Ediția 2010

Pagina 89

tehnologice inovative, cu acces preferenţial pentru tinerii cercetători;

• • Încurajare şi sprijin pentru inventatori şi companii noi în vederea

depunerii cererilor de patente, a construirii de prototipuri şi redactării de planuri de afaceri pentru atragerea de investitori;

• • Finanţarea de centre de cercettare-dezvoltare în universităţi, în

scopul constituirii infrastructurii tehnologice destinate uzului industrial.

• • Conectarea industriei româneşti la platformele tehnologice create de

Uniunea Europeană inclusiv prin cofinanţarea unui institut european de cercetare într-unul dintre domeniile de interes pentru industria românească.

• • Asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor industriale cu

exigenţele de protecţie a mediului înconjurător; promovarea largă a tehnologiilor şi produselor „curate”, eficiente;

• • Se va urmări dezvoltarea unui program specific de atragere a

tinerilor în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice şi de reducere a fenomenului de migraţie a inteligenţei româneşti.

Stimularea sectorului privat al economiei

Asigurarea unui cadru legal favorabil si predictibil pentru mediul de afaceri, stimularea sectorului privat al economiei, cu precădere a intreprinderilor mici si mijlocii va constitui un element central al programului de guvernare. Acesta va cuprinde acţiuni pe mai multe planuri, pentru a ajunge la o situaţie de normalitate similară cu cea predominantă în ţările Uniunii Europene. Vor fi abordate mai multe direcţii majore de perfecţionare în planul legislaţiei şi a implementarii sale, având ca obiectiv central crearea de noi locuri de muncă:

• • Simplificarea în continuare a formalităţilor privind intrarea si

ieşirea pe piată a agenţilor economici, precum şi reducerea procedurilor administrative referitoare la obtinerea de autorizatii, aprobari si avize.

• • Simplificarea procedurilor referitoare la indeplinirea obligatiilor

declarative de plata a contributiilor obligatorii ale angajatorilor, prin crearea unui sistem coerent si simplu de relationare a institutiilor publice cu competente privind primirea declaratiilor 89 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 90

obligatorii si a contributiilor la bugetul general consolidat si la bugetele asigurarilor sociale, in care elementul central sa fie contribuabilul. Pilonii acestui sistem il reprezinta infiintarea Biroului Unic si introducerea declaratiei unice a contribuabilului.

• • Imbunatatirea legislatiei privind relatiile contractuale comerciale

potrivit aquis-ului comunitar, in concordanta cu prevederile Directivei UE 2000/35/CE si a bunelor practici din tarile europene. Actuala legislatie nu confera contractului comercial certitudine in ceea ce priveste onorarea in timp scurt a obligatiilor asumate de parti, nu se aplica practic in relatiile dintre agentii economici si stat, fiind o cauza principala a valorii imense a arieratelor din economie si a decapitalizarii unei parti insemnate a firmelor, anume a celor care lucreaza corect.

• • Introducerea prin lege a obligativităţii ca fiecare act normativ sa fie

conceput încă din faza de proiect împreună cu instrucţiunile sau normele de aplicare şi sa fie aprobat împreuna cu acestea.

• • Eliminarea din Codul Fiscal a nefericitei sintagme „de regula” si

legiferarea strictă, fără posibilităţi de interpretare, a obligativităţii termenului de şase luni de aplicare a modificărilor.

• • Finalizarea reformei administrative publice pentru dezvoltarea

capacităţii administrative generale, care să asigure prestatii satisfacătoare în aplicarea legislaţiei. Capacitatea redusă a administraţiei publice de a aplica legea afectează într-o masura mai mare funcţionalitatea economiei decât insuficientele şi necorelarile legislatiei.

• • Adoptarea Legii holding-urilor. Creşterea numărului de fuziuni

şi/sau achiziţii prin care IMM-uri autohtone să se constituie în holding-uri, beneficiind astfel de creşterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere în relaţia cu furnizorii şi creditorii sau de formare şi promovare a brandurilor proprii etc.

• • Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice. Încheierea de

parteneriate public-privat pentru înfiinţarea de noi parcuri industriale. Prin facilităţile acordate firmelor care îşi desfăşoară activitatea în parcurile industriale deja existente sau în cele nou create, se atenuează efectele crizei economice asupra respectivelor societăţi, se reţin în ţară lucrătorii calificaţi şi se produc bunuri competitive, cu valoare adăugată ridicată.

90 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 91

• • Accelerarea amortizării activelor fixe cumpărate în anii 2010-2011

pentru a încuraja investiţiile şi pentru a asigura recuperarea rapidă a acestora

• • Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi

Mici şi Mijlocii pentru a acorda garanţii IMM-urilor pentru diverse investiţii cu efect de multiplicare.

• • Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite,

proporţional cu crearea de noi locuri de muncă.

• • Capitalizarea CEC Bank, mărind astfel resursele de creditare

utilizate la finanţarea cu prioritate a IMM urilor.

• • Capitalizarea Eximbank, pentru promovarea exporturilor şi

diversificarea instrumentelor de asigurare şi garantare a operaţiunilor de export.

• • Instituirea unui pachet de stimulente fiscale pentru infiintarea de

firme noi.

• • Revizuirea Codului Muncii în vederea flexibilizarii şi reducerii

costurilor de administrare a locurilor de muncă, concomitent cu consolidarea măsurilor de creştere a angajabilităţii forţei de muncă.

Administrarea intereselor economice ale statului

Criza economico-financiara mondială a pus în faţa guvernelor problema rolului statului in economie, a nivelului până la care statul poate interveni în economie prin masuri legislative, fara a afecta concurential piaţa şi mecanismele economice specifice acesteia. Intervenţia unor guverne europene în perioada crizei economico- financiare (ajutoare de stat, conversia creanţelor în acţiuni, finanţare si redobândirea de catre stat a statutului de acţionar semnificativ la unele societaţi private) şi prelungirea crizei necesită adoptarea de catre guvernul PSD a unui program post-criză în care rolul statului în economie să se consolideze, pâna la înregistrarea unor creşteri economice şi stabilitatea pieţei in ansamblul ei. Guvernarea PSD va aborda această problemă în perioada post-criză din perspectiva concentrării întregii activităţi de gestionare a proprietaţii private a

statului, astfel incât guvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi solutionarii problemei arieratelor.

91 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 92

PSD consideră că în perioada post-criză este necesară administrarea participaţiilor statului (active, acţiuni, terenuri) de catre o singură instituţie specializată a guvernului, fie că este vorba de o companie naţională subordonată Primului Ministru sau de un fond suveran de investiţii, al cărui consiliu de supraveghere să fie nominalizat de guvern. Mai mult decât atât, guvernul PSD va analiza oportunitatea continuării privatizărilor, adoptând cel puţin pentru primii doi ani de guvernare o politică de suspendare a privatizărilor, cu precădere a celor din sectorul energetic, de producţie sau de transport. Politica guvernului PSD în acest domeniu va presupune elaborarea şi promovarea Legii de organizare şi functionare a entităţii nou create care să gestioneze proprietatea privată a statului prin preluarea tuturor activelor şi participatiilor statului de la ministere şi autorităţi. Vor fi preluate integral

pachetele de actiuni si activele de la toate ministerele economice, AVAS şi OPSPI, de la ADS si RAPPS, astfel încât ministerele economice să poată să-şi concentreze activitatea spre elaborarea de politici economice şi strategii. Tot prin act normativ, guvernul PSD va stabili un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului in Consiliile de Administraţie prin promovarea specialiştilor. Autentici. Va fi înlaturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai Consiliilor de administratie din societăţile comerciale, regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice portocalii, formând astfel adevarate structuri de familie şi prieteni care au căpuşat structurile respective. Programul de guvernare al PSD va dezvolta politicile de sprijinire a agenţilor economici privatizaţi după 1992 (aproximativ 11.200 societăţi

comerciale), pentru a-şi respecta integral obligaţiile post privatizare şi a ieşi din monitorizarea statului. Un rol fundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietatii private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC si Exim Bank urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenţei. Deopotrivă de importantă pentru guvernarea PSD trebuie sa rămână politica de valorificare a creanţelor bancare, comerciale şi bugetare ale statului asupra societăţilor comerciale privatizate, ţinând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora în moneda USD, astfel incât societâţile comerciale sa nu fie împovărate artificial prin majorări de întârziere la plata creanţelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători, acestea aparţinând societăţilor comerciale din perioada dinaintea anului 1989.

Problema litigiilor economice în care statul roman este parte va fi subordonată integral noii entităţi create, având în vedere rolul de asanator a

92 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 93

economiei românesti prin preluarea obligaţiilor de plata la care instanţele au găsit statul român ca fiind raspunzator. Guvernul PSD va promova cadrul normativ necesar protejarii intereselor statului, inclusiv a acelora rezultate din calitatea sa de actionar (majoritar si/sau minoritar); legislatia astfel promovata va urmari responsabilizarea expresa a administratorilor fata de interesele statului ca actionar. Guvernul PSD va reevalua întreaga legislaţie şi politică din domeniul restituirii proprietăţilor şi despăgubirii celor deposedaţi abuziv, prin promovarea unui cadru unitar de reglementare, folosind modelul unor state europene care au soluţionat această problemă. Actualul mecanism nefuncţional de retrocedare şi compensare va fi transformat într-unul coerent, accesibil, rapid şi previzibil. În raport de soluţiile adoptate de CEDO, măsurile legislative vor fi adoptate şi puse

în aplicare in cel mai scurt timp, fapt ce implica soluţionarea cererilor aflate în nelucrare şi emiterea titlurilor.

93 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 94

Piaţa de capital

După o evoluţie ascendentă a pieţei de capital din România, care a făcut din aceasta un punct de atracţie a plasamentelor de capital europene, climatul economic global s-a deteriorat rapid. În acest context, s-a produs o retragere masivă a investitorilor străini, care a implicat, în acelaşi timp, şi perturbaţii importante asupra sistemului bancar din ţara noastră, precum şi o presiune suplimentară asupra cursului de schimb. Din nefericire, guvernele de dreapta au ignorat semnalele pieţei şi a adoptat măsuri contradictorii, care au agravat suplimentar în plan intern efectele crizei mondiale. Piaţa de capital s-a deteriorat rapid, instituţiile pieţei şi mai ales intermediarii au înregistrat pierderi masive, contribuind la deprecierea climatului general şi la accentuarea depresiunii economice. În contextul actualei crize, devastatoare pentru pieţele financiare, se

impun măsuri rapide şi eficiente pentru creşterea transparenţei, îmbunătăţirea schimbului de informaţii la nivel intra- şi extra-comunitar între autorităţile de supraveghere, precum şi implementarea unui sistem de reglementare strict şi coerent. Guvernul va sprijini, prin promovarea unor politici proactive armonizate cu standardele europene şi internaţionale în materie, statutul de independenţă şi autonomie, a autorităţii naţionale de reglementare şi supraveghere. Obiectivul guvernului este să asigure condiţii optime pentru o evoluţie rapidă, predictibilă şi sustenabilă a pieţei de capital interne. Aceasta nu mai trebuie privită ca un spaţiu marginal al economiei româneşti, aflat în prea mare măsură la îndemâna unor grupuri interne sau externe de speculatori, ci trebuie să devină un mecanism fiabil de atragere şi implicare a resurselor financiare naţionale şi internaţionale în procesul de

relansare a economiei reale. Guvernul va susţine şi promova cu fermitate politici de impulsionare a rolului pozitiv al pieţei de capital, astfel încât aceasta să îşi îndeplinească cu succes următoarele funcţii:

• - Să asigure o sursă alternativă mult mai consistentă pentru finanţarea

investiţiilor pe termen lung, cu efect direct în reducerea presiunii exercitate asupra sistemului bancar şi temperarea în acest mod a costurilor împrumuturilor cu scop productiv de pe piaţa bancară.· Să constituie o modalitate suplimentară de finanţare a proiectelor de dezvoltare infrastructurală, prin atragerea disponibilităţilor financiare prin intermediul obligaţiunilor cu termene lungi. 94 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 95

• - Să ofere un cadru funcţional, transparent si corect pentru vânzarea pe

piaţa reglementată a participaţiilor reziduale deţinute de stat în vederea asigurării unor resurse suplimentare pentru finanţarea unor proiecte investiţionale sau a eventualelor deficite bugetare.

• - Să reprezinte mecanismul prin care statul să poată, în funcţie de

necesităţile sale, să-şi repoziţioneze şi redimensioneze participaţiile la capital, astfel încât, de exemplu, să-şi poată reduce participaţiile minoritare sau majoritare, cu un nivel de 10%- 15%, sau în anumite cazuri chiar mai mult, acolo unde deţinerea respectivelor participaţii nu mai are importanţa strategică iniţială şi să investească resursa astfel eliberată în noi domenii, cu perspectiva si relevanţa pentru consolidarea echilibrelor macroeconomice.

• - Să constituie un cadru transparent si controlabil pentru procesul de

achiziţie - vânzare a certificatelor de emisie de gaze, carbon, energie verde, care în viitor trebuie să fie tranzacţionate pe o piaţă reglementată. Guvernul va promova măsuri menite să potenţeze impactul economic pozitiv al pieţei interne de capital, precum:

• - Admiterea la tranzacţionare a acţiunilor aparţinând unor societăţi

comerciale, îndeosebi din domeniul utilităţilor publice şi al comunicaţiilor.

• - Clarificarea sub aspect juridic a statutului pe care societăţile

comerciale care au făcut obiectul programului de privatizare în masă şi ale căror acţiuni au fost tranzacţionate pe piaţa RASDAQ îl au pe piaţa de capital.

• - Diversificarea instrumentelor cu venit fix (obligaţiuni) emise de

guvern pentru finanţarea unor obiective de investiţii de importanţă naţională.

• - Exprimarea acordului privind tranzacţionarea pe pieţele reglementate

a instrumentelor financiare derivate având ca suport energia.

• - Deschiderea unor linii de creditare de către CEC Bank în condiţii

avantajoase, la dispoziţia intermediarilor (SSIF), necesare susţinerii activităţii (de exemplu: facilitarea obţinerii de resurse pe termen scurt şi mediu, necesare acoperirii diferenţelor nefavorabile de preţ, continuării activităţii de intermediere, capitalizării societăţilor de servicii de investiţii financiare etc.).

• - Iniţierea de către Ministerul Finanţelor Publice prin Trezoreria Statului

sau prin intermediarii altor entităţi publice a unor oferte publice de cumpărare a acţiunilor deţinute de SSIF-uri la BVB şi BMFMS.

• - Încurajarea autorităţilor publice locale în a folosi piaţa de capital

pentru atragerea de împrumuturi obligatare necesare investiţiilor pe plan

95 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 96

local, în special în infrastructura. Emitentul obligaţiunilor poate fi o singura autoritate publica locală sau un consorţiu/sindicat constituit din mai multe autorităţi care îşi propun un obiectiv comun de investiţii la nivel regional. Resursele astfel atrase pot fi utilizate inclusiv pentru co- finanţarea unor proiecte din fonduri europene.

Totodată, guvernul este dator să conceapă, să iniţieze si să finanţeze proiecte de educare si informare în masă a populatiei, începand încă de la vârsta şcolară, cu privire la mecanismele, drepturile si obligaţiile consumatorului de servicii financiare. Pe baza unei educaţii corespunzătoare şi a unei bune informări a cetăţenilor cu privire la oportunităţile şi riscurile investitiilor pe piaţa de capital, guvernul va incuraja:

• - Tendinţa populaţiei de a avea un comportament economic orientat nu

numai spre consum, ci si spre acumulare: acumularea pe baza investitiilor cetăţenilor pe piaţa de capital trebuie stimulată atât prin campanii de informare, cat si printr-un sistem de impozitare stimulativ. Atragerea resurselor investiţionale ale populaţiei poate constitui in perioada următoare o sursa importantă pentru relansarea creşterii economice si, indirect, o alternativă pentru creşterea bunăstării personale.

• - In acelaşi timp, resursele investiţionale private, mari sau mici, vor fi

atrase, prin intermediul pieţelor reglementate de capital, pentru a se asigura finanţarea marilor proiecte de infrastructură, in sistemul parteneriatului public-privat. Promovarea cadrului legislativ necesar constituie o condiţie importantă pentru atingerea acestui deziderat, guvernul fiind preocupat de identificarea unor mecanisme de stimulare prin instrumente fiscale a investitiilor private in astfel de proiecte. Viitoarea guvernare este datoare să pregătească mediul investiţional românesc şi piaţa naţională de capital în perspectiva ieşirii economiei mondiale din recesiune şi a relansării capitalului autohton şi străin pentru investiţiile de portofoliu din România . Atragerea investiţiilor străine prin intermediul pieţei de capital şi creşterea duratei pe care aceste plasamente o au în România reprezintă obiective

importante ale politicilor economice. In acest scop, guvernul trebuie să asigure, prin politicile sale, predictibilitatea şi stabilitatea cadrului macroeconomic, un grad sporit de atractivitate a pieţei interne de capital. In acelaşi timp, politicile fiscale, dar şi siguranţa şi corectitudinea unei pieţe concurenţiale de capital reprezintă o condiţie pentru conectarea României la circuitul mondial de valori mobiliare. Creşte, in acest context, rolul şi 96 PROIECT România Corectă – România Socială