Ediția 2010

Pagina 129

Romana (finalizate în 2003-2004) trebuie menţinute la nivelul solicitat de ICAO, EASA, Eurocontrol.

Pentru elaborarea unui program privind dezvoltarea transportului aerian, strategia PSD are în vedere următoarele obiective:

• • Şcoala Superioară de Aviaţie – trebuie ajutată prin reluarea dotării cu

avioane şi elicoptere în vederea pregătirii superioara a piloţilor, personalului navigant şi controlorilor de trafic.

• • Reţeaua de aeroporturi:

o Aeroportul Internaţional Otopeni ƒ are o dotare superioară, doar trebuie continuat programul de dezvoltare al terminalului de pasageri şi sistemului de siguranţă a traficului; ƒ trebuie început programul de dezvoltare a terminalului cargo; ƒ se impune reparaţia capitală a pistei numărul 1. o Aeroporturile Naţionale Băneasa, Timişoara, Constanţa- lucrările de modernizare trebuie extinse Băneasa ƒ redimensionarea şi modernizarea urgentă a terminalului de pasageri;

ƒ modernizarea sistemelor de radio navigaţie aferente şi, în special întărirea siguranţei şi securităţii aeroportuare; Timişoara ƒ finalizarea, extinderea şi modernizarea terminalului de pasageri; ƒ construcţia terminalului cargo; Constanţa ƒ dezvoltarea şi modernizarea terminalului de pasageri ƒ reparaţii capitale la pista de decolare–aterizare şi la suprafaţa de mişcare

129 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 130

Aeroporturile locale: Cluj, Sibiu, Târgu Mureş, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Arad, Caransebeş, Craiova, Buzău, Iaşi, Suceava, Tulcea: ƒ Acestea sunt în administraţia autorităţilor locale, Ministerul Transporturilor ocupându-se doar de autorizarea şi certificarea acestora, precum şi de menţinerea standardelor de siguranţă şi securitate. ƒ Vor fi sprijinite autorităţile care le au în administrare ţinând cont şi de politica generală pe transporturi. Astfel, în ceea ce priveşte aeroportul Cluj el va fi prins în programul naţional de puncte intermodale. Dezvoltarea bazei cargo trebuie făcută în colaborare de Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale; ROMATSA va

continua derularea proiectului de investiţii privind instalarea şi modernizarea sistemului de aterizare fără vizibilitate (ILS).

Compania TAROM, companie cu capital majoritar de stat, este principalul operator de trafic aerian de pasageri şi mărfuri din România. Privatizarea sa nu intră în strategia PSD pentru transportul aerian. Principalele probleme cu care se confruntă TAROM

• • management defectuos;
• • pierderi financiare semnificative;
• • structura flotei necorelată cu cererea de pe piaţă;
• • poziţie dezavantajoasă în cadrul alianţei ,,SKY TEAM”.

Soluţii pentru problemele principale:

• • Întărirea capacităţii administrative la nivelul companiei;
• • Eficientizarea structurii organizatorice a companiei;
• • Reorganizarea companiei pe două centre de profit: operaţiuni de zbor

şi întreţinere tehnică;

• • Renegocierea destinaţiilor, obligaţiilor şi drepturilor în cadrul ,,SKY

TEAM”;

• • Restructurarea flotei conform principiului ,,unităţi de transport mici cu

frecvenţă mare”.

130 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 131

Transportul naval

Transportul naval este parte integrantă a Sistemului Naţional de Transport şi vine să răspundă următoarelor deziderate: să asigure deplasarea ieftină, sigură în condiţii de confort a mărfurilor şi persoane şi să fie interconectată cu reţeaua internaţională.

În vederea elaborării unui program privind dezvoltarea transportului naval, strategia PSD are în vedere următoarele obiective:

• • Relansarea statutului maritim al României
• • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre
• • Transportul naval în scop turistic
• • Administraţia Portului Constanţa
• • Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM), care cuprinde

porturile: Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina

• • Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (APDF), care cuprinde

porturile: Cernavodă, Calăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta Turnu – Severin, Orşova, Moldova Noua

• • Canalul Dunăre – Marea Neagră
• • Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ)

Traportul fluvial

Programul politic al PSD în domeniul transportului naval acordă o importanţă crescută coridorului VII european şi implicit portului Constanţa, în ceea ce priveşte transportul de marfă înspre şi dinspre România, în special şi Europa în general, având în vedere că Dunarea este cea mai importantă rută de transport pe apă între porturile şi localităţile adiacente de la Marea Nordului până la graniţa estică a UE, în portul Constanţa. În acest sens, sprijinul politic şi financiar al Uniunii Europene (TEN-T Axa prioritară 18) în domeniul regularizării cursului Dunării va fi crucial pentru urmatoarea perioadă.

131 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 132

Administraţiile porturilor dunărene( APDM şi APDF):

• - păstrarea adâncimilor de navigaţie pe Dunărea de Jos şi bara Sulina

şi întreţinerea malurilor în special pe canalul Sulina;

• - amenajări, taluzări, consolidări şi apărări de maluri pe sectorul

românesc al Dunării;

• - îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, inclusiv pe sectoarele

comune, prin adâncirea şenalului navigabil, crearea unui sistem de ecluze pe sectoarele dificile pentru navigaţie;

• - dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport fluvial;
• - modernizarea şi dezvoltarea porturilor dunărene ca centre

intermodale de trasport, cu prioritate a punctului intermodal de transport Galaţi şi construirea terminalului de containere Galaţi şi a facilităţilor aferente;

• - simplificarea formalităţilor de control pentru navele fluviale

comunitare;

• - construirea centrului de editare a hărţii electronice a Dunării şi de

colectare a datelor pentru sistemul RORIS;

• - finalizarea implementării sistemului RORIS de urmărire şi dirijare a

traficului fluvial de nave şi mărfuri pe sectorul românesc al Dunării;

• - reevaluarea oportunităţii finalizarii lucrărilor la Canalul Dunăre-

Bucureşti;

• - politici fiscale pentru stimularea transportului de mărfuri şi pasageri

pe Dunăre, astăzi insuficient utilizat;

• - corelarea taxelor portuare şi a celor de ecluzare cu cele din ţările

europene printr-un corect management al companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor;

• - ecologizarea, modernizarea danelor, creşterea siguranţei traficului

fluvial pentru toate porturile dunărene;

• - dezvoltarea porturilor fluviale trebuie făcută în corelare cu politica

privind dezvoltarea punctelor intermodale de transport de unde rezultă prioritatea construirii terminalelor de containere în porturile Giurgiu, Calafat şi Drobeta Turnu – Severin;

Canalul Dunăre – Marea Neagră

132 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 133

ƒ a fost dat în folosinţă fără ca lucrările să fie finalizate. Această situaţie creează dificultăţi majore în ceea ce priveşte exploatarea şi întreţinerea canalului. Deşi costurile de finalizare a lucrărilor sunt foarte mari se va stabili un program de prioritizare a acestora. ƒ lucrările se vor desfăşura concomitent cu exploatarea la parametrii proiectaţi ai canalului Dunăre – Marea Neagră.

Trasportul Maritim.

Ne propunem pe termen lung relansarea statutului maritim al României urmărind două obiective majore: ƒ transformarea pavilionului românesc în pavilion atractiv, prin:

• - înfiinţarea Registrului Internaţional Român;
• - adoptarea taxei unice de tonaj pentru transportul

maritim de mărfuri şi/sau persoane în trafic internaţiona ƒ elaborarea cadrului legislativ maritim în concordanţă cu legislaţia europeană; ƒ stimularea construcţiei de nave în şantierele româneşti; ƒ protejarea profesiei de navigator.

Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importante porţi de intrare – ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat, folosind ruta Oceanul Indian - Marea Roşie - Canalul de Suez şi coridorul Traceca. În Portul Constanţa trebuie să se execute cu prioritate completarea digului de nord. Acest proiect priveşte desfăşurarea activităţii şi în condiţii nefavorabile majore. Ţinând seama de politica de descentralizare pe care o promovează PSD, porturile fluviale vor fi trecute la administraţiile locale, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat deja. Proiectele de ecologizare şi modernizare a danelor şi de creştere a siguranţei traficului vor fi realizate în comun de autorităţile locale şi autoritatea centrală.

Transportul naval în scop turistic

133 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 134

În strategia PSD privind dezvoltarea transportului naval o importanţă deosebită este acordată transportului în scop turistic. Vom relua programul de dezvoltare a facilităţilor pentru turişti prin finalizarea conexiunilor terminalului de pasageri din Portul Constanţa. De asemenea, vom moderniza terminalul de pasageri din Portul Tulcea. Vom sprijini modernizarea sau construirea în colaborare cu autorităţile locale a facilităţilor portuare pentru turişti în dorinţa de a mări accesibilitatea porturilor fluviale pentru turiştii aflaţi în croazieră pe Dunăre.

Vom relua programul de porturi turistice tip MARINA astfel: ƒ se va finaliza digul de larg la Portul Constanţa Tomis ƒ se va construi pasarela MARINA Mamaia ƒ se vor construi MARINELE Tulcea şi Giurgiu

134 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 135

Strategia de dezvoltare teritorială

In materie de dezvoltare teritoriala, Romania trebuie sa fie ,,gestionata” si ,,administrata” coerent si competent in concordanta cu principiile europene care vegheaza dezvoltarea coerenta a teritoriului . Romania nu se poate dezvolta in functie de « bazinele electorale » , pe baza de « recompense » primite pentru voturi : unul o ciocolata, altul o bisericuta, unii o functie in guvern, altii un bloc ANL. Desi aflata in Europa, Romania mai are mult de recuperat in privinta administrarii teritoriului ca sa poata fi judecata cu aceleasi unitati de masura cu restul tarilor europene : in tara noastra nu exista drept urbanistic, interesul privat prevaleaza si calca in picioare dreptul public, colectiv. Planurile de Dezvoltare ale localitatilor, intocmite de oricine, sunt croite sa slujeasca ,,tunuri imobiliare” si nu interesele locuitorilor.

In Romania, consultarea populatiei in privinta dezvoltarii localitatilor este o cacealma in care nu mai cred nici organizatorii si nici destinatarii . Dreptul fundamental ,,constitutional” la viata intr-un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, inseamna nu numai cadrul natural cat si cel construit, economic, social, mediul înconjurător sau ambiant, etc. Pornind de la incapacitatea definirii riguroase a limitelor teritoriilor administrative, deciziile sint haotice si arbitrare . Intre diferitele paliere ale administraţiei publice exista o lipsa cronica de comunicare, si odata cu politizarea administrativa s-au pierdut si putinii profesionisti formati in domeniul urbanismului. PSD spune ca acest proces de degradare si dezagregare a gestionarii tarii trebuie oprit .

PSD considera ca Romania trebuie sa-si dezvolte o strategie de dezvoltare teritoriala care sa-i asigure o dezvoltare generala sustinuta in vederea reducerii decalajelor actuale si a integrarii efective in UE.

Obiectivele strategiei PSD de dezvoltare teritoriala:

• • să fie parte componentă din strategia generală de dezvoltare a ţării ,

împreună cu strategia de dezvoltare economică şi socială; 135 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 136

• • să ţină seama de integrarea în structurile supra-naţionale (Uniunea

Europeană, regiunea continentală CADSES) şi să constituie baza de integrare a structurilor infra-naţionale (regiuni, judeţe, municipii / oraşe, comune);

• • să fie elaborată pe termen lung (anul 2025);
• • sa fie corelată cu strategiile si politicile de dezvoltare a

infrastructurii sociale (învăţământ, sănătate, cultură şi recreere);

• • sa fundamenteze condiţiile particulare de aplicare în România a

obiectivelor conţinute în „PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI EUROPEAN” şi a „PRINCIPIILOR DIRECTOARE PENTRU

DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI

EUROPEAN” , în vederea favorizării integrării efective în structurile europene;

• • sa formuleze un obiectiv fundamental şi obiective strategice

generale care precizează atât direcţiile principale pentru o strategie ofensivă în raport cu contextul competiţional internaţional şi cu atu-urile propriei situări geografice, cât şi o strategie de echilibrare pentru ridicarea calităţii vieţii locuitorilor şi diminuarea disfuncţionalităţilor; Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei trebuie să tina cont de următoarele categorii de principii directoare stabilite la nivelul Uniunii Europene şi Consiliului Europei:

• • dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă

relaţie oraş-mediu rural, prin : ƒ promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economică echilibrată şi ameliorarea competitivităţii; ƒ promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban (Anexa 1).

• • asigurarea condiţiilor echilibrate de accesibilitate la infrastructuri şi

informaţii (Anexa 2);

• • dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a

patrimoniului cultural, prin : ƒ reducerea prejudiciilor provocate mediului; ƒ valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural; ƒ valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; ƒ dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei; ƒ promovarea turismului calitativ şi durabil; ƒ limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale (Anexa 3). 136 PROIECT România Corectă – România Socială