Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 105
- • Irigaţii - PROIECT NAŢIONAL, de importanţă strategică, reluarea
lucrărilor de regularizare şi acumulări de apă în bazinul hidrografic
Siret.
Sectorul Legumicol
Se va urmări diminuarea suprafeţei de legume cultivate în câmp şi
creşterea suprafeţei de legume protejate, cultivate în sere şi solarii, creşterea
suprafeţei de sere şi solarii, schimbarea sistemului actual de solarii.
Pentru realizarea producţiilor de legume, propunem:
- • 80% din sămânţa de legume să fie din producţie românească,
programul va fi realizat de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare de
la Vidra şi cele 3 staţiuni specializate în legumicultură
- • parcurgerea unui program de pregătire profesională a
legumicultorilor
- • dezvoltarea depozitelor zonale în vederea achiziţionării, sortării şi
ambalării legumelor
- • în fiecare zonă legumicolă trebuie să se realizeze o fabrică de
conserve capabilă să preia cantităţile de legume care, în anumite
perioade, depăşesc consumul în stare proaspătă, cât şi sortimentul
de legume destinat industrializării. În aceste fabrici se vor realiza şi
semi-preparate de legume ambalate în sistemul vidat.
Sectorul Pomicol
Prin acest program propunem creşterea suprafeţei existente la 160.000 Ha,
suprafaţă negociată cu UE şi refacerea sistemului de producere a materialului
săditor.
Sectorul Viticol
În cadrul acestui program se va urmări înlocuirea soiurilor “populaţie”, cu
clone valoroase, creşterea ponderii soiurilor pentru vinuri roşii, creşterea
suprafeţelor care produc vinuri DOC, creşterea ponderii în cultură la soiurile de
vin autohtone, replantarea viilor nobile pentru struguri de masă şi Creşterea
suprafeţei viticole, defrişarea a 50.000 Ha vii hibride şi plantarea cu vii nobile, şi
replantarea de vii nobile îmbătrânite.
105
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 106
Creşterea şi ameliorarea animalelor
Sectorul taurine
Pentru a pune in valoare resursele de care dispunem, ne propunem:
- • Zonarea creşterii şi exploatării taurinelor :
- • Taurine pentru lapte, în zona de câmpie,
- • Taurina de carne, în zonele de deal şi munte,
- • Organizarea producătorilor de lapte şi de carne din aceste zone în
grupe de producători, care să livreze producţia de lapte şi carne la mici
fabrici la care să fie proprietari şi să ofere pieţei produse tradiţionale
româneşti ecologice.
- • Consiliile comunale, sub îndrumarea consiliilor judeţene, vor trebui să
reînfiinţeze staţiunile de montă, de însămânţări artificiale, care vor fi
dotate cu reproducători autorizaţi conform zonării raselor.
Sectorul ovine
Propunem zonarea raselor de ovine, pentru zona de câmpie, rasele de tip
Merinos, pentru zona de deal şi podiş, rasele de tip Ţigaie şi Spancă, pentru zona
sub-montană şi montană, rasele Ţigaie şi Ţurcană. Pentru producţia de lapte de
capră se vor extinde rasa Albă de Banat şi rasa Carpatină.
Sectorul suine
Prin program propunem:
- • acoperirea totală, în următorii 10 ani, din producţie proprie, a
întregului consum de carne de porc
- • orientarea producătorilor de carne de porc către ferme mixte,
vegetale şi zootehnice, pentru a evita speculaţiile intermediarilor, pe
piaţa de cereale,
- • organizarea unor ferme de cel puţin 50 de capete pentru
gospodăriile de subzistenţă, iar animalele vor fi oferite la abatoare
mici, care vor produce în carmangerii produse tradiţionale
româneşti care se vor consuma în zonă.
106
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 107
Sectorul avicol
În vederea creşterii producţiei de carne şi de ouă, în sistem intensiv
industrial, programul impune construcţii industriale moderne, abatoare agreate
de Uniunea Europeană, nivelul de ameliorare a păsărilor, calitatea furajelor,
urmărirea factorilor de profitabilitate a afacerii, respectarea măsurilor sanitar-
veterinare, implicarea cercetării ştiinţifice, a învăţământului universitar şi liceal,
o mai bună relaţie între avicultor şi reţelele de supermarketuri, precum şi o
politică vamală corectă, pentru importurile din afara spaţiului Uniunii Europene.
Sectorul apicol
Dezvoltarea efectivelor de albine se va face până la 1.700 mii familii,
deoarece aceasta este limita maximă a potenţialului apicol pe care îl poate
susţine baza meliferă spontană, cultivată şi din arealul silvic.
Prin acest program propunem încurajarea creşterii numărului de apicultori
profesionişti, care deţin stupine alcătuite din peste 100 de familii de albine, şi
care se pot organiza în pastoral pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare de
floarea soarelui, în perioada polenizării şi elaborarea legislaţiei specifice pentru
a preveni importul unor rase de albine, hibrizi inter-rasiali, care pot introduce în
ţară boli de care, în prezent, familiile de albine sunt indemne.
Sectorul piscicol
Este necesară elaborarea unui Master Plan elocvent pentru dezvoltarea
durabilă.
Pentru creşterea consumului de peşte pe cap de locuitor, creşterea
producţiei de crap este prioritară, iar diversificarea producţiei, prin introducerea
de noi specii de peşti în cultură, este necesară în realizarea acestui deziderat.
Este necesară organizarea activităţii de comercializare, inclusiv
dezvoltarea comerţului electronic al peştelui şi produselor din peşte (bursa de
peşte).
Prin programul de guvernare, propunem:
- • elaborarea unei strategii adecvate care să permită amplasarea
viitoarelor centre de primă vânzare, realizarea bursei de peşte, pieţei
"en gros" de peşte;
- • acordarea de sprijin producătorilor pentru a se putea stabili o
certificare a calităţii produsului;
107
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 108
- • adoptarea unor reglementări privind introducerea de noi specii de peşte
în acvacultură;
- • construcţia în zona costieră a trei centre de primă vânzare - unul situat
în Delta Dunării (Tulcea), altul în Constanţa şi altul în Mangalia;
- • monitorizarea comercianţilor de peşte prin înfinţarea Registrului
“cumpărătorilor autorizati de produse pescăreşti”;
- • stabilirea unui sistem de tranşabilitate a produselor pescăreşti;
- • investiţii în construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea
instalaţiilor de producţie, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de
securitate ale salariaţilor, investiţii în activitatea de procesare şi
marketing;
- • crearea unui Registru al unităţilor de acvacultură în format electronic,
uşor de accesat;
- • îmbunătăţirea productivităţii prin sincronizarea producţiei cu cererea
de pe piaţă;
- • realizarea unor programe de repopulare cu specii valoroase;
- • crearea unor centre moderne, noi, pentru reproducerea artificială a
păstrăvului, cu aparatură şi tehnologii moderne;
- • reglementarea acvaculturii extensive în ape interne;
- • supravegherea stiinţifică realizată de către instituţiile calificate permit
ca aceste programe să fie realizate în cele mai bune condiţii;
- • constituirea Asociaţiei Naţionale a Acvacultorilor, care să includă toate
sub-sectoarele relevante;
- • modernizarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi repopulare, cu
sprijinul instituţiilor ştiinţifice de profil.
Dezvoltarea zonelor montane
Prin acest program propunem:
- • dezvoltarea în zona montană a unei agriculturi ecologice
- • menţinerea raselor mixte lapte-carne la taurine
- • refacerea şeptelulului de taurine extinzând vaca de carne
- • dublarea efectivelor de oi
108
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 109
- • dezvoltarea unei reţele de mici fabrici de prelucrare a laptelui şi
cărnii, din care să se vândă produse tradiţionale româneşti
ecologice, cu marcă înregistrată
- • mai bună raţionalizare a tăierii masei lemnoase
- • reîmpădurirea suprafeţelor tăiate excesiv
- • dezvoltarea agroturismului
- • reanalizarea şi emiterea cadrului legislativ la nivel general, zonal şi
local
- • sporirea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Zonei de Munte, a
Institutului de Montanologie de la Cristian, a Centrului de
Economie Montană Vatra Dornei, Centrul de Formare şi Inovaţie în
Carpaţi, Vatra Dornei.
Modernizarea mediului rural
Strategia de transformare a ruralului are ca „nucleu dur“ oferirea de şanse
tineretului din rural: educaţie, locuri de muncă, migraţie internă şi internaţională.
În România de astăzi, ruralul înseamnă, practic, plasarea în afara
civilizaţiei europene moderne. În ruralul românesc, doar 15% dintre locuinţe au
alimentare cu apă în locuinţă şi doar 13% au canalizare şi baie.
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, un ţăran român produce, în
medie, 1.500 euro pe an, faţă de 21.000 euro pe care îi produce un fermier
european, ceea ce înseamnă că ţăranul român produce de 14 ori mai puţin!
Modernizarea ruralului se poate face într-un singur fel, prin edificarea de
atribute urbane. Modernizarea ruralului înseamnă dezvoltarea în rural a
infrastructurii de tip urban, dezvoltarea serviciilor comunitare de tip urban şi
schimbarea modului de viaţă al locuitorilor după modelul urban.
Modernizarea ruralului nu se poate face decât printr-o intervenţie hotărâtă
a statului în favoarea acestui proces. Iniţiativa privată şi mecanismele pieţei pot
acţiona, însă, astăzi în favoarea modernizării infrastructurilor, activităţilor şi a
modului de trai din rural, doar dacă statul, prin politicile sale, creează condiţii de
profitabilitate pentru capitalul investit în rural comparabile cu cele ale
capitalului investit în urban.
În concepţia noastră, proiectul pe termen lung de urbanizare a ruralului
poate avea succes doar dacă pune în centrul său trei politici complementare care
trebuie urmărite cu fermitate:
109
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 110
- • susţinerea din fonduri publice a modernizării infrastructurilor şi
serviciilor publice din rural.
- • menţinerea funcţionării noilor infrastructuri urbane din rural la costuri
mai reduse decât sunt ele în acest moment în urban
- • declanşarea unui proces susţinut de creştere a veniturilor populaţiei din
rural. Iar în acest scop, cel mai important rol îl va avea administraţia
publică centrală şi locală, cu o responsabilitate socială mărită.
În materie de costuri, aceasta înseamnă, anual, circa jumătate de miliard
de euro în patru ani de zile. În schimb, ar însemna ca în zece ani toate comunele
ţării să dispună de apă potabilă şi de canalizare, un pas uriaş pentru dezvoltarea
ruralului. Este evident că avem aici nevoie de o decizie politică fermă în
favoarea urbanizării ruralului şi nu ezităm să o propunem dezbaterii publice.
Actualul program de modernizare a drumurilor rurale va modifica sensibil
înfăţişarea satelor româneşti.
În domeniul serviciilor comunitare, dezvoltarea se poate face doar prin
decizie politică şi cu sprijinul financiar al statului.
În acest moment, accesul la educaţie al tineretului din rural este îngreunat
de trei factori: (1) lipsa de oferte de învăţământ şi de pregătire profesională; (2)
lipsa de resurse pentru învăţământ şi educaţie; (3) lipsa de cultură.
Cea mai mare parte a acestei forţe de muncă necalificate se află în mediul
rural. În următorii ani, trebuie să înfiinţăm şi să punem în funcţiune în fiecare
comună din ţară cel puţin un centru de pregătire profesională, care să ofere
tinerilor din rural – şi nu numai – o varietate de calificări, în funcţie de specificul
dezvoltării locale, a comunei şi a centrelor urbane din jur.
Până acum, întotdeauna modernizarea ruralului a fost legată de
dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. Marea noutate a programului pe care îl
propunem este de a acorda prioritate absolută comunităţilor – adică locuitorilor
comunelor şi satelor României – păstrând agricultura doar ca o rezultantă a
procesului de modernizare comunitară. Putem crea, prin parteneriat public-
privat, centre rurale de comunicare electronică, care vor permite legarea chiar şi
a celei mai izolate comune nu doar de oraşul cel mai apropiat, dar de lumea
întreagă. Informatizarea ruralului ar putea fi, alături de investiţiile în
infrastructura clasică a comunelor, instrumentul care să permită o adevărată
revoluţie socială în rural, ca urmare a reducerii spectaculoase a costurilor, în
primul rând pentru servicii
110
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 111
Modernizarea agriculturii
În opinia noastră, modernizarea ruralului nu trebuie să depindă de
modernizarea agriculturii.
Propunem o nouă concepţie cu privire la modernizarea agriculturii, care
porneşte nu atât de la tehnologiile agricole, cât de la oameni. Noutatea acestui
proiect este că, în combinaţia de politici destinate agriculturii şi care acum sunt
mai ales politici financiare, economice şi tehnologice, să introducem o
componentă nouă – politicile sociale, politicile destinate îmbunătăţirii
capitalului uman din agricultură.Este absolut indispensabil să asigurăm pentru
ţăranii tineri o dublă pregătire profesională, agricolă şi economică.
Propunerea noastră este să declanşăm un vast program de educaţie
agricolă. Va fi sarcina Ministerului Agriculturii să conceapă un program de
educaţie agricolă, particularizat pentru fiecare zonă, în funcţie de specificul
agriculturii în comuna, judeţul sau regiunea de dezvoltare respectivă, care să fie
accesibil tuturor agricultorilor. Pe termen lung, ne propunem chiar ca nimeni,
indiferent cât de mult teren agricol are în proprietate, să nu poată să facă
agricultură, inclusiv să nu poată creşte animale pentru vânzare, dacă nu este
certificat că are calificarea de agricultor. Toate aceste programe educaţionale vor
fi gratuite. Pentru început, ele vor fi opţionale şi este sarcina celor care aplică
programele ca ele să atragă cât mai mulţi ţărani, dar în viitorul mai îndepărtat ele
ar trebui să fie obligatorii, pentru cei care doresc autentificarea calificării de
agricultor.
Educaţia economică are un rol la fel de important. Aşa încât, trebuie să
punem în funcţiune un vast program de educare a locuitorilor din acest mediu,
sau al agricultorilor pe care îi dorim calificaţi, în sensul menţionat mai sus, cu
privire la mecanismele pieţei, instituţiile acesteia, instrumentele de piaţă etc
Considerăm că o strategie fundamentală a modernizării ruralului este
separarea gospodăriei agricole de gospodăria rurală.
Industrie şi siguranţa alimentară
Pentru revigorarea şi eficientizarea sectorului de industrie şi siguranţă
alimentară propunem:
- • subvenţionarea sectorului vegetal şi zootehnic pentru eficientizarea
producţiilor în aceste sectoare şi echilibrarea importurilor masive de
produse alimentare;
111
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 112
- • impozitarea diferenţiată, coroborată cu deduceri fiscale pentru investiţii
şi exporturi;
- • Acordarea de facilităţi fiscale pentru procesatorii care folosesc materie
prima din România;
- • TVA de 5% pentru produsele alimentare de bază, TVA zero pentru
produsele „verzi” în vederea creşterii consumului şi indirect a creării
de locuri de muncă;
- • Rambursarea TVA sa se facă în cel mai scurt timp în vederea asigurării
unui stoc de materie primă;
- • Facilităţi fiscale pentru angajatorii din industria alimentară în vederea
absorbţiei forţei de muncă calificate;
- • Acordarea de credite avantajoase pentru tinerii din mediul rural în
vederea dezvoltării afacerilor în domeniul agricol şi zootehnic;
- • Asigurarea funcţionabilităţii FGCR ( Fondul de Garantare aCreditului
Rural ) şi a FGIMM ( Fondul de Garantare a Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii ) în vederea stimulării industriei alimentare prin atragerea de
fonduri proprii şi europene;.
- • Înfinţarea de centre de colectare a laptelui, centre de achiziţie a
animalelor , fructe şi legume, fructe de pădure în vederea depozitării şi
valorificării la un preţ corect şi stimulativ;
- • Valorificarea pasunilor montane prin stimularea creşterii raselor de
animale pentru carne;
- • Subvenţionarea sectorului viti-vinicol în vederea înfinţării de noi
plantăţii cu soiuri pentru obţinerea unor vinuri de calitate superioară;
- • Stimularea sectorului piscicol in vederea extinderii suprafetelor de
luciu de apă;
- • Subventionarea integrală a actiunilor sanitare-veterinare în vederea
asigurării indemnităţii teritoriului din punct de vedere epizootologic;
- • Crearea unui mecanism de dialog cu reprezentanţii sindicatelor şi
patronatelor;
- • Promovarea produselor fabricate în România şi a celor tradiţionale prin
programe guvernamentale,
- • Iniţierea unui proiect legislativ prin care marile lanţuri de magazine să
fie obligate să creeze raioane specializate pentru produse tradiţionale.
112
PROIECT România Corectă – România Socială