Ediția 2010

Pagina 97

responsabilitatea autorităţii de reglementare şi supraveghere care, în colaborare cu guvernul si parlamentul, trebuie sa promoveze cadrul legislativ care să contribuie la atingerea obiectivelor menţionate. Revizuirea cadrului legislativ care reglementează piaţa internă de capital trebuie să respecte următoarele priorităţi :

• - accelerarea procesului de transpunere in legislatia interna a normelor

si prevederilor europene, precum si adaptarea legislatiei nationale la cerintele stadiului actual de dezvoltare a pietei de capital;

• - promovarea unor pachete legislative menite sa aduca mai multa

rigoare in reglementarea activitatilor desfasurate pe piata de capital; o atentie speciala va fi acordata legislatiei incidente problematicii AOPC- urilor

• - asigurarea din punct de vedere legislativ a mecanismelor de corectare

a derapajelor din domeniul pieţelor de capital, în special în condiţii de criză;

• - reglementarea cuprinzătoare şi integrată a pieţei financiare;
• - eliminarea incoerenţelor si asigurarea corelării cu legislaţia şi politicile

din celelalte domenii, astfel încât să se asigure stabilitatea pe termen lung şi predictibilitatea evoluţiilor din domeniu;

• - eliminarea din corpul legislaţiei sectoriale a prevederilor care

împovărează inutil funcţionarea liberă a pieţei de capital, orice intervenţie restrictivă a guvernului putând fi adoptată doar pe baza unei consultări prealabile a actorilor de pe piaţa de capital, cu precizarea clară a cauzelor intervenţiei, a duratei acesteia şi cu respectarea riguroasă a reglementărilor privind ajutorul de stat.

Guvernul va stimula cooperarea şi coordonarea instituţiilor responsabile de integritatea şi soliditatea pieţelor financiare şi de capital, menţinând cu stricteţe, în acelaşi timp, şi caracterul lor independent, refuzând orice tentativă de politizare a domeniului.

Dezvoltarea comerţului

97 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 98

• • Creşterea capitalizarii Fondului de Garantare pentru Intreprinderi

Mici si Mijlocii pentru a acorda garantii firmelor exportatoare care participa la licitatiile internationale

• • Crearea unei reţele eficiente de Centre de Promovare Comercială

(CPC) care să pună la dispoziţia reprezentanţilor mediului de afaceri din România mijloace eficiente de promovare a exporturilor româneşti

• • Recâştigarea pieţelor tradiţionale de export ale României, cu

deosebire cele din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ş.a.).

• • Reorientarea producţiei din sectoarele afectate de criză, cu

deosebire prin cresterea exporturilor (industria auto, producţia de componente auto, instrumente financiar bancare complexe, lucrări de construcţii ş.a.) spre zone cu un grad de absorbţie ridicat, inclusiv ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P.Chineză).

• • Proiect “România Internaţională” – opt regiuni pentru cinci

continente pentru acordarea de sprijin pentru internaţionalizarea întreprinderilor prevăzute în POR (Programele Operaţionale Regionale), crearea de planuri anuale de internaţionalizare, înfiinţarea de echipe – task force – pentru implementarea planurilor anuale, crearea de programe regionale de internaţionalizare, întocmirea de proiecte de internaţionalizare pentru anumite ţări, elaborarea de analize pentru stabilirea unui sistem de sprijin pentru internaţionalizarea IMM-urilor, crearea de ghişee regionale de internaţionalizare etc.;

• • Reactualizarea Strategiei Naţionale de Export a României, având

drept obiectiv central definirea unei grile de eficienţă care să permită creşterea semnifictivă a exporturilor româneşti.

• • Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea

unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor României. Susţinerea activităţilor promoţionale a asociaţiilor, consorţiilor şi camerelor de comerţ, iniţierea de instrumente specifice de susţinere a internaţionalizării întreprinderii româneşti, crearea de stimulente pentru deschiderea de societăţi comerciale româneşti în străinătate, crearea de instrumente naţionale pentru susţinerea cooperării internaţionale, finanţarea realizării de studii de fezabilitate în

98 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 99

străinătate, realizarea de acorduri pentru internaţionalizarea sistemului de târguri şi expoziţii româneşti etc.

• • Elaborarea şi coordonarea de programe promoţionale speciale cum

ar fi “Made in Romania” pentru sectoarele competitive pe pieţele externe (confecţii, încălţăminte, mobilă, sticlărie, ceramică, produse agro-alimentare ş.a.m.d. de înaltă calitate),

• • Constituirea Consiliilor de Export regionale ca elemente de

difuzare, reprezentare şi colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu. Crearea de consorţii de export, în colaborare cu autorităţi locale (prefecturi) şi – eventual - Camere de Comerţ (inclusiv cele bilaterale) care să contribuie la creşterea exportului.

• • Eficientizarea Portalului de Comerţ Exterior, cu deosebire prin

fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentanţii din reţeaua externă.

• • Definirea unui plan complex de acţiune pentru a determina un grad

sporit de implicare a operatorilor economici români în livrările de echipamente şi instalaţii complexe, inclusiv prin obţinerea statutului de subcontractor în condrul unor proiecte complexe finanţate de organisme şi organizaţii internaţionale sau state cu posibilităţi economico – financiare deosebite.

• • Colaborare instituţionalizata cu EXIMBANK pentru promovarea

unor stimulente la export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.)

• • Elaborarea contribuţiei româneşti la Politica Agricolă Comună (sub

aspectul schimburilor comerciale cu străinătatea, crearea de instrumente, gestiunea lor, transpunerea normativelor aferente pe plan intern, eliberarea de certificate de import şi de export, fixarea, restituirea şi gestionarea cauţiunilor aferente, gestionarea contingentelor cantitative şi tarifare, participarea la negocierile UE cu ţările terţe în sectorul agro-alimentar etc).

• • Preluarea de la MAE a activităţii de elaborare a contribuţiei

româneşti la politica de reglementare a exportului şi tranzitului de produse cu dublă utilizare .

Turism

99 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 100

În anul 2009, România a înregistrat încasări din turism de 882 mil. Euro, reprezentând sub 1% din PIB; în semestrul I din 2010, încasările au fost de numai 354 mil. Euro, în scădere cu 92 mil. faţă de semestrul I din 2009, iar numărul vizitatorilor străini a scăzut cu 3,4%, la 3,3 milioane persoane. Practic, România are cele mai mici încasări din turism din Europa, cu excepţia Albaniei. Durata medie a sejurului a fost anul trecut de 2,81 zile, iar gradul de ocupare a unităţilor de cazare de 26,8%, ambele în scădere accentuată faţă de anii anteriori. Prin comparaţie, numărul turiştilor în Bulgaria se estimează ca va fi în 2010 în creştere cu 15% faţă de 2009, cu încasări de 3,25 miliarde euro. Turcia va avea în acest an 30 de milioane de turişti străini, iar Croaţia – încasări de aproape 7 miliarde euro. Pe litoralul românesc, anunţul prezidenţial privind reducerea salariilor şi

a pensiilor a accentuat dramatic caracteristica de sezonalitate, încasările scăzând cu 25% până la începutul lui iulie faţă de 2009. Vacanţele s-au concentrat la sfârşit de săptămână, durata medie a sejurului scăzând vizibil. La acestea au contribuit, desigur, şi:

• • calitatea jalnică a transportului - de la Bucureşti la Constanţa se fac

aproape şase ore cu trenul, iar transportul rutier suferă cumplit pe tronsonul Cernavodă – litoral;

• • imaginea – mediatizarea a fost inexistentă, declaraţiile ministrului

turismului au creat o imagine negativă, iar ministerul nu a alocat nici un leu promovării litoralului, ocupat fiind cu cumpărarea de frunze din străinătate;

• • proliferarea turismului ilicit – autorităţilor de control le este interzis

să verifice locuinţele proprietate personală;

• • starea proastă a plajelor şi a spaţiilor verzi, murdăria din staţiuni,

câinii vagbonzi, insuficienţa locurilor de parcare şi multe alte deficienţe reclamate de turişti.

Şi în zonele montane, situaţia unităţilor de cazare este extrem de grea, foarte multe hoteluri şi pensiuni fiind scoase la vânzare. Ministerul Turismului nu a elaborat nici o strategie, nu are nici o viziune asupra turismului montan, care a suferit “mutaţii” in ultimii 10 ani. Valea Prahovei, in special, nefiind competitivă pe zona schi/sporturi de munte, s-a orientat către turismul corporativ, organizând team-building-uri, seminarii, traininguri, conferinţe, evenimente în general. Scăderea drastică a acestor acestora a surprins hotelurile din zona montană, care nu au avut timp de reacţie.

100 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 101

Nici problemele legate de turismul balnear nu au fost aproape deloc abordate in ultimii doi ani. Aspectele importante sunt următoarele:

• • Orientarea către o clientelă ce vine prin Ministerul Muncii, la tarife

foarte mici, a dus la degradarea bazelor, datorită lipsei fondurilor de investiţii.

• • Staţiunile sunt, în general, degradate. Exemple: Herculane (trebuie

verificat modul în care s-au realizat investiţiile la care noul proprietar s-a obligat prin contract), Sărata Monteoru (străzi distruse, lipsa iluminatului, străzi neasfaltate), Amara, Geoagiu, Covasna.

• • Exista proprietari diferiţi la hoteluri şi baze de tratament.
• • Există situaţii în care apele minerale (termale) aparţin unui

proprietar, ceilalţi operatori din zonă fiind obligaţi să plătească aceste resurse.

Turismul rural suferă din aceleaşi motive ca şi celelalte forme de turism, dar se confruntă acum şi cu obligativitatea obţinerii de către pensiuni a autorizaţiilor PSI, pentru care firme de profil, sub oblăduirea factorilor instituţionali de resort, cer tarife între 3.000 şi 6.000 de lei.

În viziunea PSD, deficienţele cronice ale turismului nu pot fi disociate de cele similare ale infrastructurii din România, dar trebuie abordate într-un mod profesionist şi sistematic de o Autoritate Naţională pentru Turism, aflată în coordonarea Primului Ministru şi care să includă Oficiul de Promovare şi Oficiul de Control. Proiectele majore care vor fi abordate cu prioritate vor fi:

• • “Vacanţe în ţara mea – promovarea României pentru români”,

pornind de la realitatea că românii nu cunosc cu adevărat oportunităţile existente în propria ţară. Numai pentru litoral trebuie alocate trei-patru milioane de euro anual, pentru care actualul Minister al Dezvoltării Regionale nu a descoperit soluţii nici măcar în cadrul finanţărilor europene;

• • Impulsionarea parteneriatului public-privat în promovarea

României în străinătate şi creşterea accentuată a numărului de turişti străini. Din cele 1300 de agenţii de turism active (din 2500 licenţiate), numai 15 au în obiectul de activitate “incoming”, adică aducerea în România de turişti din alte ţări. Activitatea este dificilă şi costisitoare, dar ar putea fi sprijinită printr-o primă de incoming de 1-3 euro pentru fiecare înnoptare a unui turist străin, deductibilă din impozit. 101 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 102

Aceste proiecte de amploare naţională vor fi susţinute printr-o serie de iniţiative legislative şi măsuri specifice şi regionale, în care vor fi antrenate şi administraţiile locale: Litoral

• • Reglementarea juridică a situaţiei plajelor printr-un nou act

normativ;

• • Introducerea obligativităţii reabilitării exterioare a hotelurilor;
• • Extinderea sezonului prin construirea de piscine acoperite,

programe de co-finanţare pentru realizarea încălzirii hotelurilor şi programe stimulative (nu coercitive) de deschidere a unităţilor de la 1 mai la 30 septembrie.

• • Parteneriat public-privat pentru Parcul de distracţii Mangalia, o

atracţie pentru întreg sudul litoralului.

• • Năvodari – o nouă staţiune, cu un program propriu de dezvoltare.
• • Reglementarea poluării fonice, întreţinerea spaţiilor verzi şi a

iluminatului, eliminarea câinilor vagabonzi şi construirea de parcări.

• • Stabilizarea personalului printr-un program de şase luni de

activitate urmate de şase luni de alocaţie de şomaj, cu obligativitatea angajatorilor de a asigura o lună de perfecţionare profesională în cadrul perioadei de lucru. Turism montan, balnear şi rural

• • Continuarea programelor „Superschi în Carpaţi” şi „Domeniul

schiabil Predeal – Azuga”, începute în 2001;

• • Program naţional pentru refacerea infrastructurii staţiunilor de

tratament;

• • Facilităţi pentru investitorii în pârtii de schi;
• • Instituirea de „Zone de Agroturism”, în care să fie interzisă

construirea de unităţi hoteliere de mare capacitate.

• • Finanţarea din fonduri UE a programelor de formare profesională a

personalului de specialitate.

102 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 103

Agricultură şi dezvoltare rurală

Obiectivele politicii agricole şi de dezvoltare rurală Obiectivul strategic este eficienţa economică: diminuarea importurilor de produse agroalimentare prin oferta naţională de produse competitive la export, esenţa mecanismului de creştere a economiei rurale româneşti. Partidul Social Democrat îşi propune să apropie agricultorul român de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea agricultorul european, aplicând politica agricolă comună, utilizând o parte corespunzătoare din bugetul Uniunii Europene şi asigurând, din bugetul naţional, cofinanţarea proiectelor de transformare a proprietarilor de pământ în producători de mărfuri agroalimentare. PSD consideră alocările de la bugetul statului drept investiţii cu dublu scop, creştere economică şi solidaritate socială.

Prin aplicarea unor măsuri descrise mai jos, estimam că în anul 2020, România nu va mai importa decât produse agricole care nu sunt aclimatizate:

• • Rentabilizarea activităţii producătorilor agricoli
• • Aprovizionarea pieţei cu produse româneşti, la preţuri competitive cu

cele din alte ţări UE

• • Renunţarea la importuri şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi a statului,

prin asigurarea necesarului de consum al populaţiei României cu alimente de calitate superioară, în condiţii de siguranţă alimentară pentru recâştigarea pieţei româneşti

• • Asigurarea de venituri la nivelul salariului minim pe economie pentru

agricultorii din fermele gospodăreşti de subzistenţă

• • Participarea economiei rurale la realizarea bugetului de stat
• • Modernizarea condiţiilor de viaţă din zona rurală.
• • Reconsiderarea conceptului de economie rurală ca o componentă

esenţială a economiei naţionale.

• • Organizarea întreprinzătorului privat în exploataţii industriale,

profesionale-familiale şi gospodării de semisubzistenţă.

103 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 104

• • Dezvoltarea activităţilor economice agricole într-o corelare perfectă cu

proiectele de dezvoltare rurală.

• • Participarea populaţiei rurale la realizarea venitului naţional şi printr-o

serie de alte activităţi economice: industrie, prestări de servicii, turism etc.

Priorităţi Sectoriale

Producţia vegetală - Sectorul culturi de câmp, cereale, plante tehnice, plante leguminoase boabe, furaje, legume, cartofi, struguri, fructe. Producţia vegetală are ca obiective acoperirea consumului populaţiei pe fiecare produs la nivelul consumului mediu realizat în U.E., realizarea necesarului de producţie vegetală pentru baza furajeră necesară creşterii producţiei animaliere şi exportul. Prin program propunem creşterea suprafeţelor cultivate cu porumb, soia, sfeclă de zahăr, cartofi timpurii, culturi furajere şi reintroducerea în cultură a mazărei, inului şi cânepei, scăderea suprafeţelor de floarea soarelui, cartofi şi dezvoltarea în sere a producţiei de flori şi plante ornamentale. Producţiile prognozate vor putea fi realizate prin introducerea tehnologiilor de vârf în fermele industriale, conservarea şi protecţia solului,

gospodărirea şi utilizarea eficientă a apei pluviale, cât şi a apei utilizate pentru irigat, realizarea planurilor cadastrale şi organizarea teritorială a exploataţiilor agricole, comasarea terenurilor agricole, diversificarea sistemelor de agricultură, redistribuirea producţiei agricole pe destinaţii, conservarea resurselor genetice vegetale, crearea de noi soiuri şi hibrizi, precum şi utilizarea de noi tehnologii de cultură de maximă eficienţă, acordarea sprijinului financiar egal cu cel pe care îl primesc şi fermierii din Uniunea Europeană, diversificarea culturilor agricole şi identificarea nişelor unde agricultura românească poate avea avantaje competitive pe piaţa internă şi externă, creşterea contribuţiei cercetării.

Acţiuni de conservare şi protecţie a solului

• • Crearea perdelelor de protecţie antierozionale
• • Realizarea “CORIDORULUI VERDE” – care va ocupa o suprafaţă de

571.703 Ha.

104 PROIECT România Corectă – România Socială