Partidul Social Democrat

Ediția 2010

România corectă - România socială: proiectul PSD din 15 octombrie 2010

2010 Program politicPDF
Copie arhivată de presă Sursă verificată:

Despre această ediție

Document integral de 310 pagini, coperta precizează PROIECT, Partidul Social Democrat și 15 octombrie 2010. Include viziunea politică și soluțiile sectoriale de guvernare ale partidului. Copie păstrată de HotNews, PDF creat 15 octombrie și modificat 16 octombrie 2010. Nu este programul unui guvern învestit; anul de referință 2010 este data imprimată, nu data arhivării HotNews2011.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 137

Programul de actiune

In aplicarea celor de mai sus, propunem cateva programe incluse pe lista de prioritati a PSD.

1. EVIDENTA JURIDICA A TERITORIULUI SI CONSTITUIREA

BANCILE DE DATE URBANE

Cadastrul este mijlocul pentru asigurarea unei evidenţe reale din punct de vedere tehnic, economic şi juridic a tuturor a terenurilor şi construcţiilor indiferent de destinaţie şi forma lor de proprietate, ca bază în dezvoltarea infrastructurii urbane şi rurale, creării condiţiilor pentru libera circulaţie a terenurilor, precum şi a atragerii investitiilor. Datele cadastrale şi băncile de date urbane reprezintă suportul deciziei de tip politic, tehnico – economic şi social şi mijlocul de gestiune şi analiză a tuturor informaţiilor referitoare la intravilanul unei localităţi, interconectând toate compartimentele administraţiei publice. In ţările Uniunii Europene, informaţiile cadastrale sunt utilizate nu numai ca evidentă a proprietăţii, ci au un rol foarte puternic în determinarea taxelor şi impozitelor, protecţiei mediului, planificării urbane, transporturilor, etc., cu

posibilitatea accesării lor la nivelul autorităţilor publice şi de către cetăţeni, având un rol important în procesul de informare. Pe plan european a apărut necesitatea colaborării între toate instituţiile publice din cadrul statelor membre pentru realizarea unui sistem PAN-European privind informaţiile (baza de date) referitoare la teritoriu şi proprietate. Unitatea de bază a cadastrului este parcela. Autorităţile din fiecare din statele membre, au responsabilitatea de a elabora şi reactualiza propriile baze de date şi a găsi modalităţi de armonizare privind definirea unităţii de bază. Fiecare parcelă va fi unică, cu un cod unic si, pe cât posibil, va conţine toate elementele care să permită o localizare precisă (SIG). Fiecare parcelă, ca şi orice altă clădire sau utilitate construită deasupra sau sub teren va fi descrisă cu acurateţe în cadastru.

Informaţiile conţinute în Cadastrul fiecărei ţări membre ale Uniunii, vor fi disponibile pentru toţi cetăţenii Europei, pentru toate companiile ca şi pentru 137 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 138

instituţiile publice şi private. Orice limitare a accesului la aceste informaţii vor fi impuse de legi şi regulamente în acord cu protecţia datelor individuale(private) . Programul introducerii cadastrului imobiliar-edilitar în localităţi, pe termen mediu, are ca obiectiv principal introducerea lucrărilor în toate municipiile şi oraşele din România până în anul 2015, precum şi de finalizare a acestora până în anul 2020. Elaborarea strategiei impune un amplu proces de modernizare, compatibil cu cel al ţărilor europene ce au tradiţie în domeniu şi vizează atingerea următoarelor obiective:

  • • inventarierea tuturor bunurilor imobile (terenuri şi/sau construcţii)

din intravilanul tuturor localităţilor;

  • • asigurarea datelor necesare protejării şi garantării proprietăţii prin

înscrierea acestora, pe bază de acte şi fapte juridice, în cartea funciară;

  • • crearea cadrului legal pentru aplicarea unui sistem unitar, corect şi

operaţional de taxe şi impozite, pe baza datelor reale despre proprietate;

  • • asigurarea garanţiilor creditului ipotecar în dezvoltarea

construcţiilor de locuinţe;

  • • dezvoltarea unei pieţe libere a terenurilor şi construcţiilor;
  • • furnizarea tuturor informaţiilor necesare luării unor decizii juste de

către administraţiile publice centrale şi locale în dezvoltarea socio – economică a localităţilor, prin constituirea băncilor de date urbane.

Băncile de date urbane reprezintă sistemul informaţional care are la bază datele din cadastrul imobiliar – edilitar şi din alte sectoare de activitate, care survine la formularea strategiilor globale ale localităţilor, în corelare cu programele de dezvoltare ale administraţiilor publice, la toate nivelurile.

  • • crearea unui sistem unitar, coerent şi integrat la nivel naţional în

sistemul informatic a administraţiei publice prin utilizarea datelor din cadastrul general şi al cadastrelor de specialitate - Concept nou, modern şi util de circulaţie şi utilizare a informaţiilor cadastrale între primării, birouri de carte funciară, finanţe publice, cetăţeni, etc.;

  • • sprijinirea activităţii Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi

Cartografie cu mijloacele financiare necesare integrării reţelei geodezice de stat în sistemul european, inclusiv obţinerea de ortofotoplanuri care să acopere întreaga suprafaţă a ţării. Elementele respective constituie suportul de bază pentru implementarea cadastrului inclusiv asigurarea 138 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 139

bazei topografice necesară elaborării documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului;

  • • sprijinirea societăţilor comerciale autohtone care desfăşoară

activităţi în domeniul geodeziei, fotogrametriei, măsurătorilor topografice şi a cadastrului prin acordarea unor facilităţi fiscale care să le permită accesul la procurarea de echipamente, aparatură geotopografică modernă, inclusiv produse informatice de înaltă performanţă;

  • • implicarea regiilor autonome şi societăţilor comerciale care

gestionează utilităţile publice urbane (apă, canalizare, energie electrică, termoficare, gaze naturale, etc.) prin participarea cu date şi informaţii, inclusiv cu susţinere financiară la realizarea cadastrului reţelelor edilitare;

  • • asigurarea prin bugetul de stat şi bugetele locale a resurselor

financiare necesare finanţării activităţii cadastrului general şi, în mod special, a cadastrului imobiliar-edilitar din localităţile urbane şi rurale.

2. INTOCMIREA PLANURILOR DE URBANISM GENERAL AL

LOCALITATILOR PE BAZA DATELOR REALE DIN TEREN SI A

DOCUMENTATIILOR DE CADASTRU IMOBILIAR SI EDILITAR .

3. INTOCMIREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE URBANA

Adoptarea unei politici pentru arhitectură si constructii în România pentru perioada 2010 – 2015 este o obligatie impusa de cultura mediului con- struit şi imbunatatirea calitatii vietii. Începând din 1990, contextul în care evoluează arhitectura a trecut prin transformări importante în zone-cheie care o afectează direct prin:

  • • cursul de restabilire a proprietăţilor asupra terenurilor şi clădirilor,

întârziat, expus unor legiferări incomplete şi instabile, care au deteriorat decizii logice de dezvoltare şi au generat soluţii conflictuale la nivelul planurilor urbanistice zonale sau generale;

  • • legi şi reglementări fundamental noi care reglează relaţia între

iniţiativa individuală, privată şi interesele comunităţilor in defavoarea totala a celor din urma;

  • • legislaţia protecţiei patrimoniului arhitectural nu e susţinută de

masuri fiscale si aparat corespunzator şi nu işi atinge scopul;

139 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 140

  • • în România sunt statuate normele şi reglementările unei viziuni

globale europene asupra unei relaţii durabile între peisaj, mediu natural, amenajare urbană şi arhitectură. În mod evident, se impune ca necesară lansarea unei serii de acţiuni care să ne pregătească pentru noile exigenţe cărora arhitectura este chemată să le răspundă şi la care Statul şi instituţiile sale trebuie să adere. Contextul şi conţinutul reglementărilor în domeniul mediului s-a schimbat foarte mult. Schimbările climatice şi gestiunea resurselor energetice vor aduce noi atitudini şi reglementări, atât europene cât şi globale în ceea ce priveşte concepţia noilor clădiri, dar şi în creşterea performanţei fondului de clădiri existent. Durabilitatea economică, socială şi de mediu trebuie demonstrată prin metodele şi construcţiile care se realizează după proiectele noastre.

4. PROGRAME AFERENTE POLITICII PENTRU

ARHITECTURA SI CONSTRUCTII

Ultimii ani au indepartat Romania de practicile si politice europene de dezvoltare durabila. Dezvoltarea imobiliara s-a facut haotic si arbitrar. In lipsa unei politici coerente si coordonate, finantarile publice s-au facut aleatoriu, in concordanta cu « nevoile » electorale si nu cu cele de dezvoltare coerente a teritoriului. Au fost nesocotite, ignorate si abandonate programele si instrumentele create in perioada 2001 - 2004.

4.1. CONSTITUIREA FONDULUI DE LOCUINTE SOCIALE Romania este tara europeana cu cele mai putine locuinte sociale. Aceasta realitate este una din franele pentru realizarea unor politici de atragere si migratie a fortei de munca.

Obiective: Vom continua programul inceput de PSD in perioada 2001-2004 de realizare a unor locuinte sociale pentru :

  • • tineri;
  • • atragerea specialistilor in micile orase si la sate - O prioritate a

programului trebuie sa fie atragerea specialistilor si tinerilor absolventi in micile orase si sate, inclusiv prin asigurarea unor locuinte atragatoare.

  • • chiriaşii evacuaţi din locuinţe retrocedate foştilor proprietari:

140 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 141

In acest program autotritatea centrala coopereaza cu autoritatile locale in vederea realizarii de noi constructii sau reabilitarea fondului construit existent. Acest program îşi propune construirea unor locuinţe cu chirie subvenţionată, pentru categoriile sociale dezavantajate, în vederea asigurării unor condiţii de locuit decente.Repartizarea locuinţelor se realizează de către autorităţile locale, in functie de strategiile locale de dezvoltare

CONTINUAREA PROGRAMELOR DE CONSTRUCTIE A

LOCUINTELOR DESTINATE INCHIRIERII este o prioritate nationala si trebuie facuta in corelare cu programele de dezvoltare sociala si economica a diferitelor zone ale tarii. Programul trebuie completat cu o metodologie adecvata, europeana pentru gestionarea acestui fond locativ nou creat.

Derularea programului:

  • • Consiliile locale identifică terenurile de construcţie disponibile şi,

ţinând cont de solicitările de locuinţe, transmite propuneri Ministerului Infrastructurii şi Construcţiilor;

  • • Terenurile eligibile în program trebuie să fie în patrimoniul public

sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi vor fi date în folosinţă gratuită Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe pe durata execuţiei lucrărilor de construcţie;

  • • Ministerul Infrastructurii şi Construcţiilor, pe baza propunerilor

primite, elaborează programe anuale de finanţare a lucrărilor, conform prevederilor privind investiţiile publice;

  • • Agenţia Naţională pentru Locuinţe organizează şi supravegheză

execuţia lucrărilor de construcţie, conform prevederilor legale;

  • • La finalizarea lucrărilor, construcţiile şi terenurile aferente trec în

patrimoniul privat al statului şi administrarea Consiliilor locale, care le repartizează solicitanţilor în condiţiile şi pe baza criteriilor prevăzute de lege.

Finanţarea programului:

  • • bugetul de stat şi credite externe, pentru proiectarea (fazele PT şi

DE) şi execuţia lucrărilor de construcţii-montaj;

141 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 142

  • • bugetele locale, pentru studiile de pre-fezabilitate şi de fezabilitate;

utilităţile şi dotările edilitare aferente amplasamentelor se finanţează din bugetele locale şi din sursele agenţilor economici care le vor exploata.

4.2. SPRIJINIREA PROGRAMELOR DE CONSTRUCTIE A

LOCUINTELOR PROPRIETATE PRIVATA - PRIN CREDIT

IPOTECAR

Obiective: Finalizarea lucrărilor de execuţie la obiectivele de investiţii începute deja. Identificarea şi promovarea unor obiective noi. Demararea lucrărilor de execuţie la obiectivele noi aprobate şi cu finanţare asigurată.

Derularea programului:

  • • programul îşi propune dezvoltarea de noi proiecte de ansambluri

rezidenţiale, prin orice fel de parteneriat legal, fără ca Agenţia Naţională pentru Locuinţe să mai beneficieze de surse de finanţare de la bugetul de stat pentru acest program;

  • • in vederea derulării programului, Agenţia Naţională pentru

Locuinţe constituie un portofoliu de terenuri prin solicitarea şi preluarea acestora din patrimoniul statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

  • • Agenţia Naţională pentru Locuinţe organizează şi desfăşoară,

pentru fiecare amplasamnet în parte, achiziţia proiectării, obţinerea autorizaţiei de construire şi contractarea lucrărilor de construcţie-montaj;

  • • pentru fiecare amplasament, după semnarea contractului cu

Antreprenorul General, Agenţia Naţională pentru Locuinţe invită solicitanţii înscrişi în baza de date să aleagă locuinţele şi să semneze contractul de mandatare a ANL pentru supravegherea lucrărilor, contractul de construire a locuinţei şi contractul de credit ipotecar;

  • • creditele ipotecare sunt acordate de instituţiile fianciar-bancare

agreate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi vor fi garantate prin ipoteci pe terenuri şi pe construcţiile edificate pe acestea în cadrul programului;

  • • acordarea şi cuantumul creditelor sunt condiţionate de posibilităţile

beneficiarilor de rambursare, precum şi de capacitatea acestora de a acoperi în avans, din surse proprii, diferenţa dintre costul integral al locuinţei şi cuantumul creditului; 142 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 143

  • • creditele vor fi puse la dispoziţia beneficiarilor eşalonat, pe măsura

executării lucrărilor, plăţile făcându-se direct către constructori;

  • • bunurile ipotecate vor fi obligatoriu asigurate pe toată durata

creditului ipotecar.

Finanţarea programului :

  • • credite ipotecare acordate de băncile agreate de ANL;
  • • surse proprii ale beneficiarilor, sub formă de avans.

4.3. CONSTITUIREA UNUI FOND DE LOCUINTE DE

NECESITATE

Constituirea unui fond de locuinţe necesare pentru asigurarea condiţiilor de locuit persoanelor evacuate din cauza unor catastrofe naturale este obligatorie intr-o tara care are vulnerabilitati majore la cutremure, inundatii si alunecari de teren. In acest scop, se vor pune bazele unei strategii nationale, in cooperare cu tarile vecine si cu cele care au acest tip de probleme pe plan european.

4.4. REABILITAREA SI VALORIFICAREA FONDULUI

CONSTRUIT EXISTENT

1. Programul de reducerea riscului seismic prin consolidarea cladirilor publice cu rol major in situatii de urgenta. In anul 2004, Guvernul a semnat cu Banca Mondiala un program pilot pe plan mondial, pentru prevenirea efectelor dezastrelor naturale : curemure, inundatii si alunecari de teren. Programul prevedea si intarirea infrastructurii administratiei responsabile cu gestionarea crizelor majore, pe care acestea le provoaca (spitale, prefecturi, sedii ISU ). In aceeasi perioada s-a constituit la Bucuresti Centrul Romano-Japonez pentru Reducerea Riscului Seismic – desfiintat in acest an !

2. Programul de consolidare a unor cladiri publice cu grad mare de vulnerabilitate la catastrofe naturale. Constructiile realizate in perioada interbelica sint o vulnerabilitate majora a centrelor oraselor noastre, in caz de cutremur. Pentru prevenirea efectelor

143 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 144

acestora s-a realizat un program de sprijinire a consolidarilor si punere in siguranta, pe care dorim sa-l continuam si incheiem inainte ca o catastrofa sa nu solutioneze, de la sine, problema. Cu nefericita ocazie a inundatiilor din aceasti ultimi ani, s-a dovedit ca administratia nu numai ca nu poate gestiona o situatie de criza, dar nu stie nici catre ce organisme sa se indrepte si cum sa se organizeze. Programul de interventie in prim urgenta la constructiile vulnerabile ce prezinta pericol public este “in lichidare”. Ce se intampla, insa, cu constructiile aflate in aceasta situatie, din tara ?

3. Programul de reabilitare termica a locuintelor colective Programul a fost conceput si initiat in anul 2003. El a fost menit sa solutioneze pierderile masive de energie a constructiilor realizate in anii 1950- 1990 si sa ofere protectia termica necesara constructiilor contemporane. Cu acelasi prilej s-ar fi putut solutiona si reabilitarea fatadelor, a prezentei urbane a acestor constructii.

4. Programul de reabilitare termica a constructiilor sociale : scoli, gradinite, spitale, policlinic. Pretul energiei creste continuu, alocatiile bugetare scad si scolile, caminele, spitalele vor ramane in frig, la iarna. Masura reabilitarii lor termice ramane o prioritate si o necesitate atat pentru administratia centrala cat si cea locala.

5. Programul de punere in siguranta a constructiilor cu valoare patrimoniala si arhitecturala Programul a fost initiat in perioada 2001-2004 pentru evitarea pierderilor unor constructii valoroase pentru identitatea noastra culturala. Dorim sa continuam acest program si sa-l extindem la scara ansamblurlor urbane valoroase.

6. Reabilitarea blocurilor de locuinţe din zone defavorizate Programul este necesar in zonele mono-industriale in care reducerea sau sistarea activitatii industriale a lasat populatia intr-o stare de pauperitate accentuata. S-a considerat ca aceasta masura poata sa intarzie exodul populatiei din aceste zone pana la reorientarea lor socio-economica.

144 PROIECT România Corectă – România Socială