Ediția 2010

Pagina 193

• - Total cheltuieli cu asistenţa socială în bugetul consolidat

rectificat: 64.911,4 mil lei – 12% din PIB

• - Cheltuieli cu asistenţa socială fără pensii de stat, şomaj şi

sănătate: 21.513,2 mil lei – 4% din PIB

• - Cheltuieli cu pensiile de stat (BASS): 40.405,9 mil lei – 7,5% din

PIB-ul rectificat.

• - Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei, reprezentând

39,9% din salariul mediu brut pe economie utilizat la elaborarea BASS (1.836 lei).

• - Cota de contribuţie de asigurări sociale este de 31,3% pentru

condiţii normale de muncă.

• - La nivelul lunii iunie 2010, bugetul de pensii avea un deficit

înregistrat de 798,1 mil lei, în condiţiile în care a fost utilizată suma de 4.237,9 mil lei din subvenţie, deficitul real înregistrat la 6 luni fiind de 5.036,0 mil lei. La rectificarea din luna august 2010 subvenţia a fost majorată la 10,88 mld lei (cca. 2,56 mld euro – cu 900 mil euro mai mult decât s-a acordat prin bugetul aprobat iniţial).

Premise pentru anul 2011

• - Prognoze Comisia Naţională de Prognoză
• - PIB 2011: 544.425 milioane lei
• - Salariul mediu brut: 1.920 lei
• - Câştigul mediu brut: 2.022 lei
• - Indicele preturilor de consum medie an/an: 3,2
• - Cerinţă acord cu FMI: îngheţarea pensiilor – menţinerea

valorii punctului de pensie la 732,8 lei, reprezentând 38,17% din salariul mediu brut pe economie utilizat la elaborarea BASS (1.920 lei). În aceste condiţii:

• - Cheltuieli cu pensiile de stat (BASS): 41.953 mil lei (9,87 mld

EURO) – 8,44% din PIB-ul prognozat

• - Deficit BASS: 8.287,3 mil lei – 1,67% din PIB

Dacă la acest deficit se adaugă şi cheltuiala cu pensiile agricultorilor în sumă de 4.375 mil lei (0,88%) din PIB, deficitul total al sistemului de pensii se ridică la 12.662,3 mil lei (2,98 mld euro – cca. 2,55% din PIB). 193 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 194

În scopul stimulării agenţilor economici, inclusiv pentru crearea de noi locuri de muncă, se poate avea în vedere reducerea cotelor de CAS (contribuţia socială pentru pensii) cu 3 până la 10 puncte procentuale. Această măsură ar conduce însă la diminuarea veniturilor BASS cu:

• - cca.1,06 mld euro, în cazul unei reduceri cu 5% a cotei de CAS, dar ar

permite crearea de cca. 200.000 noi locuri de muncă; deficitul BASS ar creşte la 2,57% din PIB (12.803,3 mil lei)

• - cca.620 mil euro, în cazul unei reduceri cu 3% a cotei de CAS, dar ar

permite crearea de cca. 120.000 noi locuri de muncă; deficitul BASS ar creşte la 2,2% din PIB (10.925,1 mil lei). Dacă s-ar dori menţinerea puterii de cumpărare a pensiilor, ceea ce ar presupune o majorare cu 3,2% a valorii punctului de pensie, acesta ar ajunge la valoarea de 756,2 lei, reprezentând 39,4% din salariul mediu brut pe economie utilizat la elaborarea BASS (1.920 lei). Cheltuieli cu pensiile de stat (BASS)ar ajunge la 43.295,5 mil lei (10,19 mld EURO) – 8,71% din PIB-ul prognozat, iar deficitul BASS ar creşte la 9.629.8 mil lei (1,94% din PIB).

I. Ocuparea forţei de muncă

Obiective operaţionale 1. Asigurarea unitatii si a unicitatii reglementarilor privind ocuparea fortei de munca 2. Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă cu 10% până în anul 2014 şi 70-75% pentru anul 2020, efortul focalizându-se pe următoarele grupuri:

• - tinerii cu vârsta între 15 şi 25 de ani;
• - lucrătorii în vârstă cu vârsta între 50 şi 64 de ani;
• - femeile;
• - lucrătorii necalificaţi;
• - persoanele cu dizabilităţi;
• - persoanele provenind din familii de migranţi

3. Reducerea cu 10%, până în anul 2014, a persoanelor care se află în şomaj de lungă durată; 4. Asigurarea coerenţei şi eficacităţii politicilor de ocupare a forţei de muncă: 194 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 195

a) cooperarea strânsă între administraţia centrală şi cea locală, având ca scop crearea de locuri de muncă; b) dezvoltarea integrată, atât pe verticală cât şi pe orizontală a mecanismelor sociale, de sănătate, educaţionale şi a politicilor fiscale; 5. Introducerea şomajului parţial astfel încât acesta să permită, pe o perioadă limitată, cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte a ajutorului de şomaj. 6. Introducerea cazierului social în raport cu piaţa achiziţiilor şi contractelor publice. Interdicţia aplicată participării agenţilor economici care au utilizat forme de muncă la negru/gri în ultimii 2 ani la orice formă de licitaţie- atribuire a contractelor de achiziţii/lucrări publice. 7. Încurajarea dezvoltării economiei sociale/solidare prin stimularea

"primei angajări". Tinerii angajaţi în primul loc de muncă în entităţile economiei solidare nu vor achita, in primele 12 luni, contribuţii sociale datorate pe câştigul salarial brut, iar contribuţiile angajatorului se reduc cu 50%. Încurajarea apariţiei unor noi tipuri de orgazinaţii non-profit (întreprinderi sociale (organizatii cu un scop explicit de a fi in folosul comunitatii, initiat de catre un grup de cetateni si in care interesul material al investitorilor de capital este supus unor limite) menite să preia o parte din presiunea pe serviciile sociale, prin înfiinţarea de noi locuri de muncă, în interes local.

8. Crearea cu prioritate de locuri de muncă şi lupta împotriva politicilor de distrugere a celor existente: a) stoparea pierderii locurilor de muncă: ¾ limitarea fenomenului „migraţiei creierelor”; ¾ stimulente acordate angajatorului care-şi recheamă proprii angajaţi după terminarea perioadei maxime de şomaj tehnic (90 de zile), păstrându-se angajaţii care au beneficiat de experienţă şi formare profesională. Stimulentul se constituie în scutirea angajatorului de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pe o perioadă de 6 luni. b) crearea de noi locuri de muncă: ¾ programe de creare/menţinere de locuri de muncă sau „programe de măsuri active”; în momentul de faţă, cadrul legal este aproape integral ignorat de

puterea executivă, ¾ stimularea prin măsuri fiscale a întreprinderilor exportatoare ce fac angajări în perioada de criză economică;

195 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 196

c) favorizarea inserţiei pe piaţa forţei de muncă, cu precădere a categoriilor defavorizate: tinerii, femeile, persoanele cu handicap, minorităţile etnice: ¾ programe care au drept scop stimularea din fondul de şomaj a încadrării în muncă a persoanelor aflate în şomaj de lungă durată(mai mare de 12 luni, creşterea calităţii şi productivităţii muncii, promovarea inserţiei sociale active, în special accesul persoanelor defavorizate la angajare; ¾ întărirea rolului agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în promovarea şi monitorizarea, pe baze competitive, a programelor de măsuri active ale pieţei muncii; ¾ elaborarea şi implementarea măsurilor care să promoveze integrarea şi facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii:

• - promovarea unei legi în favoarea tinerilor, în aşa fel încât să

asigure un tranzit coerent din sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă, să asigure accesul acestora la sisteme de asistenţă pentru tinerele mame, să fie promovaţi şi plătiţi corespunzător, în funcţie de valoarea şi calitatea muncii depuse;

• - stimularea extinderea măsurilor de încurajare a angajării

tinerilor pe piata muncii, prin modificarea sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, prin acordarea de prime de angajare neimpozabile;

• - promovarea politicilor necesare pentru integrarea socio-

profesională a tinerilor proveniţi din centrele de plasament;

• - îmbunătăţirea legislaţiei privind stimularea ocupării forţei de

muncă, care să promoveze măsuri active pentru asigurarea tranziţiei de la perioade inactive la perioade active pe piaţa muncii (tranziţia de la perioada de îngrijire a copilului la inserarea pe piaţa muncii). ¾ elaborarea de programe specifice care să crească gradul de conştientizare a femeilor cu privire la drepturile lor, va promova femeile în domenii economice care nu le sunt accesibile în mod tradiţional şi dezvoltarea unui sistem de muncă la domiciliu. ¾ crearea unui sistem eficient de formare, orientare profesională şi angajare a persoanelor cu handicap:

• - dezvoltarea şi crearea de locuri de muncă, însoţite de sprijin activ şi de

măsuri de susţinere specifice şi individualizate, aflate în sprijinul persoanelor cu handicap, dar şi a angajatorului dispus să le încadreze pe piaţa muncii;

196 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 197

• - stimularea dezvoltării unei reţele de specialişti pentru consiliere şi

informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu handicap. ¾ elaborarea de măsuri concrete pentru promovarea minorităţilor etnice pe piaţa forţei de muncă în vederea îmbunătăţirii situaţiei acestor persoane:

• - promovarea de programe reale pentru informarea asupra nevoii de

integrare a romilor pe piata forţei de muncă şi consolidarea relaţiei dintre autorităţile guvernamentale cu organizaţiile nenguvernamentale pentru a idendifica nevoile acestora;

• - adoptarea de măsuri active de asigurare a accesului la servicii de

sănătate a membrilor comunităţii, cu precădere a viitoarelor şi tinerelor mame şi a copiilor;

• - dezvoltarea mecanismelor pentru accesul la educaţie a membrilor

comunităţii, în special a copiilor, dar, totodată, va iniţia şi formule, conform specificului comunităţii de educare permanentă de-a lungul vieţii;

• - promovarea în vederea asigurării unui minim standard în ceea ce

priveşte politica locativă;

• - susţinerea şi iniţierea de cursuri de calificare, în meserii care sunt

solicitate pe piaţa muncii;

• - promovarea şi organizarea de burse de locuri de muncă, la nivelul

fiecărui judeţ, cu ajutorul A.N.O.F.M., agentilor economici şi O.N.G.-urilor.

• - accesarea fonduri europene şi sprijinirea organizării interne a

comunităţilor roma pentru a putea iniţia accesări directe prin mecanisme proprii a fondurilor europene.

Asigurarea unor locuri de muncă de calitate: a) formarea continuă a lucrătorilor: ¾ programele de formare profesională pentru lucrători, care să se adapteze oportunităţilor de dezvoltare economică, cu accent în principal pe locurile de muncă verzi; ¾ statul să ofere posibilitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă, de specializare şi formare profesională, gratuite, destinate în special persoanelor aflate în perioadele de şomaj tehnic; ¾ introducerea cursurilor de formare/specializare şi obligarea angajatorului de a oferi cursuri de formare/specializare de minim 5 zile

197 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 198

lucrătoare pe an pentru angajaţii din sectorul public şi minim 3 zile lucrătoare pe an pentru cei din sectorul privat. b)Stimularea investiţiilor care au ca destinaţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor la locul de muncă. 9) Diminuarea exodului forţei de muncă spre alte ţări europene prin mărirea salariului minim brut garantat în plată, corelat cu creşterea productivităţii şi acordarea unor facilităţi diverse celor care revin din străinătate şi se angajează în ţară

II. Pensii

România se află pe locul 24 în Europa în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială (pensii, șomaj, ajutoare sociale), cheltuind în 2009 13,5% din PIB cu acest domeniu. În privința cheltuielilor cu pensiile din totalul veniturilor bugetare ne plasăm însă cu 38% din PIB pe poziția 2. De aici rezultă că, comparativ cu alte țări europene noi nu dăm pensii mai mari, ci veniturile bugetare cât și PIB în 2009 au fost foarte mici. Rezultă că colectarea veniturilor e slabă, evaziunea mare, numărul de contribuabili mic și salariile mici. Concluzia este aceea că criza sistemul public de pensii și a deficitului bugetului consolidat se datorează numărului extrem de mic de lucrători și a salariilor reduse. Dovada cea mai clară este aceea că în 2005-2007, când aveam 5,1 mil. lucrători și salarii mai mari, bugetul de pensii s-a aflat în excedent. În

prezent, cu 4,2 milioane de lucrători, cu salarii mai mici comparativ cu 2009 cu 35-40%, cu menținerea și chiar accetuarea trendului de disponibilizări dictate de politica guvernului și a FMI, ne îndreptâm spre colapsul sistemelor de protecție socială Politica reducerii cheltuielilor cu personalul trebuie înlocuită neîntârziat cu politica ocupării în muncă! PSD consideră, de asemenea, că sistemul de pensii trebuie să iasă de sub influenţa politică, în sensul introducerii unui algoritm automat de calcul al pensiilor, care să ţină seama de evoluţia economiei, dar şi de puterea reală de cumpărare.

Obiective operaţionale

• • Consolidarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru

pensii; 198 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 199

• • Asigurarea în plată a valorii punctului de pensie la 45% din salariul

mediu brut pe economie.

• • Asigurarea gratuită şi compensată a medicamentelor pentru

pensionari;

• • Bilete de tratament compensate în staţiuni balneare din ţară;

1. Crearea unui mediu favorabil menţinerii în activitate a persoanelor care doresc să rămână active pe piaţa forţei de muncă după ieşirea la pensie; a) promovarea unui mecanism de pensionare anticipată în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vechime în muncă şi contribuţie, care sunt în şomaj, de cel puţin 2 ani şi care au mai puţin de 3 ani până la îndeplinirea criteriului de vârstă. Pensionarea se face cu o diminuare proporţională a cuantumului pensiei pentru anii până la îndeplinirea criteriului de vârstă, dar şi un an după îndeplinirea criteriului de vârstă. Totodată, plata pensiei anticipate se suspendă în cazul angajării persoanei care a apelat la acest mecanism de protecţie socială; b) accesarea dreptului la pensionare, la îndeplinirea criteriului de vârstă, să fie opţională, depinzând de decizia celui care are dreptul la pensie, scăzând

astfel presiunea pe bugetul de asigurări sociale şi se va elimina practica ”dublei plăţii” a pensiei şi salariului. 2. Asigurarea unor pensii decente, respectiv reevaluarea măsurilor vizând pensionarii - indiferent de categorii - din ultimul an şi corelarea acestora cu principiile de drept şi cu cele sociale: a) creşterea valorii punctului de pensie la 45% până la sfârşitul anului 2011; b) păstrarea plafonului sumei din pensii ce nu se impozitează, la 1.000 lei şi ridicarea acestui plafon, în perspectiva ieşirii din criză, la 1.400 lei; c) scutirea de la participarea la mecanismul de coplată în cadrul aisgurărilor de sănătate a pensionarilor cu o pensie mai mică de 1.500 lei; d) aplicarea principiului de drept a neretroactivităţii în recalcularea

pensiilor, precum şi a principiului dreptului câştigat. e) pentru scăderea presiunii bugetare generată de plata pensiilor speciale, se va aplica, cu caracter temporar, măsura impozitării progresive a acelora care depăşesc 3.000 lei. f) Pensiile militare (162000 persoane), conform noii legi a pensiilor votată de actuala putere costă bugetul asigurărilor sociale 1,68 mld E anual 199 PROIECT România Corectă – România Socială

Pagina 200

presupunând că actualele pensii militare mai mici de 3000 lei nu se vor diminua (prim ministru)și că pensia medie militară este de cel putin 3500 lei. Pentru aceste pensii nu există echivalent in contribuții in trecut, stricând caracterul unitar al legii. Mai mult, legea 119/2010 propune luarea în considerare la recalcularea pensiei o diversitate de sporuri inexistente în legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, abătându-se astfel de la formula generală de calcul a pensiei din sistemul public. Introducerea pensiilor militare în sistemul public de pensii contravine uzanțelor europene și reprezintă tehnic o forțare de a ajusta uniforma unui șoricel pentru a încăpea un elefant în ea. Vom readuce pensiile militare la vechea regulă, cu menținerea legii 164/2001. Bugetul de stat va susține aceste pensii și nu le va pune în sarcina și așa greu încercatului buget de asigurări sociale.

3. Crearea unui mediu favorabil persoanelor retrase la pensie: a) programe de turism social pentru pensionari prin subvenţii şi facilităţi acordate de Guvern prestatorilor de servicii care organizează programe de acest tip. b) acordarea de sprijin familiilor care au în grijă persoane în vârstă prin dezvoltarea unui serviciu comunitar de asistenţă socială (îngrijire) şi medicală ambulatorie pentru verificarea constantă şi permanentă a stării de sănătate şi a condiţiilor de viaţă a pensionarilor. c) redeschiderea şi deschiderea de noi centre medico–sociale, astfel încât persoanele în vârstă cu boli cronice, fără familie şi fără resurse, să nu fie abandonaţi. 4. Măsuri pentru asigurarea echilibrului bugetului de asigurări sociale de

pensii În zona VENITURILOR În vederea sporiri veniturilor BASS trebuie întreprinse măsuri pentru:

• - combaterea fermă a evaziunii fiscale.
• - sporirea nivelului veniturilor salariale prin creşterea productivităţii şi

complexităţii muncii. În acest scop se propune stimularea agenţilor economici pentru a dezvolta activităţi ce utilizează tehnologii de ultimă oră, implicând resurse umane având o pregătire înaltă, care, în ultimă instanţă vor genera venituri salariale mai mari, implicit venituri mai mari la buget.

• - Introducerea posibilităţii legale de achiziţionare de puncte anuale de

pensie necesare în cazul pensionării la limită de vârstă de către cetăţenii români

200 PROIECT România Corectă – România Socială