Ediția 2010

Pagina 121

121 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 122

122 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 123

Transportul feroviar

Transportul feroviar este parte integrantă a Sistemului Naţional de Transport şi trebuie să răspundă următoarelor deziderate: să asigure deplasarea rapidă, sigură, ieftină, în condiţii de confort a oamenilor şi mărfurilor, să fie nepoluant şi interconectabil cu reţeaua europeană de transport feroviar.

Obiective Transportul de calatori

• • Redefinirea categoriilor de trenuri; renunţarea la sistemul arhaic rapid,

accelerat şi personal şi adoptarea sistemului european: o trenuri intercity (trenuri de viteză sporita 160-200 km/h, care să asigure legătura între marile oraşe);

123 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 124

o trenuri regionale (trenuri de viteza medie 100-120 km/h care să asigure legătura între diferite regiuni ale ţării, pe distanţa de maxim 300 km); o trenuri locale (trenuri de viteza mica 50-70 km/h, cu capacitate de transport mică, 50-90 pasageri, frecvenţă mare, pe distanta de 50- 100 km); o trenuri de persoane pe distante lungi (legătura cu marile oraşe europene); trebuie proiectată o legătură de mare viteză, peste 250 km/h (exemplu Bucureşti-Viena).

• • Dotarea CFR Calatori cu trenuri închise cu viteză sporită, pe sistem

pendular, pentru secţiunile de linie modernizate Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Braşov;

• • Repunerea în funcţiune a ramelor Diesel (Săgeata Albastră) printr-un

program de mentenanţă (mai mult de jumătate sunt astăzi scoase din uz);

• • Program de achiziţii de rame electrice, cu producţie asimilată în România;
• • Modernizarea vagoanelor de clasă şi a vagoanelor dormitor;
• • Implementarea unui program de dotare cu locomotive performante, cu

producţie asimilată în România.

Transportul de marfă

• • Dezvoltarea reţelei de transport RO-LA (vagoane care transportă tiruri) şi

transporturi intermodale;

• • Măsuri pentru atragerea transportului greu şi agabaritic şi a transportului

de mărfuri periculoase;

• • Optimizarea punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive;
• • Asigurarea unui sistem relaţional corect între CFR Marfă şi operatorii

privaţi;

• • CFR Marfă rămâne companie cu capital de stat;
• • Program pentru dotarea cu locomotive performante, cu producţie asimilată

în România;

• • Modernizarea şi dotarea parcului de vagoane cu vagoane pentru mărfuri

generale şi vagoane specializate.

Infrastructura feroviară – opţiuni manageriale 124 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 125

• • Organizarea lucrărilor de reparaţii şi investiţii astfel încât începerea

lucrărilor noi să urmeze după finalizarea lucrărilor aflate în execuţie;

• • Segmentarea investiţiilor pe secţiuni reduse (50-100km) cu durata de

execuţie redusă;

• • Corelarea investiţiilor pe infrastructură cu necesităţile Companiilor CFR

Calatori şi CFR Marfă.

• • Achiziţionare de maşini grele de cale şi specializate.
• • Implementarea unui program integrat şi etapizat de reabilitare a

infrastructurii feroviare;

• • Simplificarea procedurii de expropriere în cazul proiectelor de

infrastructură;

• • Program de reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare;
• • Program de modernizare a gărilor de călători;
• • Implementarea unii program de modernizare şi informatizare a sistemului

de dirijare, gestiune şi control al traficului feroviar;

• • Modernizarea Gării de Nord.

Problema subfinanţării cronice

• • Acordarea compensaţiilor pentru traficul de călători la nivelul necesarului

minim pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acestuia;

• • Decontarea la timp a facilităţilor acordate de stat la călătoria cu trenul;
• • Finanţarea de la bugetul de stat a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a

infrastructurii feroviare publice şi a programului de eliminare a punctelor periculoase;

• • Asigurarea cofinanţării şi a cheltuielilor neeligibile pentru proiectele cu

finanţare externă.

125 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 126

126 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 127

Transportul cu metroul

Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie realizată prin programe care sa asigure implicarea atât a Ministerului Transporturilor, cât şi a Primăriei Municipiului Bucureşti, dat fiind că societatea care administrează acest mod de transport este în subordinea acestui minister, dar reţeaua de transport se află pe teritoriul administrativ al Bucureştiului.

Strategia de dezvoltare, modernizare şi eficientizare a metroului din Bucureşti trebuie să cuprindă: ⇒ măsuri instituţionale; ⇒ programe de investiţii.

Ca principală măsură instituţională, se impune crearea Autorităţii Metropolitane de Transport, care să coordoneze, sub toate aspectele, transportul public urban de suprafaţă şi subteran, precum şi transportul public suburban. Avantajele înfiinţării şi funcţionării acestui organism sunt: ƒ coordonarea programelor de dezvoltare; ƒ alocarea fondurilor publice pentru investiţii astfel încât să fie evitată funcţionarea în paralel a mai multor moduri de transport; ƒ asigurarea integrării tarifare, precum şi administrarea coerenta a dotărilor existente.

Programul de investiţii trebuie să asigure atât extinderea reţelei de metrou, cât şi achiziţia de material rulant. Extinderea reţelei de metrou cuprinde:

• • finalizarea tronsonului 1 Mai – Laminorului;
• • execuţia tronsonului Drumul Taberei – Universitate;
• • execuţia tronsonului Piaţa Victoriei – Aeroportul Băneasa –

Aeroportul Henri Coandă.

127 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 128

Achiziţia de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri.

Transportul aerian

Transportul aerian este parte integrantă a Sistemului Naţional de Transport şi vine să răspundă următoarelor deziderate: să asigure deplasarea rapidă, sigură, în condiţii de confort a oamenilor şi chiar a mărfurilor şi să fie interconectabilă cu reţeaua internaţională. Spre deosebire de celelalte moduri de transport, transportul aerian din România este la nivel european în ceea ce priveşte interoperabilitatea şi interconectivitatea. Dar acest nivel trebuie menţinut permanent. De aceea, Centrul de Dirijare a Traficului Aerian ROMATSA şi Autoritatea Aeronautică

128 PROIECT România Corectă – România Socială