Ediția 2010

Pagina 185

¾ Ministerul Sănătăţii este responsabil de activitatea de Inspecţie sanitară de stat a cărui activitate va fi întărită. ¾ Ministerul Sănătăţii va avea în subordine Administraţia Naţională a Spitalelor care va coordona activitatea din spitalele publice, aflate în subordonarea Ministerului Sănătăţii şi va prelua inclusiv activitatea Direcţiilor de Sănătate Publică. ¾ Ministerul Sănătăţii va finanţa programele medicale de prevenţie în colaborare cu INSP, va aproba structura acestor programe şi va monitoriza derularea lor. De asemenea Ministerul Sănătăţii va finanţa asistenţa medicală de urgenţă, dotarea cu aparatură de înaltă performanţă a unităţilor de asistenţă medicală din subordine şi parţial a spitalelor judeţene. ¾ Ministerul Sănătăţii va stabili principiile de reorganizare şi

eficientizare a serviciilor medicale, va coordona împreună cu agenţiile spitaliceşti judeţene (a căror structură de resurse umane poate proveni din DSP) şi cu autorităţile locale activitatea de evaluare a nevoii de servicii medicale la nivelul fiecărui judeţ, precum şi activitatea de evaluare a serviciilor medicale existente. Se vor reevalua direcţiile strategice, acţiunile şi indicatorii pentru servicii spitaliceşti stabiliţi prin strategia din 2004 şi se vor stabili cu claritate planul de măsuri pentru optimizarea serviciilor medicale din România, pe termen mediu şi lung. Documentul privind Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor de sănătate, va fi supus dezbaterilor publice, tuturor categoriilor interesate şi va trebui să fie asumat de toate partidele parlamentare, având în vedere necesitatea continuităţii pentru asigurarea sustenabilităţii administrative şi financiare a sistemului sanitar.

¾ Ministerul Sănătăţii va elabora Planul naţional de dezvoltare a serviciilor medicale, pe baza evaluării de nevoi şi de servicii oferite în prezent, a ariei geografice deservite, a infrastructurii de comunicaţii şi a potenţialului de dezvoltare, a caracteristicilor populaţiei şi a prognozelor de evoluţie; planul naţional se va dezvolta pe trei niveluri: local, judeţean, regional; ¾ Agenţiile spitaliceşti judeţene/ regionale vor elabora planuri judeţene/regionale, respectând criteriile privind tipul, calitatea, cantitatea şi distribuţia serviciilor din planul naţional; planurile judeţene/regionale se vor integra în planul naţional, cu scopul de a asigura deservirea optimă a populaţiei din zonă şi regiune (să fie acoperite toate tipurile de servicii, într-o anumită aria geografică determinată pentru o anumită populaţie); ¾ Agenţiile spitaliceşti judeţene, vor asigura coordonarea activităţilor

spitalelor, vor stabili necesarul de unităţi şi de paturi pe specialităţi, dezvoltarea restructurarea şi reorganizarea serviciilor spitaliceşti în categoriile de îngrijiri

185 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 186

adaptate nevoilor: pentru acuţi, cronici, vârstinici, cazuri sociale, raportat la populaţie şi patologia specifică. ¾ Ministerul Sănătăţii va elabora Strategia de Dezvoltare a Resurselor Umane în Sănătate având ca parteneri Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universităţile de Medicină şi Farmacie, Colegiul Medicilor din România şi

OAMMR.

¾ Ministerul Sănătăţii va sprijini dezvoltarea cercetării medicale la instituţiile aflate în subordine sau coordonare, cu accent pe cercetarea aplicativă în domeniul medical care poate reduce costuri sau poate oferi altenative terapeutice pacienţilor. ¾ Ministerul Sănătăţii va fi responsabil de finanţarea cheltuielilor cauzate de dezastre naturale, epidemii şi alte cauze neprevăzute cu impact asupra sănătăţii publice. ¾ Înfiinţarea Companiei Farmaceutice Naţionale, care se va construi pe nucleul Fabricii Antibiotice Iaşi şi va integra Unifarm, Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, Sanevit Arad şi Departamentul de Vaccinuri de la Institutul Cantacuzino (proiectul a fost lansat de Ministrul Ion Bazac în 2009 şi preluat ulterior de Boc în martie 2010). Noua companie de

interes strategic naţional va dezvolta şi va produce singură sau în colaborare cu mari corporaţii internaţionale, vaccinuri şi insulină, medicamente pentru boli cardiovasculare (prima cauză de deces în România), medicamente antitumorale orale, soluţii perfuzabile, pe langă activitatea din prezent: Antibiotice-producător de medicamente din 11 clase terapeutice, Sanevit Arad-producător de seringi, Unifarm-depozit.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

¾ CNAS va functiona ca o instituţie autonomă în subordinea Parlamentului care va administra în totalitate FNUASS colectat. Va creşte gradual nivelul colectării prin mărirea numărului de contribuabili şi reanalizarea nivelului contribuţiei către Fond, astfel încât procentul din PIB alocat sănătăţii să crească semnificativ. ¾ Pentru îmbunătăţirea nivelului de colectare şi pentru a putea finanţa corespunzător serviciile medicale CNAS poate încheia parteneriate cu sindicatele care să stimuleze angajatorii să plătească contribuţiile la fondul unic.

186 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 187

¾ Casele judeţene de asigurări de sănătate se vor reorganiza în case regionale de asigurări în vederea reducerii costurilor şi a eficientizării activităţii, în condiţiile unei largi autonomii. ¾ CNAS va finanţa programele de sănătate curative şi va realiza modificările legislative şi administrative necesare pentru transparenţa şi controlul costurilor acestor programe, ceea ce va permite acccesul unui număr mai mare de pacienţi în condiţii de standarde de bună calitate. ¾ CNAS va realiza în maniera accelerată sistemul naţional informatic integrat pentru sănătate care este nefuncţional în momentul de fată. Implementarea unui astfel de sistem, care trebuie să integreze compomentele deja existente, va reduce în mod semnificativ costurile, va permite controlul cheltuielilor, va evita frauda şi nu ‚în ultimul rând va oferi confort pacientului

prin realizarea Centrului Unic de Programare la nivel local care îi va permite accesul neîngrădit şi civilizat la serviciile medicale. ¾ CNAS şi Ministerul Sănătăţii vor colabora la redactarea contractului cadru având în vedere că realizarea contractelor cu furnizorii de servicii medicale să ţină seama de abordarea integrată a pacientului şi posibilitatea acordării îngrijirilor la domiciliu pentru cei cu astfel de nevoi.

6. ASIGURĂRILE PRIVATE DE SĂNĂTATE

Asigurările private pentru sănătate de tip suplimentar vor fi încurajate fiind definite de către profesionişti, cu largă consultare a organizaţiilor profesionale, sindicale, ONG, pachetele de servicii care vor fi decontate. Se vor evalua şi dezbate introducerea creşterii deductibilităţii fiscale a sumelor pentru asigurări private, introducerea competiţiei la fondurile de sănătate a asiguratorilor privaţi şi alte aspecte. Beneficiul stimulării asigurărilor private se va regăsi în calitatea crescută a serviciilor prin introducerea de stimulente, control riguros al costurilor, etc. În acelaşi timp, se va urmări şi stimularea sectorului privat pentru finanţarea sistemului public de asigurări de sănătate.

Măsuri urgente

• • Deblocarea urgentă (în prima zi de guvernare) a posturilor din

sănătate. Este nevoie stringentă de personal suplimentar atât în secţiile de urgenţă (ATI, Coronarieni, Neonatologie, UPU) căt şi în toate celalalte compartimente spitaliceşti pentru a asigura un act medical la parametrii

187 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 188

decenţi. Tragedia de la maternitatea Giulesti nu se producea daca pe secţia de prematuri nu era o singura asistentă, ci două-trei şi încă două infirmiere potrivit normativelor minimale.

• • Programul finanţat de Banca Mondială (BIRD) şi Banca Europeană

de Investiţii (BEI) Reform Sectorului de Sănătate APL II - Continuarea proiectului început de PSD în 2004 privind înfiinţarea de Centre Medicale Multifuncţionale în mediul rural şi a componenţei referitoare la maternităţi şi spitale de pediatrie

• • Informatizarea de urgenţă şi totală a sistemului sanitar la toate

nivelurile: medici de familie, policlinici, spitale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, toate într-un sistem integrat pentru a creşte eficienţa şi a preveni abuzurile

Măsuri pe termen lung

• • Finalizarea ghidurilor de bună practică medicală pentru toate

afecţiunile, care vor contribui la optimizarea calităţii şi costurilor îngrijirilor, prin eliminarea variaţilor individuale aduse de fiecare clinician în procesul de acordare a îngrijirilor de sănătate.

• • Reluarea înfiinţării de Unităţi de Asistenţă medico-socială care au

asigurat încă de la apariţia lor în 2004, îngrijirea persoanelor vârstnice fără resurse, în condiţii demne şi cu costuri scăzute. Din păcate programul a fost ulterior abandonat.

• • Implementarea în strategia naţională de sănătate a practicilor de

profilaxie care să devină un „al patrulea pilon”, independent, alături de medicina acută, îngrijirea bolnavilor cronici şi reabilitare.

7. Acţiuni Urgente pentru Sistemul Sanitar

1. Revizuirea, completarea şi îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la descentralizarea din sistemul sanitar, pentru a evita blocajele, a permite finanţarea corespunzătoare a serviciilor, controlul cheltuirii fondurilor, managementul descentralizat eficient. 2. Revizuirea contractului de management, a indicatorilor de evaluare a managerului, cu scopul de a influenţa interesul managerului pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor spitaliceşti: (ex; indicatorul referitor la % infecţiilor intraspitaliceşti descurajează raportarea şi cercetarea cazurilor de infecţii nosocomiale, încurajează ascunderea problemelor si nerezolvarea lor, punând în pericol pacienţii şi personalul 188 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 189

medical; indicatorul cu privire la rata de utilizare a paturilor încurajază internările nejustificate) 3. Deblocarea urgentă a posturilor din sănătate (parţial începută). Este nevoie stringentă de personal suplimentar atât în secţiile de urgenţă (ATI, Coronarieni, Neonatologie, UPU, Radiologie) cât şi în toate celalalte compartimente spitaliceşti pentru a asigura un act medical la parametrii decenţi 4. Implementarea programelor de informatizare SIUI, şi a schimburilor de informaţii în sistem – dosar medical electronic/ registru cronici/ prescripţie electronică, pentru creşterea calităţii actului medical, îmbunătăţirea evidenţelor pacienţilor şi a costurilor din sistem (programul pentru prescripţia electronică şi fişa electronică a pacientului vor fi

derulate de catre CNAS cu finanţare din fonduri structurale) . 5. Programul finanţat de Banca Mondială (BIRD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) Reforma Sectorului de Sănătate APL II

• • Revenirea la componenta din program destinată maternităţilor şi

spitalelor de pediatrie, pentru asigurarea condiţiilor optime de instalare şi utilizare a echipamentelor medicale deja achiziţionate prin proiect. Fondurile de la BIRD erau alocate cu prioritate achiziţiei de echipamente pentru terapie intensivă copii, nou născuti, prematuri, asistenţă gravidelor, intervenţii chirurgicale copii, etc pentru toate maternităţile din ţară şi câteva spitale de pediatrie; aceste echipamente necesitau respectarea unor condiţii fizice de instalare şi punere în funcţiune. Pentru realizarea acestor condiţii fondurile de la BEI erau destinate lucrărilor civile în 183 maternităţi şi spitale pediatrie şi includeau cu prioritate: asigurarea structurii de rezistenţă acolo unde e necesar, acoperişuri, tâmplărie, pardoseli, structuri metalice, instalaţii sanitare, instalaţii electrice, instalaţii contra

incendiilor, telecomunicaţii, lifturi, finisaje, etc. Fondurile nu au fost utilizate ani de zile, proiectul având termen de finalizare iunie 2009; în prezent, alocarea financiară pentru reabilitarea construcţiilor a fost limitată la pentru aproximativ 15 maternităţi. Dacă ar fi fost respectat şi indeplinit acest program, cu siguranţăa nu ar fi apărut condiţiile pentru incendiul de la Giuleşti.

• • Continuarea dezvoltării de modele de servicii în rural -

înfiinţarea de Centre Medicale Multifuncţionale 6. Revizuirea contractului cadru privind alocarea financiară pentru asistenţa primară, de spital şi a tipurilor de asistenţă medicală acordată după externare (pentru cronici, vârstnici, cazuri sociale) şi aplicarea unor modalităţi mai corecte şi transpatente de alocare financiară pentru furnizorii de servicii medicale. 189 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 190

7. Implicarea experţilor, a specialiştilor de sănătate publică şi management în organizarea şi conducerea sistemului, a serviciilor medicale, depolitizarea, utilizarea evidenţelor stiintifice pentru deciziile de politică sanitară. 8. Evaluarea strategiei actuale de raţionalizare a spitalelor aprobată de către Ministerul Sănătăţii şi elaborată cu consultanţă de la Banca Mondială, actualizarea acesteia unde este cazul si ulterior dezvoltarea şi adoptarea “Strategiei naţionale pentru servicii medicale”, care să includă în afară de serviciile spitaliceşti, toate celelete servicii medicale, într-o concepţie integrată; strategia se va dezvolta în consultare cu experţi, factori principali din sistem, alte ministere implicate în sănătate, partide politice, pentru realizarea consensului şi a sustenabilitaţii pe termen lung a

principalelor decizii de politică sanitară.

190 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 191

Piaţa muncii şi politici sociale

Diagnoza sistematică

În condiţiile în care veniturile colectate la bugetul sunt doar de 32% din PIB, iar din acestea o treime (aprox. 10% din PIB) reprezintă contribuţiile sociale, cea mai urgentă problemă o constituie majorarea ponderii veniturilor fiscale ale bugetului în PIB prin măsuri noi de cointeresare a contribuabililor. Prin alimentarea mai bună a bugetului putem evita politicile de pauperizare a populaţiei, distrugerea fundamentelor statului social şi putem pune bazele unei evoluţii viitoare a politicilor de protecţie socială în acord cu caracterul preponderent deschis al economiei româneşti şi cu obiectivele din Strategia Europa 2020. Programele de politică socială trebuie să ţină cont de câteva fenomene particulare, care în ultimii ani au devenit semnificative: Rezistenţa fenomenului de muncă nedeclarată (la negru) la măsurile

clasice de reducere a costului forţei de muncă şi a impozitelor pe venit (scăderea moderată a contribuţiilor fiscale şi impunerea veniturilor cu 16%); Evoluţia evaziunii fiscale şi parafiscale în ultimii 6 ani vine să infirme presupoziţia că un sistem simplist şi neutru de impozitare creşte nivelul de conformare fiscală şi veniturile la bugetele publice. Evaziunea fiscală majoră, mai ales în zona contribuţiilor sociale (prin remunerarea "alternativă" şi gri a salariaţilor legal înregistraţi) şi a TVA. Retribuţia angajaţilor (câştigul salarial brut - care cuprinde salariul în bani şi beneficiile în natură - şi contribuţiile sociale plătite de angajator) a reprezentat 39,3% din PIB în anul 2008 şi 42% din PIB în anul 2009, conform Eurostat. Media U.E. în aceiaşi ani a fost de 48,5% şi 49,9% din PIB. Veniturile din câştigurile salariale nete reprezintă doar 13,5% din PIB în

ţara noastră. Angajatorii raportează că salariile brute şi beneficiile reprezintă în România 73,49% din costul forţei de muncă. Adică aprox. 30% din PIB. Este posibil ca cifrele statistice raportate de către angajatori (alţii decât cei din sectorul public) cu privire la câştigurile salariale brute şi nete să nu reflecte fidel realitatea, fenomenul având dimensiuni considerabile. Recursul angajatorilor privaţi la metode alternative sau nelegale de remunerare a angajaţilor s-ar putea să fie frecvent şi la dimensiuni serioase.

191 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 192

Principala cauză pare să o constituie ponderea ridicată a contribuţiilor sociale în costul forţei de muncă. Chiar dacă, în ansamblu, presiunea fiscală totală nu este ridicată în România, tentaţia optimizării fiscale prin raportarea unei remuneraţii băneşti nereale este mare, cu atât mai mult cu cât creşterea competitivităţii este înţeleasă mai ales din perspectiva scăderii costului cu forţa de muncă, nu şi prin sporirea competitivităţii tehnologice. Rata înaltă a şomajului de lungă durată, mai ales la tinerii absolvenţi şi la persoanele cu vârsta mai mare de 45 de ani. Multe persoane din aceste categorii de vârstă se pot considera ca fiind ieşite de pe piaţa muncii legală. Diversificarea formelor de ocupare şi creşterea semnificativă a fenomenului "falşilor independenţi" în vederea unei "optimizări fiscale" în beneficiul aparent al ambilor parteneri contractuali conduc la reducerea

numărului de contribuabili la bugetele sociale. Creşterea ratei sărăciei relative şi a sărăciei absolute şi perenizarea pungilor de sărăcie în zonele "clasice". Creşterea rapidă a ratei de sărăcie monetară şi scăderea abruptă a consumului gospodăriilor. Rata înaltă de sărăcie a copiilor şi tinerilor. Abandon şcolar, părăsirea timpurie a şcolii şi educaţie precară. Creşterea alarmantă a incidenţei unor grupe de boli (diabet, boli cardiovasculare, osteo-articulare, etc) Emigraţia masivă a forţei de muncă, mai ales a celei înalt calificate din domeniile slab remunerate în ultima perioadă Instalarea convingerii, într-o mare parte a publicului, că statul impune o presiune fiscală înaltă, că risipeşte resursele şi că oferă o protecţie socială

"exagerată" unora dintre beneficiari (programe de asistenţă socială) şi insuficientă altora (sănătate). De altfel, rata prelevărilor obligatorii prin ratele marginale efective de impunere asupra veniturilor din muncă (impozite şi contribuţii sociale) pe salariile scăzute a crescut de la 60,5% în 2005 la 70,9% în 2007 în cazul salariaţilor celibatari şi fără copii. Recenta majorare a TVA la 24%, în condiţiile neintroducerii ratelor reduse şi supereduse la produsele şi serviciile de bază, a înrăutăţit situaţia. Sarcina fiscală suportată de populaţia cu venituri mici este mult mai mare decât cea suportată de populaţia cu venituri mari, din muncă sau din capital.

Situaţia asistenţei sociale şi a BASS în anul 2010

• - PIB 2010 – revizuit: 538.917 milioane lei

192 PROIECT România Corectă – România Socială