Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 161
socio-moral. În scopul potenţării acestei dimensiuni educaţionale, PSD îşi
propune să susțină acele politici educaționale extrașcolare și extracurriculare
care, prin completarea programelor școlare aprobate, să asigure:
(i) educația pentru sănătate;
(ii) educația civică;
(iii) educația cultural artistică și științifică;
(iv) educația ecologică;
(v) educația prin sport;
(vi) educația rutieră;
(vii) educația pentru dezvoltarea durabilă.
Învățământul și educația pentru minoritățile naționale
PSD consideră că în domeniul învăţământului şi educaţiei pentru
minorităţile naţionale, în următoarea decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere:
- • asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii
materne de către elevi;
- • creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba
maternă, simultan cu sporirea calităţii sale;
- • elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale
pentru învăţământul obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de
manuale pentru învăţământul secundar superior;
- • restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală;
- • dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură
încurajarea participării populaţiei de rromi la învăţământul obligatoriu;
- • formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru
învăţământul în limba minorităţilor;
- • asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor
(inclusiv a populaţiei rromă) la educaţia de bază şi stimularea participării
acestora la niveluri superioare de educaţie.
161
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 162
Descentralizarea şi depolitizarea unităţilor de învăţământ
Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei
trebuie să dea curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel
micro a resurselor publice în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare
regională pe care le au de îndeplinit. Descentralizarea nu se poate face însă fără
întărirea legislaţiei privind responsabilitatea publică şi fără protejarea
instituţiilor de învăţământ de interferenţele politicului. Aceste măsuri vor asigura
întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă de activităţile care au loc în
şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a echipelor de management
şcolar şi creşterea gradului de transparenţă.
Autonomia învățământului superior și a cercetării
Autonomia instituțiilor de învățământ superior este un principiu garantat
de Constituția României și trebuie extins în raport cu actuala legislație.
Acest principiu se definește prin cinci componente:
(i) auto-guvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg;
(ii) finanțare pe bază de performanță;
(iii) dreptul de a avea o politică de personal proprie;
(iv) dreptul de a decide asupra conținuturilor de învățare/cercetare, în
condițiile legii și în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituție
de învățământ/cercetare în parte;
(v) responsabilitate publică în raport cu programele asumate.
Din experiențele altor țări se poate foarte ușor sesiza faptul că cele mai
bune rezultate ale sistemului de educație și cercetare sunt obținute în acele state
în care universitatea sau institutul de cercetare nu sunt considerate extensii ale
sistemului de administrație publică, iar principiile de autonomie mai sus
enunțate sunt aplicate. În acest sens, PSD va milita pentru respectarea acestor
principii, în acord cu tendințele cele mai recente manifestate la nivel mondial.
Dimensiunea europeană şi internaţională a învăţământului
românesc
162
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 163
De două secole, educaţia este considerată un atribut al statului naţiune.
Ultimele două decenii au adus însă o serie de schimbări majore, care au potenţat
dimensiunea europeană şi internaţională a acestuia. Prin urmare, PSD consideră
că noile politici în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării trebuie să aibă în
vedere acest aspect. În acest sens, PSD va susţine continuarea politicilor de
consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, va încuraja
creşterea semnificativă a schimburile de studenţi, cadre didactice, cercetători etc.
în cadrul programelor existente (Erasmus, Fulbright, CEPUS, Regional
Cooperation Council etc.) şi va dezvolta direcţii noi de cooperare internaţională.
PSD consideră că România trebuie să reintre pe piaţa serviciilor de educaţie
pentru studenţi străini, ceea ce poate aduce, în acelaşi timp, atât prestigiu cât şi
importante resurse financiare. PSD va susţine măsurile adoptate de Ministerul
Educaţiei în vederea consolidării relaţiilor tradiţionale existente între România şi
diferitele organisme internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării (Uniunea
Europeană, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, Institutul European de Inovare și
Tehnologie, Consilul Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.). De
asemenea, PSD consideră că noul Guvern trebuie să consolideze programele de
educaţie/cercetare oferite etnicilor români din străinătate.
Creşterea competitivităţii universităţilor româneşti
PSD consideră că noul Guvern trebuie să adopte măsuri clare şi urgente
prin care să asigure:
- • o finanţare multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru
instituţiile de învăţământ superior din România, pe baza criteriilor de
excelenţă, în vederea consolidării bazei materiale şi realizarea de
campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de
dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani – Universitatea
Viitorului – 2030;
- • întărirea criteriilor de asigurare a calităţii astfel încât să se treacă de
la dezvoltarea extensivă la dezvoltarea bazată pe performanţă;
- • concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare şi nu
prin măsuri care pun sub semnul întrebării autonomia universitară (de
exemplu, propunerea actualului Guvern de comasare a universităţilor);
- • relansarea competiţiilor de granturi de cercetare;
163
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 164
- • introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în
universităţile româneşti;
- • stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a
personalităţilor academice;
- • întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (ex.:
Registrul Matricol Unic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de
planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale
etc.
Dezvoltarea capacităţilor de cercetare româneşti
Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces de cunoaştere, creaţie și
inovare dar şi principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării
româneşti depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare
cu structurile economice şi de cercetare specializate, articularea unor programe
majore de cercetare, integrarea şi participarea la Spaţiul European al Cercetării
Știinţifice. Pentru a revigora cercetarea românească şi a utiliza la potenţial
maxim atuurile acestui domeniu, PSD consideră că noul Guvern trebuie să ia
măsuri urgente în următoarele direcţii:
- • identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru
performanţă;
- • dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra şi
inter-universitare sau non-academice;
- • participarea semnificativă cu proiecte în Programului Cadru 7 şi
susţinerea proiectelor câştigătoare;
- • promovarea şi valorificarea excelenţei ştiinţifice;
- • reflectarea, în procesul de învăţământ, a rezultatelor cercetărilor;
- • dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi
internaţionale în vederea identificării bunelor practici şi implementarea
acestora şi la noi în ţară;
- • înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în parteneriat public /
privat;
- • promovarea schimburilor ştiinţifice între universităţile din România
şi cele din străinătate;
- • susţinerea tinerilor cercetători;
164
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 165
- • dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universităţi şi din
institutele naţionale de cercetare;
- • dezvoltarea de politici pro-active – inclusiv de natură fiscală – de
susţinere a transferurilor tehnologice.
Testul principal pe care cercetarea românească trebuie să-l treacă în anii
următori constă în capacitatea de inovare și transfer tehnologic în toate
sectoarele de activitate pentru a asigura dezvoltarea economică și creșterea
calității vieții. Din acest motiv, PSD consideră că este necesar să se întărească
legăturile dintre centrele/laboratoare de cercetare din institute și universități și
mediul socio-economic, industrie etc. În acest sens, PSD consideră că Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului trebuie să colaboreze cu toate
ministerele de profil, dar cu precădere cu Ministerul Industriilor pentru a asigura
punerea în practică a rezultatelor cercetărilor. PSD consideră că în cadrul
Ministerului Industriilor trebuie să funcționeze un departament specializat de
transfer tehnologic, sub coordonarea unui cercetător recunoscut la nivel național
și internațional, după modelul Chief Scientist din alte țări (ex.: Israel).
Inițiativă pentru Tineri – 2020
„Europa 2020. O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii‟, document lansat de Comisia Europeană în
primăvara acestui an, tratează problematica tinerilor într-un mod special,
considerând că această categorie de cetățeni este, pe de-o parte, cea mai supusă
riscurilor de excluziune socio-economică (rata șomajului în rândul acestei
categorii de populație este extrem de ridicată) și, pe de altă parte, cea care poate
să contribuie cel mai mult la dezvoltarea țărilor membre în deceniul care va
urma. Iată de ce, toate cele șapte inițiative emblematice ale Comisiei Europene
pentru următorul deceniu conțin politici distincte pentru tineri.
PSD consideră că România nu poate neglija acest domeniu și își asumă
proiectul politic intitulat Inițiativă pentru Tineri - 2020 care va viza, în
principal, atingerea următoarelor obiective:
165
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 166
- • integrarea tinerilor pe piața muncii, printr-un program de asistență
specială a acestora, de către instituțiile guvernamentale de profil, de la
absolvire și până la încadrarea în muncă;
- • asigurarea unui salariu decent, corespunzător experienței și
nivelului lor de pregătire;
- • asigurarea condițiilor pentru formarea continuă, pentru menținerea
nivelului de cunoștințe și competențe la un nivel competitiv pe piața
muncii;
- • asigurarea condițiilor pentru o viață intelectuală, culturală și
sportivă corespunzătoare, prin dezvoltarea și modernizarea rețelei
instituțiilor culturale, artistice și sportive din mediul urban și rural;
- • asigurarea condițiilor de trai decente, prin acces la o locuință în
sistem ANL, în cazul în care tânărul nu deține în familie alte proprietăți;
- • introducerea de facilități fiscale pentru tineri care își întemeiază o
familie.
Atingerea acestor obiective reprezintă premisa ca un tânăr să poată să
construiască un proiect de viitor asociat cu propria lui țară.
Problematica tineretului este însă una complexă. Din acest motiv, PSD
consideră că trebuie să se aibă în vedere o serie de situații specifice, ca de
exemplu:
- • construirea de programe educaționale de tipul a doua șansă pentru
cei care au abandonat școala înainte de finalizarea studiilor;
- • programe de integrare în societate a copiilor care au crescut în
căminele de copii, școli de corecție sau sunt expuși unor riscuri de tipul
substanțelor care asigură dependență gravă (alcool, droguri etc.);
- • programe de sprijinire a tinerilor care provin din anumite zone
defavorizate;
- • acordarea de facilități fiscale pentru tinerii români din străinătate
care activează în anumite domenii de interes (ex.: informatică, cercetare,
inovare, transfer tehnologic etc.) și care decid să profeseze în țară;
- • acordarea de facililități fiscale pentru societățile comerciale care
angajează tineri;
166
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 167
- • corelarea programelor de educație de tip VET (învățământ
profesional și tehnic) cu instituțiile econmice de profil;
- • deblocarea mecanismelor administrative pentru ca Legea
Ucenicului să funcționeze în România etc.
PSD consideră că problematica tinerilor trebuie tratată într-o manieră
orizontală la nivelul Guvernului, cu implicarea tuturor ministerelor și agențiilor
de specialitate și coordonate la nivelul Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sporturilor. PSD își propune ca în 6 luni de la preluarea guvernării
să elaboreze strategia pentru tineret intitulată Inițiativă pentru Tineri – 2020 în
care fiecare minister/sector guvernamental de activitate (ex.: agricultură, turism,
afaceri etc.) să evidențieze politicile specifice de încurajare a tinerilor.
Readucerea sportului din România în circuitul valorilor
La 20 de ani după Revoluţie, România continuă să fie cunoscută la nivel
internaţional prin câteva nume devenite deja brand: Nadia Comăneci, Ilie
Năstase, Ion Ţiriac, Gică Hagi etc. Aceste personalităţi ale sportului românesc,
alături de colegii lor de generaţie, au făcut ca Imnul României să fie intonat în
aproape fiecare capitală importantă a lumii, cu ocazia diferitelor evenimente
sportive. PSD consideră că acest filon, sportul românesc, trebuie readus la
lumină, printr-o serie de măsuri coerente şi imediate, care trebuie să vizeze
următoarele direcţii:
- • întărirea statutului orelor de educaţie fizică în şcoli prin
îmbunătăţirea conţinutului şi a modalităţilor de predare, a controlului
acestora şi a modernizării activităţii cluburilor sportive şcolare şi a liceelor
cu program de educaţie fizică;
- • implicarea României în organizarea unor competiţii sportive
naţionale şi internaţionale de anvergură, aşa cum este cazul Festivalului
Olimpic al Tineretului European, care urmează să se desfăşoare în
Romania în 2013 cu circa 170 de ţări participante, circa 9.000 de persoane
etc., fiind cel mai mare proiect competiţional sportiv din ţara noastră din
ultimele decenii;
- • aprobarea programului şi a acţiunilor speciale pentru pregătirea și
participarea la Jocurile Olimpice din 2012, sub coordonarea COSR;
167
PROIECT România Corectă – România Socială
Pagina 168
- • intensificarea măsurilor de supraveghere şi control a activităţii
sportive a tuturor structurilor sportive;
- • modernizarea bazelor sportive naţionale aparţinând ANS şi COSR
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire a loturilor naţionale şi
olimpice;
- • anularea Ordonanţei de Urgenţă Nr. 77/2010 prin care se pot
închiria şi concesiona baze sportive;
- • realizarea de investiţii noi cu consultarea ANS, COSR și a
federaţiilor sportive naţionale după cum urmează:
- - câte o sală de sport multifuncţională cu tribune de circa 3.000
de locuri în fiecare capitală de judeţ;
- - câte un bazin olimpic cu circa 1.000 de locuri în fiecare
capitală de judeţ;
- - o sală de sport multifuncţională în Bucureşti, cu 10.000 de
locuri;
- • terminarea investiţiilor începute în ultimii ani, în primul rând sala
polivalentă din Craiova, tribuna cu spaţii de cazare şi refacere de la
Stadionul Iolanda Balaş-Soter din Bucureşti, sala clubului Dinamo
București, stadionul de atletism de la clubul Steaua Bucureşti;
- • intensificarea programului naţional antidoping în conformitate cu
reglementările Agenţiei Naţionale Antidoping;
- • reorganizarea de către ANS, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a
Institutului Naţional de Medicină Sportivă, în vederea creşterii eficienţei
acestuia şi reînfiinţarea celor 11 policlinici de sport în oraşele unde au
funcţionat;
- • intensificarea luptei împotriva violenţei la manifestările sportive;
- • îmbunătăţirea normelor economice de desfăşurare a activităţilor
sportive prin Hotărâre de Guvern şi a sistemului de stimulare şi premiere
pentru creşterea prestigiului României în lume;
- • reorganizarea Institutului de Cercetare Sportivă.
Prin asumarea și punerea în aplicare a acestor măsuri, PSD consideră că în
3-4 ani sportul românesc poate să reintre în circuitul internațional și în inimile
românilor.
168
PROIECT România Corectă – România Socială