Ediția 2010

Pagina 177

adresate în principal copiilor, elevilor şi studenţilor vor fi prioritare şi vor beneficia de finanţare din fondul CNAS.

2.4 Asistenţa medicală spitalicească

• • Optimizarea organizării şi conducerii - Principalele direcţii

acţiune

¾ Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei serviciilor medicale prin parcurgerea de către spitale a procesului de acreditare. Spitalele vor fi acreditate şi clasificate corespunzător condiţiilor de acordare a asistenţei medicale pe care o pot furniza. Spitalele se vor pregăti, în sensul îmbunătătţirii managementului organizaţional, al mediului de îngrijire, al calităţii serviciilor, al resurselor umane, al riscurilor, al drepturilor pacientului, etc pentru a îndeplini condiţii pentru acreditare, planurile de conformare putând fi acceptate doar pentru atingerea standardelor de încadrare într-o anumită categorie a spitalelor. În scopul facilitării implementării sistemului de acreditare, Ministerul Sănătătii va solicita iniţierea unor sesiuni de dezbatere (cu CoNAS şi spitalele) a standardelor de acreditare propuse de CoNAS, în vederea armonizării acestor standarde cu posibilităţile actuale ale spitalelor de încadrare în acestea. De

asemenea va solicita CoNAS desfşurarea de sesiuni training pentru pregătirea spitalelor pentru procesul de acreditare. ¾ Analiza şi reevaluarea sistemului de plată pe caz rezolvat (DRG), pentru a corecta unele deficienţe în inechităţi apărute în cei aproximativ opt ani de aplicare, pentru a-i creşte eficienţa. În prezent unele spitale au acumulat arierate datorită rambursării inadecvate în raport cu serviciile oferite (prin utilizararea unor tarife necorespunzătoare; sistemul DRG utilizat nu dispune în prezent de costuri relative reale, româneşti); pe de altă parte sistemul încurajază volumul internărilor şi ocuparea maximă a paturilor, ceea ce duce la ineficienţă; Nivelul decontării serviciilor medicale va fi făcut în funcţie de complexitatea serviciului medical oferit şi va fi similar pentru spitale de aceeaşi categorie Stabilirea unui tarif unic pe tip de patologie pentru uniformizarea cheltuielilor

din sistem. ¾ Managementul spitalelor- trebuie să fie realizat profesionist, cu implicarea celor care realizează şi cunosc actul medical, în afara influenţelor politice de la nivel central sau local, în condiţiile monitorizării activităţii pe baza unor indicatori credibili şi măsurabili care să elimine arbitrariul în aprecierea activităţii managerului. Managerul va avea autonomia deciziei privind serviciile 177 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 178

oferite, dotarea tehnică, personalul, etc. Conducerea spitalului (Consiliu de Administraţie, Manager) îşi asumă responsabilitatea managerială, financiară, precum şi responsabilitatea faţă de comunitate şi pacienţi. Ministerul Sănătăţii va promova acte normative pentru a reglementa aceste aspecte. Introducerea asocitatiilor de pacienti si a comisiilor de etica cu rol consultativ. ¾ Dezvoltarea serviciilor în sistem de zi (chimioterapie, chirurgie de zi, alte servicii care se pot desfăşura în regim de zi, etc). Acestea necesită într-o primă etapă investiţii în echipamente de înaltă tehnologie şi perfecţionare profesională corespunzătoare ¾ Îmbunătăţirea (scurtarea) duratei medii de spitalizare prin creşterea eficienţei diagnostice şi terapeutice prin adoptarea şi implementarea protocoalelor terapeutice.

¾ Externalizarea unora dintre serviciile spitalului este încurajată numai dacă reduce costurile în condiţii de calitate verificabile. Externalizarea unor servicii spitaliceşti în scopul obţinerii unui plus de calitate, scăderii costurilor şi finanţării mai rapide a retehnologizării cu aparatură şi dotări de ultimă generaţie (vezi succesul obţinut cu externalizarea hemodializei începută în 2004. Sunt încurajate asocierile spitalelor pentru achiziţionarea cost-eficienţă a unor servicii în comun (spălătorie, catering, pază, etc). ¾ Se va sprijini transferul anumitor servicii de îngrijiri cronice furnizate în spital (diabet, astm, hipertensiune etc) către ambulatorul spitalului şi asistenţă primară, prin dezvoltarea modelelor integrate de management al bolnavului cronic. ¾ Vor fi sprijinite dezvoltarea şi extinderea îngrijirilor la domiciliu, în

vederea reducerii internărilor în spital cu creşterea cost-eficientă, creşterea calităţii şi a satisfacţiei pacienţilor. Se va creşte alocarea financiară de la fondul de asigurări pentru aceste noi servicii. ¾ Realizarea Centrului Unic de Programare la nivel local, componentă a sistemului naţional informatic integrat pentru sănătate, va permite pacienţilor accesul neîngrădit şi civilizat la serviciile medicale

• • Îmbunătăţirea administraţiei spitalelor la nivel central şi local

¾ Se propune organizarea în cadrului Ministerului Sănătăţii a Administraţiei Naţionale a Spitalelor care să propună, în funcţie de necesarul de servicii medicale spitaliceşti, reţeaua de spitale publice SPS (actualele spitale rămase în subordonarea MS şi 1 spital la nivel judeţean, spitalele universitare şi

178 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 179

centrele de excelenţă care să poată fi finanţate şi de la bugetul de stat pentru serviciile medicale scumpe determinate de diagnostice complexe ce determină costuri reale neacoperite acum de asigurările sociale de sănătate. ¾ Crearea unui „master plan” de servicii medicale – Acesta se va realiza prin evaluarea utilizării spitalelor (studii privind internările evitabile, activitatea spitalelor, numărul de paturi, gradul de utilizare), a structurii de personal, a caracteristicilor şi stării de sănătate a populaţiei şi ulterior se va elabora planul naţional de servicii medicale. Se vor separa îngrijirile de tip acut fată de cele de tip cronic şi se va stabili numărul optim de paturi, pe specialităţi la 1000 locuitori. Se vor reevalua indicatorii pentru servicii spitaliceşti stabiliţi prin strategia din 2004 şi se vor stabili indicatori optimi pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea acestor servicii.

¾ La nivel judeţean/regional se vor elabora planuri judeţene/regionale integrate în planul naţional ¾ Identificarea în regim de urgenţă şi accesarea în ritm accelerat a tuturor resurselor financiare comunitare şi extracomunitare pentru investiţii în infrastructura sanitară. La ora actuală singurele proiecte care se desfăşoară sporadic şi cu multă întârziere sunt cele derulate prin POR (programul operaţional regional) pentru ambulatorul de specialitate al spitalelor. ¾ Sprijinirea investiţiilor private în construcţia şi dotarea de spitale noi prin garantarea creditelor de către statul român şi subvenţionarea parţială a dobânzilor. ¾ Reevaluarea întregii reţele naţionale de psihiatrie. Actualizarea strategiei naţionale pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de psihiatrie şi

susţinerea dezvoltării modelelor de asistenţă psihiatrică comunitară integrate. Renovarea şi dotarea spitalelor de psihiatrie în special a celor pentru măsuri de siguranţă.

2.5 Asistenţa medicală de urgenţă

Va fi asigurată pentru toţi cetăţenii la nivelul spitalelor municipale si judeţene prin extinderea unităţilor de primiri urgenţe şi sprijinirea încadrării cu personal de specialitate a acestora. Încurajarea dezvoltării serviciilor de urgenta prespitalicesti ambulanta-insistand pe ARTI(ambulante de resuscutare si terapie intensive)-SMURD iar la nivelul comunităţilor mici se vor infiinta cu ajuttorul comunitatilor locale SAC ( statiile de ambulanta comunitare) pe care vor lucra si voluntari asigurand acesul rapid la tratament.SAC pot fi arondate centrelor

179 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 180

multifunctionale sau celor de permanenta avand astfel asistenta de urgenta asigurate de medic si asistent. Medicina de urgenţă are nevoie de investiţie rapidă în infrastructură şi dezvoltarea resurselor umane:

¾Finalizarea modernizării unităţilor de primire a urgenţelor (UPU) în toate spitalele de rang judeţean şi municipal într-o perioadă de doi ani şi în toate spitalele orăşeneşti în patru ani şi asigurarea cu personal de specialitate (altfel echipamentele rămân neutilizate) ¾Achiziţionarea de elicoptere pentru a da şanse reale de supravieţuire victimelor din orice colţ al ţării. Pentru început ele vor lucra în subordinea servciului de ambulanta judetean ce are deja un numar mai mare de personal si heliport permitand intrarea rapida in activiate . ¾Extinderea sistemului SMURD la nivel naţional, cu contribuţia autorităţilor locale. ¾ Evaluarea utilizării ambulanţelor performante şi continuarea dotării, acolo unde se impune sau redistribuire între servicii de ambulanţă ;

modernizarea celor existente cu sisteme de diagnostic online (plus personal de specialitate). ¾ Asigurarea pregătirii de specialitate a medicilor, asistenţilor şi paramedicilor din sistemul de urgenţa. În prezent există un deficit uriaş de medici de urgenţă ce poate fi compensat prin sistemul de rezidentiat pe post si formare de competente la nivelul medicilor de familie. .

2.6 Îngrijirile pentru cronici, vârstnici şi a cazurilor sociale; Îngrijiri la domiciliu şi îngrijirile paliative.

Deoarece pe de o parte, se urmăreşte scăderea utilizării unor servicii scumpe şi inadecvate, cum sunt serviciile spitaliceşti, care sunt destinate cu preponderenţă îngrijirilor de tip acut, se vor dezvolta servicii adaptate nevoilor populaţiei, după externarea din spital, cum sunt serviciile specializate îngrijirii vârstnicilor, cronicilor, celor cu probleme sociale.

Aceste servicii sunt reprezentate de: îngrijirile la domiciliu, spitale / centre pentru cronici şi vârstnici, centre medico-sociale, îngrijirile paleative. Pentru dezvoltarea acestor servicii se propun următoarele acţiuni:

180 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 181

¾ Se va elabora legislaţia care să permită decontarea cheltuielilor pentru îngrijirile la domiciliu şi pentru îngrijirile paliative la un nivel real şi care să facă această activitate atractivă din punctul de vedere al prestatorilor de astfel de servicii. ¾ Împlicarea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui sector este esenţială, atât în privinţa dezvoltării resurselor umane, cât şi a finanţării acestor servicii pentru comunitate. De asemenea este necesară încheierea cu Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România(OAMMR) a unui protocol care să permită sa înlesnească pregătirea specifică a asistenţilor medicali pentru această activitate. ¾ La nivel local o parte din actualele spitale descentralizate se vor transforma în instituţii care să asigure servicii de îngrijire de calitate pentru

vârstnici şi servicii de îngrijiri sociale, pentru care vor fi încurajate inclusiv parteneriate public-private. ¾ Se va urmări utilizarea eficientă a fondurilor structurale, din POR, PNDR, cât şi din POSDRU, pentru dezvoltarea infrastructurii legată de servicii medico-sociale, servicii pentru vârstnici, cronici, dar şi a resurselor umane adecvate.

2.7 Transportul medicalizat şi nemedicalizat al pacienţilor va fi asigurat de serviciile de ambulanţă judeţene-ARTI, SMURD şi de operatori privaţi în condiţii de competitivitate economică.

3. Asigurările Sociale de Sănătate

Fondul Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate trebuie corectat din punct de vedere la gradului de colectare, al numărului de contribuabili şi al procentului acordat care a scăzut îngrijorător de la 14 la 10,7%. Această corecţie este absolut necesară pentru ca România să se apropie măcar ca procent din PIB de media europeană, în condiţiile în care în anul 2010 pentru sănătate s-a alocat doar putin peste 3%, adică jumătate din media europeană ca procent şi de 8 ori mai puţin ca suma netă.

Măsurile menţionate se vor implementa gradual pentru a exista timp pentru adaptarea agenţilor economici şi cetăţenilor la noul cadru, după o campanie de informare şi după adoptarea măsurilor legislative necesare ca

181 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 182

întreaga sumă colectată să fie utilizată de CNAS în condiţii de transparenţă şi autonomie reală. CNAS va fi o instituţie autonomă în subordinea Parlamentului şi se va reorganiza prin comasarea caselor judeţene de asigurări de sănătate din subordine în case regionale cu largă autonomie, ceea ce va reduce birocraţia, va micşora cheltuiala de funcţionare şi va eficientiza sistemul de asigurări.

a. Decontarea serviciilor medicale va realizata conform prevederilor legale pentru a nu se ajunge la acumularea de datorii în sistem. De asemenea vor fi introduse mecanisme inovative de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor şi materialelor sanitare. Un astfel de mecanism poate fi stimularea îmbunătăţirii sistemului de finantare a serviciilor medicale prin crearea unui fond unic de finanţare a spitalelor, la nivel naţional şi introducerea unor criterii de contractare competitivă cu furnizorii de servicii spitaliceşti publici şi privaţi.

b. Compensarea medicamentelor. Introducerea medicamentelor pe listele de compensare şi gratuitate va face pe criterii de transparenţa şi obiectivitate. Se vor compensa în mod real cu 90% medicamentele pentru pensionarii cu pensii sub 1000 de RON, pentru evitarea situaţiei actuale care a dus la mărirea coplăţii pacientului. Plăţile către furnizori vor fi făcute la intervale fixe care să fie respectate şi să asigure predictibilitatea şi funcţionarea fără sincope a sistemului de sănătate. Vor fi asigurate resursele pentru asigurarea gratuitatăţii tratamentului pentru gravide şi copii. Revenirea şi revizuirea listei de medicamente din producţia internă la preţ scăzut şi cu compensare 100% pentru pensionari şi alte categorii (minori,

veterani, etc).

c. Programele de sănătate curative vor fi asigurate din punct de vedere financiar cu condiţia ca ele să reprezinte priorităţi reale pentru sănătate, iar pacienţii înrolaţi să fie trataţi după ghiduri şi protocoale terapeutice. Ministerul Sănătăţii va sprijini implementarea şi utilizarea ghidurilor şi protocoalelor terapeutice. Evidenţa pacienţilor şi monitorizarea pacienţilor se va realiza prin dezvoltarea de Registre electronice de cronici, ce vor permite

182 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 183

evaluarea corectă a necesarului de medicamente, materiale sanitare şi în consecinţă alocarea adecvată a finanţării tratamentelor pentru aceşti pacienţi. Programele naţionale de oncologie, diabet, HIV/SIDA, tuberculoză, hemofilie, scleroază multiplă, boli rare vor beneficia de alocarea sumelor necesare medicaţiei şi altor materiale sanitare prin realizarea cu furnizorii a unor înţelegeri de reducere a preţurilor legate de volumul furnizat. Va fi introdus principiul împărţirii eforturilor financiare între producători şi finanţator în sensul stabilirii unor indicatori ce trebuie atinşi în cazul utilizării medicamentelor inovative în programele de sănătate. Condiţia eficientizării acestor programe şi a accesului neîngrădit la tratament este realizarea pentru fiecare dintre ele a unor Registre Naţionale funcţionale.

Programul de dializă va funcţiona în continuare pe principiul decontării integrale a serviciilor prestate în funcţie de indicatori de calitate. Pentru materialele sanitare utilizate în programele de ortopedie şi cardiologie se va înfiinţa catalogul naţional unic de preţuri care va permite controlul costurilor şi accesul unui număr mai mare de pacienţi.

4. RESURSELE UMANE

Managementul resurselor umane din sectorul sanitar este total deficitar, în condiţiile în care comparativ cu ţările europene, nivelul asigurării populaţiei din România cu medici şi cadre medii sanitare este inferior mediilor europene. În ultimii ani s-a accelerat procesul de emigrare a medicilor şi asistenţilor medicali, ceea ce a dus punerea în pericol a acordării asistenţei medicale chiar în spitale mari din centre universitare.

În afară de distribuţia teritorială neuniformă a personalului medical se mai remarcă şi insuficienţa personalului de specialitate mai ales pentru prevenţie (epidemiologie, sănătate publică) sau specialităţi deficitare (ATI, radiologie, urgenţe), medico-social, pondere inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane şi în spitale. Alte probleme se referă la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale şi a susţinerii specialiştilor tineri, nivelul scăzut al salariilor şi lipsa de legătură între performanţa medicală şi veniturile realizate, disfuncţii majore la

183 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 184

nivelul procesului de planificare şi formare a personalului medical, aspecte ce ţin de mai multe instituţii care nu au politici coordonate şi coerente în domeniu. Începand din anul 2005 s-a înregistrat o puternică tendinţă de culpabilizare globală a corpului medical, care a fost victima campaniilor de presă sau a celor politice menite să distragă atenţia de la problemele reale ale sistemului sanitar, ceea ce a accentuat emigraţia, dincolo de argumentele de ordin material.

În acest context PSD va lua urgent următoarele măsuri:

• • Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Resurselor Umane în Sănătate

de către Ministerul Sănătăţii având ca parteneri Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universităţile de Medicină şi Farmacie, Colegiul Medicilor din România şi OAMMR.

• • Recredibilizarea profesioniştilor din sănătate prin campanii

desfăşurate în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România, OAMMR, sindicatul SANITAS şi alte sindicate din sănătate, cu implicarea unor specialişti în PR

• • Reconsiderarea poziţiei personalului medical în grila unică de

salarizare cu creşterea nivelului de încadrare şi asigurarea de venituri consistente în raport cu performanţa medicală

5. ADMINISTRAREA SISTEMULUI SANITAR

Ministerul Sănătăţii

¾ Ministerul Sănătăţii va fi reformat urmând să elaboreze politica generală de sănătate a României, standardele după care îşi desfăşoară activitatea domeniul medical şi indicatorii de evaluare a activităţii medicale. ¾ Va elabora standarde de audit şi control pentru spitalele publice şi private din România şi va desfăşura aceste activităţi în condiţiile legii. ¾ Autoritatea de acreditare va elabora criterii şi standarde de acreditare (Autoritatea de acreditare ar trebui sa fie o autoritate independentă, ce sa cuprinda reprezentatnti ai CMR,OAMR,MS,Santias si Cantacuzino, nu subordonată Ministerul Sănătăţii!) şi va derula procesul de acreditare a spitalelor.

184 PROIECT România Corectă – România Socială