţie;
- • Proiectele noastre în domeniul energiei nucleare vor fi
implementate conform acquis-ul comunitar în domeniu, respectând
Tratatul European în Domeniul Energiei Nucleare. Legislaţia
naţională este armonizată cu cea a UE, dar va trebui completată cu
prevederi referitoare la gestiunea deşeurilor radioactive şi
îmbunătăţirea capacităţii Agenţiei Nucleare şi Agenţiei Naţionale
pentru Deşeuri Radioactive. Pentru a răspunde normelor de
securitate europene, la instalaţiile energetice nucleare de la U1 şi
U2 Cernavodă se vor face ample şi costisitoare lucrări de
modernizare;
- • Realizarea investiţiilor la reactoarele 3 – 4 ale Centralei atomo-
nucleare Cernavodă în vederea finalizării până în anul 2013 precum
şi iniţierea studiilor în vederea lansării în execuţie a unei noi
centrale nucleare;
- • Promovarea de proiecte pentru valorificarea energiei produse la
Cernavodă, cu obiectiv-ţintă instalarea unui cablu submarin prin
care să se exporte energie electrică în alte ţări din zona balcanică;
- • Pentru a deveni o bursă veritabilă, respectată şi în deplină
concordanţă cu normele legale în domeniu, OPCOM – operatorul
pieţei de energie electrică din România - va fi transformat, după
modelele consacrate, cele mai performante în Bursa Regională de
Energie, cum sunt OMEL - din Spania sau NORD POOL - care
reuneşte ţările scandinave;
- • Vor fi elaborate şi adoptate proceduri instituţionale transparente,
pentru tranzacţionarea întregii cantităţi de energie de pe piaţa
privată, voluntară, de energie, înlăturând astfel intervenţiile terţilor
care s-au soldat permanent cu abuzuri şi scandaluri publice;
- • Resursa umană: măsuri concrete de formare şi perfecţionare
profesională a factorului uman, asigurând sistemului cercetători,
proiectanţi, muncitori şi alt personal calificat pentru sectorul
energetic;
- • Elaborarea de proiecte finanţate din sumele prevăzute în fondurile
structurale, mai ales din Programul operaţional – Creşterea
Competitivităţii Economice.
84
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 85
Modificarea cadrului legislativ
- • Lege pentru promovarea surselor regenerabile de energie, pentru
alimentarea cu căldură şi aer condiţionat;
- • Lege pentru biocombustibili, pentru a defini cota naţională şi a
reglementa condiţiile de producere sustenabilă a biocombustibililor
fără a afecta terenurile cu o biodiversitate mare;
- • Lege pentru promovarea producerii de biogaz prin utilizarea
mecanismului de finanţare;
- • “Feed – in” şi conectarea la reţelele de distribuţie a gazelor
naturale;
- • Lege pentru taxa auto astfel încât aceasta să se refere mai degrabă
la emisiile de CO2 decât la capacitatea cilindrică;
- • Etichetarea energetică a autoturismului;
- • Lege pentru economisirea energetică;
- • Lege pentru promovarea energiei produsă în cogenerare de înaltă
eficienţă.
- • Asumarea cadrului legislativ european pentru “energie şi schimbări
climatice” în vederea creşterii eficienţei energetice cu 20%, a
creşterii cu 20% a consumului de energie regenerabilă din total
consum de energie şi de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu
efect de seră la nivelul anului 2020.
Stimularea competitivităţii industriei din România
România are nevoie de o politică industrială coerentă, după ce a renunţat
treptat la unele politici publice macroeconomice, respectiv la politica comercială
după aderarea la UE, la politica fiscală prin adoptarea cotei unice şi urmează să
renunţe la politica monetară şi valutară prin intrarea în zona euro.
De altfel şi Uniunea Europeană, prin Strategia Europa 2020, lansată în
martie 2010, continuatoarea Strategiei Lisabona, evidenţiază rolul politicii
industriale. Astfel, unul dintre pilonii noii strategii europene se numeşte „O
politică industrială pentru era globalizării”.
85
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 86
În acest cadru, se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat în
prezent – de la concepţia tradiţionalistă a restructurării în funcţie de resurse şi,
deci, în raport cu avantajul comparativ, la identificarea soluţiilor care să
stimuleze activităţile bazate pe cunoştinţe şi informaţii - pe lângă resursele
naturale, capital şi forţă de muncă - astfel încât cunoştinţele să devină mijloc de
producţie.
Îmbunătăţirea competitivităţii şi mai ales a flexibilităţii, corespunzător
dinamicii cererii interne şi externe, se va realiza prin:
- • îmbunătăţirea mediului concurenţial şi a climatului de afaceri;
- • dezvoltarea societăţii informaţionale în concordanţă cu politica
comunitară, inclusiv prin implicarea industriei naţionale de produse
şi servicii de comunicaţii;
- • constituirea de parcuri tehnologice şi ştiinţifice;
- • dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de mare viteză pentru cercetare
şi educaţie;
- • dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât
acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de
proprietate a economiei naţionale;
Regândirea macrostructurii industriei va avea ca scop armonizarea cu
evoluţiile şi cu tendinţele existente pe plan mondial. Se va stimula dezvoltarea
industriilor cu piaţă în expansiune, bazate pe tehnologii de vârf, specifice „noii
economii”, industrii care pot fi dezvoltate, inclusiv în cooperare cu firme străine
de prestigiu.
În acest context, se va avea în vedere stimularea dezvoltării „lanţurilor” de
prelucrare industrială, pentru ca în tot mai multe subramuri, produsele primare şi
intermediare (din siderurgie, metalurgie, petrochimie şi industrializarea
lemnului) să nu mai fie exportate ca atare, ci utilizate pentru obţinerea de
produse cu prelucrare superioară, cu valoare adăugată sporită.
Etapa decisivă de regenerare industrială va lua în considerare:
- • dezvoltarea pieţei concurenţiale, concomitent cu stimularea
activităţii operatorilor economici;
86
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 87
- • reducerea barierelor administrative asupra companiilor şi
îmbunătăţirea calităţii legislaţiei;
- • susţinerea dezvoltării IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse
de finanţare şi servicii de asistenţă, consultanţă şi informare;
- • îmbunătăţirea sprijinului pentru IMM-urile inovative, inclusiv prin
achiziţii publice care să sprijine iniţiativele inovative;
- • favorizarea, stimularea şi dezvoltarea clusterelor. Clusterele
reprezintă soluţia pentru IMM-uri de a-şi reduce costurile de
operare şi distribuţie şi de ridicare a nivelului tehnologic;
- • continuarea înfiinţării de parcuri industriale, în special pentru
domeniile industriale de vârf (electronică, IT, mecanică fină etc.);
- • utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informatice în sectoarele
industriale;
- • impunerea în contractele de infrastructură cu contractori externi a
unor clauze de offset prin care construcţiile metalice aferente să fie
realizate de furnizori români;
- • dezvoltarea cooperării în producţie şi integrarea în reţelele
regionale şi globale de producţie şi comercializare;
- • întărirea legăturii între industrie şi mediul universitar/academic,
accelerarea procesului de transfer şi aplicare în societăţile
industriale a rezultatelor activităţii de cercetare - dezvoltare –
inovare;
- • promovarea clusterelor industriale pentru sectoare care deocamdată
sunt subdezvoltate în România, dar care au potenţial de creştere
(cele din zona telecomunicaţiilor, mijloacelor tehnicii de calcul,
aparatelor medicale şi de precizie).
Cercetare industrială şi dezvoltare tehnologică: o coordonare
naţională
Strategia Europa 2020 pune pe primul plan „Creşterea inteligentă”, care
are ca scop promovarea economiei bazate pe cunoaştere, iar obiectivul european
cel mai reprezentativ în domeniu, stabilit prin Agenda Lisabona, este investirea
a 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare. Dacă nivelul actual este de 2,6% în
87
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 88
SUA şi 3,4% în Japonia, în Europa se situează sub 2%. Numai şase state
membre investesc mai mult de 2% în cercetare şi dezvoltare, în timp ce în
majoritatea noilor state membre nivelul este mai mic de 1%.
În ciuda unui potenţial uman valoros şi cu tradiţie, care-şi demonstrează şi
în prezent valoarea, dar mai ales în ţările occidentale şi nord-americane,
România se află se află printre statele cu cea mai scăzută rată a investiţiilor în
domeniu, de numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a deteriorat şi mai dramatic în
2009, când cheltuielile au revenit la nivelul existent înaintea expansiunii
economice, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectorului privat (mai
puţin de 30% din total) se explică prin tipul de concurenţă pe piaţa internă, bazat
pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate
fără eficacitate, deoarece nu reuşesc să creeze un efect de răspândire în sectorul
privat.
De aceea, în viziunea PSD, politicile guvernamentale pentru relansarea
economică nu pot face abstracţie de creşterea susţinută a fondurilor alocate
pentru cercetare şi dezvoltare, pentru care trebuie stabilit un obiectiv ambiţios –
acela de a atinge media europeană de cel puţin 2% din PIB până în anul 2016,
deci odată cu parcurgerea următorului ciclu electoral.
Pentru a asigura în egală măsură şi o utilizare mult mai eficientă a acestor
fonduri, PSD consideră că actuala Autoritate Naţională pentru Cercetare
Ştiinţifică trebuie transferată în coordonarea Ministerului Industriei, Comerţului
şi Mediului de Afaceri, împreună cu institutele naţionale, instituţiile şi unităţile
de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare din subordine, marea
majoritate funcţionând de altfel în domeniul cercetării aplicative. De asemenea,
va fi refăcut cadrul legislativ astfel încât această Autoritate, în strânsă colaborare
cu Academia Română şi cu Consiliul cercetării din mediul universitar să
îndeplinească rolul unui coordonator naţional al valorificării în industrie a
rezultatelor, după modelul care funcţionează cu succes în alte ţări (unul din
exemplele cele mai edificatoare fiind Israel, unde există un „Office of Chief
Scientist” în cadrul Ministerului Industriei, Comerţului şi Muncii şi care acordă
granturi de 50-85% din valorile proiectelor aprobate). Printre noile direcţii de
activitate ale instituţiei vor fi:
- • Promovarea transferului tehnologic de la unităţi academice către
industrie, prin cooperare între companii şi programe de cercetare;
- • Consorţii constituite din companii industriale şi institute de
cercetare pentru dezvolatarea în comun de tehnologii competitive;
- • Incubatoare tehnologice deschise investitorilor privaţi, care să
finanţeze înfiinţarea de noi mici companii centrate pe idei
88
PROIECT România Corectă – România Socială