Ediția 2010

Pagina 169

Sănătatea Publică

Premise

Programul de guvernare al PSD în domeniul sãnãtãţii trebuie sã ducã la atingerea obiectivului prioritar, accesul echitabil la servicii de sãnãtate de bunã calitate pentru toţi cetãţenii. În momentul de faţã se înregistreazã o situaţie periculoasã în domeniul sanitar, fãrã precedent în ultimii 20 de ani, în care lipsa unei finanţãri corespunzãtoare se suprapune cu lipsa tot mai acutã a cadrelor medicale în contextul în care Ministerul Sãnãtãţii nu are o strategie coerentã în domeniul resurselor umane, iar emigraţia medicilor şi asistenţilor medicali a ajuns la cote alarmante. Totodatã sistemul sanitar a fost aruncat în haos printr-o descentralizare fãrã orizont, în care reducerile de paturi şi personal realizate fãrã o evaluare a nevoilor de servicii medicale, constituie paliative pentru sistemul sanitar bolnav

care printr-o astfel de politicã nu are şansa însãnãtoşirii.

Oferta Politică

Este de datoria PSD să redea românilor încrederea în sistemul de sănătate, să le ofere accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, categoriile defavorizate şi marea majoritate a pensionarilor să poată beneficia de medicamente compensate şi gratuite şi, pe de altă parte, să redea demnitatea personalului medical demoralizat de lipsurile materiale din sistem şi de campaniile repetate de compromitere susţinute făţiş de guvernanţii actuali. Sunt necesare măsuri urgente care să permită elaborarea unui program pe termen scurt care să facă posibilă evitarea colapsului financiar şi profesional din sănătate, cuplat cu un program pe termen mediu, pentru minim două cicluri electorale, care să ducă la dezvoltarea unui sistem de sănătate sustenabil şi performant, iar satisfacţia pacienţilor şi îmbunătăţirea indicatorilor demografici să constituie dovada măsurabilă a succesului acestui program.

Domeniile care trebuie armonizate şi făcute să lucreze împreună sunt sănătatea publică, asistenta medicală şi sistemul de asigurări de sănătate, cu

169 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 170

condiţia ca politicile publice din alte domenii (asistentă socială, muncă, mediu, învaţământ) să ţină cont în propriile dezvoltări de impactul pe care îl au asupra sănătăţii populaţiei. Strategia de resurse umane în domeniul sănătătii constituie cel de al patrulea domeniu, iar aceasta trebuie să ţină cont de durata mare de formare a medicilor specialişti, de limitările legate de posibilităţile de pregătire şi de tendinţa manifestată în prezent şi probabil şi în următorii ani, de emigraţie din considerente economice, dar şi datorită lipsei de confort profesional şi stigmatizării personalului medical.

Serviciile de sănatate publică şi asistenţă medicală

1. SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Sănătatea publică se adresează categoriilor de populaţie sau populaţiei în ansamblul ei şi constituie, dacă este ghidată de o strategie coerentă, cheia îmbunătăţirii indicatorilor demografici, de mortalitate şi morbiditate pe termen mediu, fără cheltuieli de mari proporţii. Succesul programelor de sănătate publică, în cea mai mare parte programe de prevenţie, duce la reducerea costurilor de asistenţă medicală şi socială şi adaugă ani de viată sănătoasă pentru fiecare membru al societăţii. Obiectivul major pentru sănătatea publică, realizabil pe termen mediu, este de a crea condiţiile sociale corespunzătoare pentru a asigura o bună stare de sănătate, în condiţii egale pentru întreaga populaţie. Acest obiectiv nu poate fi atins dacă nu există o corelare cu politica socială, politica în domeniul protecţiei copilului, protecţia persoanelor cu

dizabilităti, protecţia bătrânilor, protecţia mediului şi a mediului de muncă, politicile în domeniul educaţiei şi culturii. PSD îsi propune constituirea unui Comitet Naţional care să elaboreze o Carta a Sănătăţii Publice care să fie aprobată de Parlament, iar măsurile specifice fiecărui domeniu de activitate să fie incluse de ministerele de resort în propriile programe.

Măsuri pentru sistemul de sănătate publică:

170 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 171

Scopul general al măsurilor este crearea unor condiţii de viată care să favorizeze sănătatea şi obţinerea unui stil de viată sănătos prin promovarea respectării sănătăţii în toate politicile şi sectoarele, legătura între determinanţii sănătăţii şi sănătate, mai ales în afara sectorului sanitar, prevenirea bolilor netransmisibile ca o investiţie cu beneficii şi pentru alte sectoare, ca şi pentru dezvoltarea socio-economică în integralitatea ei (creşterea productivităţii, a locurilor de muncă, coeziunea socială, etc), accesul la hrană de calitate, educaţie, condiţii de mediu pentru încurajarea activităţii fizice, condiţii de muncă, evaluarea impactului politicilor, programelor de sănătate pentru cunoaşterea şi judecarea efectelor acestora asupra sănătăţii populaţiei prin:

• • Creşterea finanţării în sănătate cu minim 0.5% din PIB pe an, astfel

încat in 2014 să se ajungă la 6% din PIB (minim la nivel European)

• • Dezvoltarea programelor de prevenţie şi educaţie pentru sănătate prin

îmbunătăţirea alocării financiare prin orientarea către programe de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, pe termen mediu şi lung, cu scopul de a creşte nivelul de cunoştinţe, îmbunătăţirea comportamentelor şi practicilor populaţiei legate de consumul de alcool şi tutun, alimentaţie sănătoasă, activitate fizică, protecţia mediului, implicarea şi interesul pentru propria sănătate, etc. Investiţia în prevenţie este net cost-eficienţă şi reprezintă, conform experienţei statelor occidentale, o garanţie a dezvoltării socio-economice.

• • scăderea mortalităţii infantile de la aproximativ 16 % in prezent (cea

mai mare rată din Europa) la sub 9%. În acest sens se va urmări realizarea programului de reabilitare a maternităţilor din România început în anul 2004, printr-un acord cu Banca Mondială, program amânat şi nefinalizat nici până în prezent. Dacă programul ar fi fost finalizat la timp, incidentul de la maternitatea Giuleşti nu s-ar mai fi întamplat.

• • scăderea mortalităţii si mobidităţii prin boli cronice prin introducerea

managemenului modern al bolilor cronice cu organizarea unor servicii medicale integrate, bazate pe modele de bune practici, care să se urmărească reducerea morbidităţii, a invalidităţilor şi a mortalităţii premature, prin dezvoltarea traseelor clinice a pacienţilor cronici, utilizarea ghidurilor de practică, dezvoltarea şi utilizarea registrelor de cronici, a echipelor multidisciplinare de îngrijire, participarea activă a pacientului la managementul propriei boli. Investiţiile în combaterea bolilor cronice vor avea un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei şi creşterii economice. 171 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 172

• • îmbunătăţirea supravegherii şi controlul bolilor netransmisibile prin

realizarea registrelor naţionale de cancer, diabet, hemofilie, boli cardio- vasculare de către institutele de profil în colaborare cu alte instituţii tehnice şi evaluarea anuală a stării de sănătate a populaţiei

• • supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi desfăşurarea unui

Program Naţional de Imunizări fără sincope, cu produse sigure şi moderne; realizarea registrelor naţionale de tuberculoză şi HIV/SIDA în colaborare cu institutele de profil;

• • îmbunătăţirea practicilor pentru creşterea calităţii şi siguranţei

serviciilor, inclusiv prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti şi a erorilor medicale; dezvoltarea şi promovarea culturii siguranţei, a bunelor practici pentru siguranţa serviciilor medicale, introducerea sistemelor de raportare şi învăţare pentru evitarea erorilor medicale

• • implicarea comunităţilor locale,ONG si asociatii de pacienti în

problemele de sănătate, atât la nivel spitalicesc, dar mai ales al îngrijirilor extraspitaliceşti: îngrijire la domiciliu, medicina paleativă, reinserţia bolnavilor psihici, îngrijirea bolnavilor cronici şi a bătrânilor.

Un rol important în dezvoltarea programelor de sănătate publică revine Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) recent înfiinţat, subordonat MS, care va sprijini Ministerul Sănătăţii în coordonarea derulării programelor de sănătate preventive la nivel naţional, regional şi local, direct şi prin intermediul Centrelor regionale de sănătate publică şi al DSP. Domeniile majore ale activităţii INSP se referă la:

• • supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi desfăşurarea unui

Program Naţional de Imunizări fără sincope, cu produse sigure şi moderne; realizarea registrelor naţionale de tuberculoză şi HIV/SIDA în colaborare cu institutele de profil;

• • supravegherea şi controlul bolilor netransmisibile, realizarea

registrelor naţionale de cancer, diabet, hemofilie, în colaborare cu institutele de profil;

• • promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate
• • sănătatea în raport cu mediul de viată, alimentul şi mediul de muncă
• • alimentaţie sănătoasă, promovarea activităţii fizice, reducerea

consumului de alcool şi tutun

172 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 173

2. ASISTENŢA MEDICALĂ

1.1 Asistenţa medicală primară trebuie să asigure satisfacerea nevoilor de asistenţă medicală ale cetăţenilor care trebuie sa aibă acces rapid, în tot cursul săptămânii, atât în mediul urban cât şi în mediul rural la astfel de servicii.

• • Optimizarea organizării

Medicul de familie va asigura consultaţiile, prescrierea de medicamente şi de servicii medicale paraclinice, iar serviciile medicale preventive vor fi parte integrantă a programului său de activitate. Se recunoaşte astfel rolul de pivot al sistemului de sănătate pentru medicul de familie, care va fi remunerat corespunzător în cadrul contractului încheiat cu casa de asigurări.

Se va elabora legislaţia necesară care să încurajeze asocierea medicilor de familie în societăţi care să poată încheia contracte de prestări de sevicii de medicină de familie cu autorităţi locale care doresc să asigure cetăţenilor din localităţile pe care le conduc acest tip de asistenţă medicală, parţial sau permanent.

Se propun noi modele adaptate nevoilor de asistentă primară:

• - Centre (asociate) de permanenţa

Se va încuraja dezvoltarea centre de sănătate, prin asocierea medicilor de familie, care vor avea o dotare corespunzătoare (de ex analizele de bază) şi vor putea fi localizate la nivelul comunitaţii sau chiar în spital, cu competenţa de a acorda servicii de asistenţă primară, în perioadele de timp dinafara orelor de program ale medicilor de familie. Medicii asociaţi vor fi răspunzători de acordarea de îngrijiri de asistenţă primară populaţiei aflată într-o zonă (sau populaţia de pe listele medicilor). Se va elabora legislaţia necesară stimulării dezvoltării acestor modele, cu scopul de a creşte accesul populaţiei la servicii de asistenţă primară şi a reduce presiunea exercitată de pacienţi asupra spitalelor.

• - Centre multifuncţionale

173 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 174

Un alt model, care se va dezvolta în funcţie de nevoile locale identificate de comunitate şi cu sprijinul comunităţilor este reprezentat de centrele de sănătate multifuncţionale, care pot reuni, alături de medicul de familie, competenţe diverse, cum ar fi: medici specialişti, asistenţi comunitari, farmacişti, dentişti, asistenţi sociali, specialişti în îngrijiri paleative, îngrijiri la domiciliu, alte categorii, având în dotare echipamente de diagnostic şi intervenţie corespunzătoare. Acest model a fost identificat ca răspunzând nevoilor populaţiei, în special din zonele rurale, înca din perioada 2003-2004 şi a fost inclus pentru realizare în Programul APL II, Reforma sistemului sanitar, finanţat de Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii. În 2004 au fost propuse a fi realizate cel putin 100 de astfel de centre, repartizate în toate regiunile de dezvoltare ale ţării. Până în prezent nu s-a realizat nici un astfel de

centru.

• - Introducerea unor metode moderne de îngrijiri model de

management al bolilor cronice Încurajarea dezvoltării modelelor de management al bolilor cronice (Echipa: medic familie, specialist, asistenţă, pacient) are ca scop optimizarea îngrijirii bolnavilor cronici şi a populaţiei. Dată fiind eficienţa şi eficacitatea demonstrată a utilizării unor modele eficiente de management al bolilor cronice, se vor încuraja iniţiativele echipelor de medici, a furnizorilor de servicii medicale, a comunităţilor şi a pacienţilor de a dezvolta şi in România modele integrate de management al bolilor cronice. Acestea vor avea ca rezultate îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, ameliorarea parametrilor clinici ai bolnavilor cronici, dar şi cost eficienţa crescută a serviciilor medicale prin scăderea numărului de internări, a numărului de zile de spitalizare, etc . Un rol esenţial în realizarea managementului integrat îl are existenţa

registrelor electronice ale bolnavilor cronici, care asigură accesul medicilor la informaţii complete privind pacientul şi patologia sa, posibilitatea de utilizare a unor ghiduri de bună practică, monitorizarea bolnavului, etc. Astfel de servicii inovatoare se vor adresa atât populaţiei generale, cât şi bolnavilor în mod specific, în funcţie de patologia lor:

• - nivelul 1, managementul populaţiei, pentru care se dezvoltă servicii de

prevenţie la nivelul medicinei de familie şi a specialiştilor cu scopul de educare şi implicare a populaţiei pentru a participa activ la propria îngrijire şi controlul situaţiei în care se află;

174 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 175

• - nivelul 2 – pacienţii cu risc înalt, selectaţi prin screening,

managementul bolii cronice, ce necesită intervenţia echipei multidisciplinare (medic familie, specialişti spital şi ambulator, asistente medicale, sociale, etc;

• - nivelul 3 - managementul cazului – (specialişti şi tehnologie înaltă în

spitale, îngrijiri specializate în spital şi în afara spitalui) pentru pacienţii care dezvoltă mai mult de o boală cronică

• • Stimularea şi motivarea medicilor de familie din zone

defavorizate

• - angajare în condiţii de contract preferential cu deducere de impozite;
• - prima de instalare
• - locuinţa de serviciu asigurată de primărie
• - indemnizaţii de şedere în localitate
• - dotare, inclusiv mijloc de transport

• • Optimizarea finanţării

Îmbunătăţirea clauzelor din contractul cadru pentru a reflecta schimbările în cerinţele de realizare a continuităţii serviciilor pentru bolnavii cronici şi populaţie (asistenţă primară, spital, specialişti ambulator, recuperare, etc) cu introducerea stimulentelor pentru lucru in echipă - colaborare, comunicare, utilizarea algoritmilor şi traseelor clinice ale cronicului, utilizarea indicatorilor de rezultate clinice îmbunătaţite la nivelul pacienţilor, scăderea numărului de internări, etc. Modificarea alocării procentuale a finanţării capitaţie/servicii, pentru stimularea implicării medicului de familie în monitorizarea bolnavilor cronici, supravegherea gravidei şi a nou-născutului De asemenea, se va extinde programul de analize gratuite o dată pe an, introdus de către guvernarea Năstase, cu compensarea unor analize în scop

preventiv la diferite grupe de populaţie: (ex.:mamografie la femei peste 40 de ani)

2.2 Asistenţa ambulatorie de specialitate

175 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 176

Constituie un element important de asigurare a unor servicii medicale de bună calitate, în condiţiile în care PSD va sprijini legislativ şi financiar dezvoltarea unor astfel de centre. Principiile care stau la baza funcţionării eficiente ale unor astfel de centre vor fi cele de oferire de servicii de specialitate de calitate, pachet complet de investigaţii paraclinice şi acces la terapia necesară în condiţii ambulatorii, acolo unde este posibil. Alături de medicina de familie, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate va duce la scăderea cheltuielilor cu asistenţa medicală spitalicească şi va creşte accesibilitatea cetăţenilor din oraşele mici şi localităţile rurale la serviciile medicale de care au nevoie. Funcţionarea parţială cu finantare proportionala cu numarul de cazuri rezolvate.

Principalele direcţii de acţiune pentru asistenţa ambulatorie:

¾ Sprijinirea investiţiilor în policlinici şi centre medicale private prin garantarea creditelor necesare investiţiilor de către statul român şi subvenţionarea parţială a dobânzilor. Prin aceasta va scădea în timp scurt presiunea exercitată asupra spitalelor pe segmentul de diagnostic şi tratament al afecţiunilor acute şi cronice. ¾ Recondiţionarea şi dotarea pana în anul 2014 a ambulatoriilor de specialitate din spitale prin programul POR, prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondială sau prin finanţare de la Ministerul Sănătăţii. (Prin POR se acordă aproximativ 200 mil euro pentru reabilitarea a 15 spitale judeţene, deja selectate de catre Ministerul Sănătăţii, ale căror proiecte pot fi în valoare de 200 000 – 20 mil Euro şi ambulatorii de specialitate ale spitalelor); ¾ Sprijinirea constituirii echipelor multidisciplinare cu medicii din

spital şi din asistenţă primară, pentru promovarea şi implementarea modelelor de management integrat al bolilor cronice, astfel încat medicul specialist din ambulator să constituie veriga ştiinţifică ce contribuie efectiv la stabilirea traseul clinic al pacientului cronic, a planului de managemnt al pacientului şi acordă în ambulator serviciile necesare pacientului.

1.2 Asistenţa ambulatorie de medicină dentară Va fi încurajată asigurarea serviciilor de medicină dentară de urgentă, în regim non-stop, atât de către cabinetele private cât şi de cabinete ce vor funcţiona în spitalele ce deservesc urgente in cadrul sectiilor oro-maxilofaciala la nivelul spitalelor, vom propune plata acestor servicii de urgenţă din buget separat, similar finanţării UPU-CPU. Programele de prevenţie dar si educative

176 PROIECT România Corectă – România Socială